55,798 matches
-
dar lipseau cei care ar fi putut să o preia. Alegându-și ca sediu un teatru praghez, Havel și prietenii săi din Carta 77 au format Občanské Fórum (Forumul Cetățenesc), o rețea neoficială și fluidă care, dintr-o societate de dezbateri, În câteva zile s-a metamorfozat Într-o inițiativă civică și, de aici, Într-un guvern din umbră. Discuțiile din Forumul Cetățenesc reflectau obiective mai vechi ale principalilor membri, dar mai ales cursul accelerat și spectaculos al evenimentelor din stradă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În discursul separatiștilor: chiar și după ce vechile nedreptăți au dispărut, iar provinciile de limbă olandeză din nord foloseau de mult propria limbă În instituțiile publice, amintirea resentimentelor și a disprețului s-a combinat pur și simplu cu noile preocupări, dând dezbaterilor politice din țară o intensitate - și un venin - pe care temele În discuție nu le justificau. Unul dintre episoadele simbolice cruciale În acest „război lingvistic” s-a consumat În anii ’60 (la o jumătate de secol după ce olandeza fusese aprobată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a Uniunii Europene, cu funcționarii ei anonimi. Deși ratificat În fiecare țară În care a fost supus la vot (În Franța cu numai 50,1%), tratatul a suscitat destulă opoziție pentru a plasa chestiunea „Europei” pe ordinea de zi a dezbaterilor interne, ceea ce constituia În unele țări o premieră. Timp de patru decenii, regulile și instituțiile unui nou sistem continental fuseseră elaborate și decise discret În orășele obscure din țările Beneluxului, fără nici o legătură cu dorințele publicului sau procedurile democratice. Era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Convenției nu conținea mai nimic din afirmațiile constituționale clasice: o definiție cuprinzătoare a libertății individuale, o declarație clară privind separarea puterilor etc. În această privință era, cum au prezis mulți, dezamăgitor. Dar textul lui Giscard - adoptat după o serie de dezbateri ca Tratat Constituțional la Roma În 2004 - oferea un plan suficient pentru managementul practic al treburilor Uniunii: sisteme Îmbunătățite de coordonare pe probleme de apărare și imigrație; un rezumat simplificat și unitar al dreptului european; o Cartă a Drepturilor Fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prin cât de puțin au discreditat ele sistemul politic În ansamblu. Participarea scăzută la alegeri trădează, desigur, o scădere a interesului pentru viața publică - dar aceasta era detectabilă de zeci de ani În absenteismul crescând și În intensitatea scăzută a dezbaterilor politice. Surprinzătoare este nu apariția unui nou val de partide populiste de dreapta, ci neputința lor cronică de a obține rezultate mai bune, de a exploata tulburările și nemulțumirile de după 1989. Exista un motiv pentru acest lucru. Chiar dacă europenii și-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
benevol al națiunii, În efortul de a rivaliza cu posturile comerciale. Dar, deși devenise un post de popularizare (sau poate tocmai din acest motiv), era mai britanic decât oricând. Cine se Îndoiește nu are decât să compare un reportaj, o dezbatere sau un spectacol de la BBC cu programe similare de pe posturile franțuzești Antenne 2 sau TF1: ce s-a schimbat, de ambele părți ale Canalului Mânecii, e mai puțin bătător la ochi decât ce a rămas identic. Preocupările politice sau intelectuale, atitudinile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
grijă să-i omagieze pe eroii sportului, demonstrând că sunt la curent cu victoriile sportivilor. Politica, la rândul ei, Își pierduse În Europa aerul agresiv. Dispariția metanarațiunilor (socialism contra capitalism; proletari contra proprietari; imperialiști contra revoluționari) nu Însemna neapărat că dezbaterile politice nu mai mobilizau ori polarizau opinia publică. Dar opțiunile și adeziunile politice nu mai puteau fi descrise În termeni partinici tradiționali. Vechile extreme politice (extrema stângă și extrema dreaptă) convergeau acum frecvent În antipatia lor față de străini și În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
capitală. Avortul și contracepția erau la Îndemâna tuturor, homosexualitatea era permisă legal și practicată deschis. Ravagiile pieței capitaliste nerestricționate, fie ele globale sau locale, continuau să atragă criticile intelectualilor de pretutindeni, dar, În absența unui contraproiect anticapitalist impunător, aceasta era o dezbatere mai potrivită experților decât filosofilor. Singura arenă În care intelectualii europeni mai puteau Îmbina onestitatea morală și principiile politice universale era politica externă, neîntinată de compromisurile murdare din politica internă și unde chestiunea binelui și a răului, a vieții și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
simplu proscrisă. Poziția intransigentă a lui Habermas impunea un standard la care era de așteptat ca puțini dintre compatrioții săi să adere vreme Îndelungată (inclusiv istoricii, pentru care comparația și contextul reprezintă esența disciplinei lor). Această prevalență a Holocaustului În dezbaterile publice din Germania (În anii ’90 au existat numeroase manifestări oficiale ale remușcării pentru erorile din trecut, iar germanii s-au abandonat, cum spunea scriitorul Peter Schneider, „unui soi de ură de sine moralizatoare”) nu putea dura la nesfârșit. A
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe deplin abia la mijlocul anilor ’90 În fața unei imagini: forțele olandeze din contingentele ONU de menținere a păcii stând placide deoparte și permițând trupelor sârbe să captureze și să asasineze șapte mii de musulmani la Srebrenica. Atunci a Început o dezbatere națională Îndelung amânată despre reversul tradiției olandeze ancestrale de ordine, cooperare și obediență. În apărarea lor, olandezii puteau invoca - asemenea belgienilor, norvegienilor, italienilor (după septembrie 1943) și Europei de Est, aflată În cea mai mare parte sub ocupație - faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
210 Hoover, Herbert 109 Horkheimer, Max 453 Horn, Gyula 561 Hoxha, Enver 134, 535 Hrușciov, Nikita 229-231, 287, 357, 389, 585, 593; atacul asupra lui Stalin 287-288; controlarea destalinizării 287-288; criza cubaneză 236-237; cuvântarea secretă 288, 298; detestarea României 396; „dezbaterea din bucătărie” 532; eliberarea prizonierilor din Gulag 287; imprevizibilitatea 391; Întâlnirea cu Tito 296; lovitura de stat de la Kremlin (octombrie 1964) 391; manipularea revoluției din Ungaria 291-295; ofensiva Berlinului 233-236; reformele din timpul lui 390; strategia pentru Uniunea Sovietică 287
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
186 Năstase, Adrian 688 necombatanți uciși În al doilea război mondial 31 Negri, Toni 437 neguvernabilitate 425, 431; britanică 496 Németh, Miklós 534, 579 Nenni, Pietro 196 Nimier, Roger 205 Nixon, Richard 397, 460; abandonarea sistemului ratelor de schimb 417-418; „dezbaterea din bucătărie” 532 Nizan, Paul 201 Nolte, Ernst 739-740 Nora, Pierre 704-705 Norvegia; Comunitatea Europeană (CE) și Î 483; Constituția 338; efectele celui de-al doilea război mondial 340; pedepsirea colaboraționiștilor 54; stat asistențial 340; stat de graniță În Războiul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu China 389; condiții economice În perioada postbelică 119, 162; contrastul cu Vestul 33; controlarea destalinizării 287-288; cotizant la Fondul Monetar Internațional 111; criza cubaneză 236; denunțarea Tratatului Uniunii (1922) 600; desființarea 601; desființarea fermelor colective 390; dezastre ecologice 547-548; dezbatere deschisă 549; dezvantajul sistemului economic 529-530; dilemă militară 543; distrugerea de către Aliații occidentali 107; drepturi și libertăți 520-527; economia secundară 531; eliberarea statelor-satelit 552, 554-575; excepții de la planurile economice postbelice 167-168; finanțarea terorismului 438; generația ’60 389-391; glasnost 547; Gosplan
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
totodată și o încercare de abordare diferită a folclorului, de redefinire a lui, între altele prin cuprinderea în raza de cercetare a relatărilor făcute de cei intervievați despre viața cotidiană. Pentru a afla alte opinii despre informatoarea care face obiectul dezbaterii și despre noul mod de abordare a folclorului, H. i-a invitat să-și exprime punctul de vedere pe folcloriștii Mihai Pop, Nicolae Bot și Ioan Viorel Boldureanu, pe semioticiana Pia Brânzeu, pe hermeneutul Ilie Gyurcsik și pe lingvista Luminița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
din aceea că suntem obligați să schimbăm criteriile de evaluare a activităților menționate, că rămâne discutabil prin lipsa unor cadre de judecată constante<footnote Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Victor, București, 2002, paragraful 2. footnote>. Fără a mai intra în dezbaterea acestei probleme, vom spune că există, în această privință, două abordări<footnote Freyssenet, Michel, „The Emergence Centrality and End of Work”, Current Sociology, SAGE Public, London, vol. 47, no. 2, 1999, pp. 5-20. footnote>: a) O modalitate de analiză constă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
resurselor umane stabilesc ceea ce se cheamă „statutul resurselor umane în cadrul organizației”. Am văzut că, din perspectiva managementului taylorist, resursele umane erau plasate pe ultimul loc ca importanță, fapt ce se modifică radical în managementul antropocentric. „Problema statutului resurselor umane generează dezbateri: chiar dacă persoana constituie un obiectiv pasiv, nu este același lucru a considera că avem de-a face cu un individ condiționat (prin stimuli abil concepuți), sau cu un actor dotat cu o voință proprie, o capacitate de judecată și acțiune
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
N. Rusu, „Dicționar al presei literare românești”, SPM, 1987, 23-26; Dumitru Micu, Un dicționar al presei românești, RL, 1987, 28; Neagu Udroiu, Clipe dense de viață, FLC, 1987, 51; Teodor Vârgolici, Cărți, oameni, fapte, VR, 1987, 12; O carte în dezbatere: „Dicționar al presei literare românești”, RITL, 1988, 3-4; Mircea Anghelescu, Dicționare..., LCF, 1996, 42; Al. Săndulescu, „Dicționarul presei literare românești”, RL, 1997, 3; Săluc Horvat, Presa literară românească, TR, 1997, 22; Gh. Bulgăr, Presa literară în istoria modernă a românilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
conferințe și recitaluri de muzică și poezie, recitaluri susținute în sălile de expoziție. Acest efect polifonic al corespondențelor și dialogului dintre arte precizează discret o notă simbolistă. Impresionismul, neoimpresionismul, realismul, pointilismul, expresionismul, Art Nouveau-ul, simbolismul, se întâlnesc în locul geometric al dezbaterilor găzduite în această agora artistică. Mișcarea se dizolvă după un deceniu (1883-1893), pentru a se reînființa sub un alt nume în 1894, Libre Esthétique. Acest grup face posibilă prezentarea unor artiști străini începând cu anul 1884, fapt care-l consacră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-i încuraja intuițiile și afinitățile. Revista nu aparține unei coterii artistice, fapt subliniat cu insistență, și nici nu intenționează ilustrarea unei direcții anume. În contextul diferitelor curente și căutări estetice în epocă, curente ai căror reprezentanți se aflau în mijlocul unor dezbateri teoretice cu contestări, sau, dimpotrivă, exaltări conduse de critici profesioniști sau de literați deveniți redutabili critici de artă Baudelaire, Huysmans, Péladan, Lemmonier, Apollinaire etc. în lipsa unei tradiții configurate la nivelul receptării estetice, a unor repere sigure, poate cu excepția lui Nicolae
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
recreaționali, un procent mai ridicat decât media anilor 1995-2003 (9,2%). Răspunsul politic, administrativ s-a formulat În 1999, Însă răspunsul societății civile, a ONG, și În special, al specialiștilor din România este În curs de formare, aproape inexistent În dezbaterea publică și profesională. Tinerii din România care Încercă să consume droguri, utilizează, În primul rând, drogurile experimentale, recreaționale (marijuana, hașiș, extasy, LSD, alcool etilic + medicamente), cel mai des marijuana și hașiș (vezi Tabel 3). Tendința de consum a produselor de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru aprofundarea noțiunilor de teorie literară și mesajul operei aflate În discuție. Elevii Își Însușesc În exclusivitate ceea ce a receptat profesorul, ceea ce aud despre... ori ce a spus un critic sau istoric literar despre o anumită creație literară, aflată În dezbatere. Fenomenul, cu toate eforturile făcute, nu se poate Înlătura, nu este nou și el s-a manifestat Întotdeauna supărător. În urma unei inspecții făcute la o școală, pe vremea când era revizor școlar pe județele Iași și Vaslui, Mihai Eminescu nota
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
noțiunile despre limbă au un specific al lor, spre deosebire de fizică sau matematică, și pe cele legate de literatură, ca disciplină cu virtuți expresive. În cadrul predării literaturii (poezie, proză, dramaturgie), școala inițiază pe elevi, odată cu receptarea mesajului operelor literare puse În dezbatere, cu elementele de teorie literară și poetică, absolut necesare pentru ca demersul să capete o dimensiune pe măsură. Un simplu inventar al tuturpr noțiunilor cu care se operează În condițiile predării-Învățării Limbii și literaturii române, Îl pune pe oricare Învățăcel Într-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ciopraga), se impunea prin geniul său ca unul din cei mai mari poeți ai vremii. El confirma aprecierea lui G. Călinescu, potrivit căruia, „la apariția geniului, școlile tac.” Din nefericire, azi, literaturii i se acordă o mai mică importanță decât dezbaterilor pe tema conceptelor insuficient definite, ori negate de cei care le-au pus În circulație. Revenind la conceptul de postmodernism, trebuie făcută precizarea că subiectul este foarte larg și incitant totodată, pentru că lectura unei cărți care dezbate tema intră pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
decenii bune, mai ales după 1920. Personajul principal nu iscă și nu pune la cale evenimente cu urmări nedorite, ci este martor al faptelor și Întâmplărilor cotidiene, intrate imediat În derizoriu. O Întâlnire cu Tudor Bălosu ori cu Cocoșilă, o dezbatere În poiana lui Iocan, participarea la o serbare școlară la care se trezește cu o surpriză de proporții, sunt În măsură să pună În evidență complexitatea banală a existenței personajului. Nu avem senzația că el trăiește o dramă când jandarmul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să „glumească inteligent.” Locul de Întâlnire a lui Moromete cu Cocoșilă, dar și locul de Înfruntare a „spiritelor lor”, este poiana lui Iocan, țiganul fierar. Cei doi protagoniști vor să-și dovedească unul altuia că e mai deștept. Moromete urmărește dezbaterile din Parlament, căutând frazele sforăitoare care nu spun nimic, pentru a-și bate joc de ele. Uneori face umor gratuit și se amuză pe seama unor glume parcă dintr-un folclor popular. Exemple sunt multe. Când Cocoșilă Îi atrage atenția că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]