65,481 matches
-
al dlui Breban l-a luat prin surprindere chiar și pe dl Breban. Va fi crezut că dă o dublă lovitură: fascinați de gestul său, ocidentalii îi vor întinde la picioare covorul roșu al favorurilor și mult visata glorie internațională; acasă, colegii și prietenii se vor năpusti să facă front comun în jurul ideilor sale. Cumplită eroare psihologică din partea unui autor de universuri abisale. Reîntoarcerea în țară a surprins în egală măsură. Și a trezit multe și grele suspiciuni. Explicațiile pe care
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
front comun în jurul ideilor sale. Cumplită eroare psihologică din partea unui autor de universuri abisale. Reîntoarcerea în țară a surprins în egală măsură. Și a trezit multe și grele suspiciuni. Explicațiile pe care le dă azi dl Breban sunt rizibile. Simplu - acasă l-a adus foamea. Deși autor interesant, editurile occidentale nu s-au bătut pe cărțile sale. Nu o fac nici acum, când dl Breban a devenit, cu adevărat, un scriitor important. Afirmațiile de felul: „după ce m-am întors în matricea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în 2000, te puteai întâlni cu persoane însemnate și onorabile, care cărau trofee bizare. De pildă, ca prim semn de război pe viață și pe moarte declarat de administrația Constantinescu nepotismului, proaspătul consilier principal al președintelui, Zoe Petre, pleca de acasă, în zori, cărând în sacoșă un fiu și se întorcea, „pâș-pâș”, de la Cotroceni, “în fapt de seară”, purtând în Opel un consilier prezidențial. Sper că dna Petre își amintește acest episod dintr-un Isarlâk „cât se poate de sordid”, cum
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Cioroianu privilegiul să o ia în serios pe cea care i se pare mai potrivită sau să le refuze cu umor pe amândouă. Prima. Se zice că, dacă trei oameni îți spun că ești beat, e bine să te duci acasă și să te culci. Cum mai mult de trei prieteni, cărora le recomand de ani de zile să-l citească pe dl Cioroianu, m-au întrebat: „Ce te-a apucat? De ce ești tocmai tu așa de nedrept chiar cu Cioroianu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de trei prieteni, cărora le recomand de ani de zile să-l citească pe dl Cioroianu, m-au întrebat: „Ce te-a apucat? De ce ești tocmai tu așa de nedrept chiar cu Cioroianu?”, nu-mi rămâne decât să mă duc acasă și să mă culc. Nu înainte de a semna, cum mă numește dl Cioroianu, „acel Dorin Tudoran”. A doua. Mecanismul pamfletului este excesul. Un exces ce răspunde, de obicei, altui exces. Când este scris cu bună credință și simpatie, principala menire
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
astfel nefericitul „Domn’le, nu e nimic de făcut”. Dacă faci însă din călătorit o unealtă de cunoaștere, dacă îi adaugi curiozitatea de a studia lucruri care, la o primă vedere, ți se par foarte diferite de ceea ce știi de acasă, există șanse să înțelegi că realitatea e ceva mai complexă. Lucrez pe un articol care se ocupă de corupția din Filipine. Autorul este o somitate - Ranhilio Callangan Aquino, cancelar asistent pentru Afaceri Academice din cadrul Academiei de Studii Juridice a Curții
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
invitați. Pe atunci, nu exista reședința de astăzi - practic, ambasadorul și familia sa locuiau în ambasadă, chiar dacă apartamentul avea, firește, o intrare separată. A fost nu doar prima dar și ultima oară când l-am văzut pe Aurel la el acasă. Nici la „acțiuni” ale ambasadei nu am participat. Era mâhnit dar încerca să mă înțeleagă. Ne întâlneam doar dincolo de atribuțiile sale oficiale. Abia ajuns la Washington, Aurel a stârnit reacții dintre cele mai aprinse. Mulți dintre cei pe care-i
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de atunci a dispărut complet, și am auzit că a fost executat împreună cu George Polizu, fratele lui Nicu Polizu-Micșunești, celebrul pilot. A fost acuzat de spionaj. Nadia nu luase parte la conversații, deși în apartamentul ei; dar ea please de acasă". Nadia Russo a fost arestată în 1951 și condamnată la șapte ani de închisoare. Dintre aceștia a executat numai șase, în închisorile de la Mislea si Miercurea-Ciuc, după care, în 1957, a fost deportată în Bărăgan, la Lătești, la 30 km
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
nouă ce se întrevede. Alta nu va mai fi!". 6 Doamna Drăgescu mi-a relatat o uimitoare poveste despre soarta acestor bijuterii inestimabile după război, poveste care însă nu-și are locul aici. 6A Între realitatea frontului și cea de acasă era o prăpastie. Două lumi diferite, menite să nu se întâlnească. Iar ea, Mariana, era mesagerul venit din infern. Ce amintiri aveți în legătură cu familia Acterian? " o întreb, în august 2008 pe venerabila Mariana Drăgescu. Tocmai apăruse cartea mea despre Escadrila
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
a Marianei Drăgescu din anii '30 (arhiva Daniel Focșa) Legitimația de membru al Aeroclubului Regal al României. Sunt lizibile semnătura generalului Stoicescu (vicepreședinte) și cea a comandorului Stănculescu (secretar general) (arhiva Daniel Focșa) Severinovka, august 1941. Scrisorile pentru cei de acasă sunt scrise pe profundorul unui avion sanitar RWD 13. Cel care stă cu spatele poartă cască model "Adrian", rămasă în dotarea aviației, în timp ce restul armatei române folosea căști model olandez, "1939", introduse pe vremea Regelui Carol al II-lea. (arhiva
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Brașov cu cei din sudul Dunării și din Muntenia. În secolul al XVII-lea sașii acestui târg au avut o perioadă de declin economic, după cum reiese din raportul vizitatorului apostolic: „Am confirmat dintre ei 144, cea mai mare parte nefiind acasă...”, a relatat episcopul care a efectuat vizita în ianuarie 1664. Iar în vizita din 1648 la catolicii sași din Câmpulung, arhiepiscopul a menționat că ei trăiau din negoțul cu mărfuri pe care le vindeau-cumpărau în Transilvania. Încă din secolul al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cunoaștere, acum și prin intermediul franciscanilor indigeni, crescuți în umbra bravilor misionari italieni. Ei au întreprins activități culturale de amploare, au înființat școli, seminarii, noviciate și orfelinate, au făcut publicistică de calitate (ca revistele: „Viața”, „Aurora franciscană”), editată chiar la ei acasă (dețineau tipografia „Serafica”). De la înălțimea a peste o sută de ani, ne bucură și astăzi spiritul, un studiu de mare profunzime analitică (din 1902), prin coerența și eleganța discursului: articolul arhiepiscopului Raymund Netzhammer: „Satele catolice ale Moldovei sunt grupate, în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a fost eliberat pe 4 august 1964, numirea lui în funcția de vicar, la parohia catolică din Roman a venit la 1 iunie 1965, de la Ministerul Cultelor. A fost, poate, cea mai liniștită perioadă din viața părintelui, a fost acel „ACASĂ”, trăit în comuniune cu mica turmă, în care el a împlântat atâta dragoste și lumină. În 1975 (pe 23.09) îi scria mamei mele: „Nu v-am uitat. Mă gândesc în anumite clipe, la cei care îmi sunt dragi, și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
București, a locuit în sediul Arhiepiscopiei Romano-Catolice, și, pe 11 august 1964 a semnat un memoriu de activitate din care citez: „M-am convins de realizările Regimului Comunist. Trăiască lupta pentru Pace”. Pe 12 august 1964 a ajuns la Roman! „Acasă”, acel strigăt fără cuvinte, „acasă” la cei dragi, la mama, la frate și soră! În sfârșit, o clipă de popas și de liniște, pentru omul chinuit și înjosit, pe nedrept, timp de 13 ani. Avea 39 de ani, când a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Arhiepiscopiei Romano-Catolice, și, pe 11 august 1964 a semnat un memoriu de activitate din care citez: „M-am convins de realizările Regimului Comunist. Trăiască lupta pentru Pace”. Pe 12 august 1964 a ajuns la Roman! „Acasă”, acel strigăt fără cuvinte, „acasă” la cei dragi, la mama, la frate și soră! În sfârșit, o clipă de popas și de liniște, pentru omul chinuit și înjosit, pe nedrept, timp de 13 ani. Avea 39 de ani, când a fost arestat, era „în floarea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Bolatti, sfaturile mele presante, în sfîrșit, toate acestea fură zadarnice. Berlinul rămânea de neclintit. Serbia trebuia distrusă. Cu cât insistam mai mult, cu atât centrul se arăta din ce în ce mai puțin dispus să-și modifice atitudinea adoptată. Se părea că cei de acasă se temeau de succesul personal care mi s-ar fi datorat pentru a fi contribuit, împreună cu Sir Edward Grey, la evitarea războiului și salvarea păcii. Și în acel moment, pe data de 29 iulie 1914, acesta din urmă s-a
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
rând și-mi ajungea rândul să-mi ieu pâinea veneau româncele și mă scoteau cu bătaie din rând, «ieși că ești jidancă și nu e ora jidanilor», și m-am rugat de ei că sunt gravidă și am copii mici acasă, mai rău au început să mă ghiontească și să țipe «te trimete la Bug și nu mai faci jidani», și așa am suferit mai multe suferinți pe timpul legionarilor”. „Oamenii mureau ca muștele” Isac Rotman, născut în 1918, strada Ștefan cel
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
țipe «te trimete la Bug și nu mai faci jidani», și așa am suferit mai multe suferinți pe timpul legionarilor”. „Oamenii mureau ca muștele” Isac Rotman, născut în 1918, strada Ștefan cel Mare, lucrător. „În ziua pogromului, am fost ridicat de acasă în drum spre adăpost de către soldați înarmați. Soldații văzându-mă cu servieta, mă credeau spion pentru care motiv am fost bătut și apoi fotografiat cu servieta, am fost apoi dus la Chestură unde am fost iar bătut cu patul armei
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Lăpușneanu, casnică. „În dimineața zilei de 29 iunie am fost scoși din adăpost în bătăi și batjocură, încolonați în convoi și împinși la Chestura Poliției. Aici, după câteva ore de așteptare în amenințări și batjocură, au trimis femeile și copiii acasă, iar bărbații nu i-am mai văzut căci au fost închiși în vagoane și trimiși pe linia morții, 140 de oameni într-un vagon, așa că soțul meu a murit înăbușit în vagon și eu am rămas văduvă cu 2 copii
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
la evrei de-abia pe jumătate porția cât trebuia de exemplu la creștini (...)”. „Am fost tratați mai rău ca pușcăriașii pe viață...” Iosif Sclear, născut în 1917, strada Nicolina, vânzător „În ziua de 29 iunie 1941, am fost luat de acasă cu forța și bătut tot timpul până ce am ajuns la Chestură și la Chestură am fost jefuit de suma de 50 000 lei, un ceas de mână și un stilou, și am fost lovit cu răngi de fier la corp
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
notează Hippolyte Taine, "tinerii se văd și se vizitează în deplină libertate, fără a fi supravegheați de cineva"21. În America, această libertate de mișcare este și mai accentuată. Domnișoarele ies fără însoțitoare cu ce băieți vor și se întorc acasă noaptea târziu 22. În noile teritorii din Vest și în zonele rurale, nu e un lucru neobișnuit să vezi "tinere fete plimbându-se sub clar de lună cu iubiții lor sau însoțindu-i la pescuit sau petrecându-și ore întregi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
perioada carnavalului, îi trimite lui Paul o scrisoare anonimă prin care îl anunță că cinci doamne de lume doreau să fie invitatele lui la un ceai, unde urmau să vină îmbrăcate în alb și cu chipurile ascunse de măști... Ajunsă acasă la tânărul deputat împreună cu prietenele sale, Marie, pradă unei mari emoții, face greșeala să se demaște. Descoperită, nu mai are nici un alibi. Dându-și fără îndoială seama de extravaganța gestului său și cuprinsă de amețeală la vederea bârlogului de burlac
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ea, o cere în căsătorie în 1880. Însă tânăra, căreia îi displac averea lui insuficientă și inteligența mediocră, îl respinge disprețuitoare. Cuvintele pe care i le adresează sunt biciuitoare: Nu vă iubesc, așa că faceți avere, jefuiți o bancă sau mergeți acasă și zburați-vă creierii". Din 1878, înțelegând fără îndoială că ambițiile sale matrimoniale nu aveau sorți de izbândă, tânăra decide să se consacre pe deplin picturii, carierei. Muncește pe brânci, își expune creațiile, iar ziarele încep să vorbească despre ea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ies cuiele". "Gloria, rezumă doctorul Huot, înseamnă tină și purici, iar femeia nici nu vrea s-audă de-așa ceva"77. Soldații aflați pe front trebuie să se mulțumească prin urmare cu visele, cu fanteziile, cu scrisorile schimbate cu femeile de acasă. Când nu mai pot îndura dorința, apelează la lupanare, care încep să funcționeze la vedere. În cei patru ani cât a durat războiul, prin patul fiecărei prostituate treceau zilnic între cincizeci și șaizeci de bărbați... Așa stând lucrurile, sora de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca o ultimă rămășită de speranță, ca un ultim suflu de viață pentru soldatul muribund. O altă consolare a ostașului, un alt tip de flirt permis în timpul Primului Război Mondial este cel întreținut cu "nașa" sa, cu "zâna sa bună", care, de acasă, se gândește fără încetare la el. Aceste "nașe" din timpul războiului sunt considerate "o instituție încântătoare" chiar și de Maurice Barrès, de altminteri extrem de conservator. Fete tinere, doamne respectabile, bunici sunt recrutate cu ocazia operelor de binefacere sau prin intermediul unor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]