58,661 matches
-
era inițial a doua jumătate a anului 2008, dar proiectul are mari întârzieri, urmând să fie finalizat în cel mai bun caz în vara lui 2011. Urmarea imediată a constituit-o dificultatea deplasării pe această rută din cauza lucrărilor, durata unei călătorii crescând cu cel puțin o oră și jumătate și ducând la nemulțumirea călătorilor. În anul 2013 CFR a demarat un proiect amplu de modernizare a tronsonului Sighișoara - Simeria pentru creșterea vitezei de deplasare la 160 km/h pentru trenurile de
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
apa (cursuri de apă) și cărbune; transporturile, și ele, au rămas incredibil și nejustificat de înapoiate, mijloacele rulante fiind practic inexistente din peisajul cotidian al țărilor Orientului mijlociu până foarte târziu, așa cum atestă geograful marocan Ibn Bătută, care într-o călătorie în Asia centrală musulmană în sec. al XIV-lea, le găsește suficient de exotice pentru a le menționa că pe o curiozitate, dar și așa cum ne arata și francezul Volney, călător în țările Orientului mijlociu în secolul al XVIII-lea
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
locul prieteniilor câteodată ideale. Privesc un călător. Aparent nu se deosebește de ceilalți. Îngândurat, atent, pare să caute ceva. Îmi dau seama imediat: este o PAFA (persoană adultă fără adăpost). Caută un loc pentru noapte. Un vagon abia sosit din călătorie, încălzit, îi poate asigura minimum de confort. O sticlă pe jumătate golită, o țigară neterminată și stinsă în grabă sau un sandwich neînceput care să-i potolească foamea. El, PAFA, din ce perspectivă privește Gara? Dinspre Sosire sau dinspre Plecare
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
Mă văd așezat la geamul unui compartiment și-mi imaginez toate locurile frumoase prin care am călătorit în delegațiile pe care serviciul m-a obligat să le fac. De aceea iubesc Gara. Sper, cât de curând, să mai pot face călătorii. Adevărate, de data aceasta. Pentru că doresc să mai văd locurile frumoase din copilărie. Și nu vă mint. Aștept în fiecare tren sosit în Gară din cele mai frumoase și îndepărtate colțuri ale lumii să coboare și cea pe care mi-
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
loc pe acolo, pe unde poate ieși. Așa ei au făcut portiț</spân></spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> asta de călătorie în Europa și zvonul că muncești pe 1500 de euro, pe 2000 de euro plus cazare plus masă. Asta este gaur</spân></spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
pachet turistic complet al Bucureștiului creativ include: un tur performativ al eroilor anti-comuniști, o petrecere cu un d.j. occidental de primă mână, o vizită la bancă, unde există posibilitatea încheierii unui contract pentru un credit pe viață, si o călătorie la periferie, unde turistul cultural este confruntat cu realitatea dura a orașului - copiii care trăiesc din cerșit sau din reciclarea gunoaielor. Turistul occidental îi fotografiază curios. Apoi se miră, naiv și condescendent, ca într-o capitală culturală europeană mai exista
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.14: Locuirea - istorii personale () [Corola-website/Science/296100_a_297429]
-
voi îmbogăți și-mi voi cumpăra lucruri noi. Mi-am șters lacrimile și-am știut că voi trăi. Atât. Scrisoarea 4 Nu știu cum am ieșit din țară. Știu că priveam pe fereastra mașinii și mă gândeam: „ Nu plec! Nu trec granița!”. Călătorie sprâncenată! Țări minunate. Cui îi pasă? Eu nu-mi dezlipeam ochii de la telefon, citeam mesaje vechi, urări de bine... Nu mai eram nimic. Eram un zero care se plimba prin lume. Roma! Cetatea eternă! Simțeam doar foame și parcă nu
Încă pot coborî! () [Corola-website/Science/296089_a_297418]
-
stresant și alienant. Exilată în București în căutarea succesului profesional, Ines își asumă o personalitate rece și calculată. Pentru ea, România este un simplu hop în carieră, care, odată trecut, îi garantează accesul către treptele superioare ale ierarhiilor corporatiste. Însă călătoria ei, inițial asemănătoare acelor expediții care le asigurau exploratorilor un statut privilegiat odată întorși acasă, se dovedește a fi un drum la finalul căruia se regăsește pe sine. Personajul cheie al acestei regăsiri nu poate fi reprezentat decât de tatăl
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
își susține examenul de capacitate pentru a deveni profesor titular. Se naște Maria, unicul lor copil. La 1 septembrie este numit profesor provizoriu de limba română la Liceul Militar Iași. În martie, aprilie și mai 1904 face, cu Elena, o călătorie în străinătate, în Austria, Germania, Italia, Elveția. Colaborează în 1905, în numerele 1-3 ale revistei "Curentul nou", editată de Henric Sanielevici. În martie 1906 apare la Iași Viata românească, directori Constantin Stere și Paul Bujor, secretar de redactie Ibrăileanu. Până la
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
Sburătorul, în paginile căreia publică cea mai mare parte din poeziile sale. Întors în țară în 1927, este numit profesor la Găești. Acolo scoate peste un an revista Kalende, împreună cu Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu și Tudor Șoimaru. Întreprinde o nouă călătorie de studii în Franța, la Nancy. După 1929 continuă să fie profesor la Găești și Pitești, până în 1938, când se stabilește definitiv în București, funcționând mai întâi la "Școala normală de băieți" și apoi la "Liceul Mihai Viteazul". Făcând politică
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
1996, Teatrul Național din Timișoara organizează un festival „” cu 10 dintre piesele sale, prezentate de către 12 trupe teatrale. Fragmente din piesele sale sunt prezentate și în câteva manuale școlare alternative. În septembrie 1987, va obține o viză turistică pentru o călătorie în Franța și Grecia, iar la Paris o fundație literară din Franța (La Fondation pour une Entraide Intellectuelle Européenne) îi oferă o bursă literară. În timp ce se află la Paris, piesa să, "Caii la fereastra", este interzisă la Teatrul Nottara din
Matei Vișniec () [Corola-website/Science/297565_a_298894]
-
clase de liceu”. 1915 - Este ucenic la o tăbăcărie din Roșiorii de Vede și băiat de prăvălie. 1917 - Lucrează ca argat pe moșia boierească din Lisa. Încearcă să se stabilească în București, ca vânzător de ziare. Tot în 1917 face călătoria la sudul Dunării care, mult mai târziu, se va esențializa în romanul "Jocul cu moartea". Continuă să citească foarte mult, fiind arhivar la Judecătoria din Turnu Măgurele. 1920 - Debutează în ziarul "Victoria" din Turnu Măgurele cu un pamflet, "Mai puțină
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
citească foarte mult, fiind arhivar la Judecătoria din Turnu Măgurele. 1920 - Debutează în ziarul "Victoria" din Turnu Măgurele cu un pamflet, "Mai puțină ingratitudine", cu referire la pensia mizerabilă a văduvei lui Coșbuc. 1921 - Publică în "Ziarul științelor și al călătoriilor", sub pseudonimul Mitroi Th. Ștefan, articolul "Note de drum", povestind o experiență de viață ce va fi transfigurată în "Jocul cu moartea". Debutează cu poezie în "Adevărul literar artistic" și în suplimentul literar al ziarului "România nouă", condus de Ion
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
care Căile Ferate Rețiene operează pe o rețea de de cale ferată cu ecartament îngust, care cuprinde mai multe linii incluse în Patrimoniul Mondial. Se efectuează lucrări de construcție a noilor tuneluri de bază în Alpi pentru a reduce durata călătoriei între nord și sud, în cadrul proiectului AlpTransit. Rețeaua elvețiană de drumuri, gestionată în sistem public-privat, este finanțată prin taxe de drum și pe autovehicule. Sistemul elvețian de autostrăzi impune achiziționarea unei vignete—care costă 40 de franci pentru un an
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
provine de la un obiect de mobilier real, un scrin de culoare neagră, pe care l-a cumpărat dintr-un talcioc și în care a descoperit arhiva unei familii. A mai scris versuri, "Lauda lucrurilor"; teatru, "Șun, mit mongol"; note de călătorie; publicistică, iar "Cronicile mizantropului" au devenit brusc, după 1947, "Cronicile optimistului". Intelectual cu idei mai curând de stânga, dar care în timpul dictaturii regelui Carol al doilea publica în "Revista Fundațiilor Regale" ode ditirambice la adresa monarhului, G. Călinescu a aderat, încă
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
la adresa monarhului, G. Călinescu a aderat, încă de la sfârșitul lui 1944, la noua ideologie. G.Călinescu a fost directorul a trei dintre cele mai incisive publicații procomuniste din primii ani postbelici`- "Tribuna Poporului", "Națiunea" și "Lumea". A făcut mai multe călătorii de documentare în Uniunea Sovietică, (la Kiev, Moscova, Leningrad 1949) și în China comunistă ("Am fost în China nouă", 1953) , publicându-și impresiile de călătorie în aceste două volume. Perioada aceasta poate fi subdivizată în trei etape: 1. Perioada anilor
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
publicații procomuniste din primii ani postbelici`- "Tribuna Poporului", "Națiunea" și "Lumea". A făcut mai multe călătorii de documentare în Uniunea Sovietică, (la Kiev, Moscova, Leningrad 1949) și în China comunistă ("Am fost în China nouă", 1953) , publicându-și impresiile de călătorie în aceste două volume. Perioada aceasta poate fi subdivizată în trei etape: 1. Perioada anilor 1948-1953, când criticul, deși raliat noului regim, este îndepărtat de la catedră, dar numit director la "Institutul de Teorie Literară și Folclor", creat special pentru el
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
română, cu teza " Relația autor-cititor în literatura română, secolul al XIX-lea. Proza pașoptistă și postpașoptistă". Teza de doctorat a fost coordonată de profesorul Paul Cornea. În perioada 1995-1996 a fost bursier al New Europe College din București, incluzînd o călătorie de studii de o lună (aprilie 1996) la Vrije Universiteit, Amsterdam (cercetarea empirică a receptării literare). A publicat aproape 100 de recenzii, cele mai multe dintre ele în revista Tribuna României, dar și în România literară, Amfiteatru, Contrapunct, Limbă și literatură, Limba
Liviu Papadima () [Corola-website/Science/297604_a_298933]
-
Bashō, cel care a impus haiku-ul clasic prin cartea sa, " Drumul îngust spre îndepărtatul nord". Basho s-a născut în orașul Ueno din prefectura Mie (Japonia), unde are loc anual un popular festival de "haiku" și a întreprins trei călătorii celebre. Astăzi, poezia haiku este cea mai populară formă din Japonia, dar este foarte cunoscută și în afara ei. Mulți scriitori englezi sau americani, dar nu numai, și-au încercat măiestria în a compune asemenea versuri. Se apreciază că astăzi numai
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
În 1838 apar primele încercări literare în limba franceză: "Zunarilla", "Marie", "Les brigands", "Le petit rameau", "Serata". În anul următor s-a întors în țară și a ocupat un post în administrație până în 1846. Împreună cu Costache Negruzzi a făcut o călătorie în Italia, care a devenit motiv de inspirație pentru nuvela romantică "Buchetiera de la Florența". În 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iași și și-a început activitatea de dramaturg care i-a adus cele
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
se va dezvolta dramaturgia românească în principalele sale direcții tehnice: comedia străină și drama istorică. În noiembrie s-a jucat "Farmazonul din Hârlău" iar în februarie 1841, "Cinovnicul și modista", ambele preluate după piese străine. Din 1842 datează importanta sa călătorie în munții Moldovei, în urma căreia descoperă valoarea artistică a poeziei populare. Scrie primele sale poezii în limba română pe care le va grupa mai târziu în ciclul "Doine" și care sunt foarte strâns legate de modelul popular din care au
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
muzicale. Se întoarce în țară în luna decembrie. Nicolae Bălcescu, prietenul lui Vasile Alecsandri, moare la Palermo în 1852. Între anii 1852-1853, Alecsandri rămâne pentru mai multă vreme în Franța. În vara anului 1853, pornește spre sudul Franței, într-o călătorie spre Pirinei, Marsilia, Gibraltar, Tanger, Africa, Madrid, o călătorie care va lăsa urme în creația sa poetică, în gustul pentru exoticul mauro-hispanic. În 1855 s-a îndrăgostit de Paulina Lucasievici, cu care a avut o fată, Maria, în noiembrie 1857
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Bălcescu, prietenul lui Vasile Alecsandri, moare la Palermo în 1852. Între anii 1852-1853, Alecsandri rămâne pentru mai multă vreme în Franța. În vara anului 1853, pornește spre sudul Franței, într-o călătorie spre Pirinei, Marsilia, Gibraltar, Tanger, Africa, Madrid, o călătorie care va lăsa urme în creația sa poetică, în gustul pentru exoticul mauro-hispanic. În 1855 s-a îndrăgostit de Paulina Lucasievici, cu care a avut o fată, Maria, în noiembrie 1857. S-au căsătorit nouăsprezece ani mai târziu, pe 3
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
originale: "Doine și lăcrimioare". În 1856 apare în "Steaua Dunării", revista lui Kogălniceanu, poezia "Hora Unirii". În 1874 publică "Boieri și ciocoi", una dintre cele mai importante comedii, o frescă socială de dimensiuni considerabile. Tot în "Convorbiri literare" publică nuvela "Călătorie în Africa". În 1875 se editează "Opere complete", cuprinzând "Poezii" (I-III) și "Teatru" (IV). În 1876 se publică volumul "Proza". În 1877, odată cu poezia "Balcanul și Carpatul" începe seria "Ostașilor noștri". În 1878 apare volumul "Ostașii noștri", închinat eroismului
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Balta albă" și în "Deșteptarea României" și, de cele mai multe ori se prelungește prin unele texte până după Unire. O a doua etapă, așa-zisă de limpezire, de obiectivare a viziunii și a mijloacelor artistice, se poate observa începând cu prozele călătoriei în Africa și terminând cu expresia artistică matură din pasteluri și din unele legende. Cea de-a treia etapă îl face să revină spre teatru, cu o viziune în general romantică, viziune filtrată însă printr-un echilibru al sentimentelor, printr-
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]