55,626 matches
-
victime din China maoistă, și alte atâtea calamități care au zguduit umanitatea în ultima sută de ani. Fără a intra în detaliile disputei, important de menționat este că poziția lui Nolte, la care au aderat și alți istorici și intelectuali germani (Joachim Fest, Michael Stürmer, Andreas Hillgruber), propunea istoricizarea Holocaustului, înțelegându-se prin aceasta plasarea fenomenului în contextul istoric, social, economic și cultural în care s-a petrecut, precum și înțelegerea sa în perspectivă comparativă. Pledoaria lui Nolte suna în felul următor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în cadrul "Epocii Fascismului". [...] Demonizarea celui de-al Treilea Reich trebuie să înceteze. [...] O investigare amănunțită și o comparare penetrantă nu va elimina singularitatea celui de-al Treilea Reich [...] (cf. Maier, 1988, pp. 17-18). Argumentul "revizioniștilor"36 a fost că cultura germană în general și memoria colectivă în special manifestă o obsesie față de Holocaust care trebuie depășită. Încă din 1981 cancelarul Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
zdruncinat istoria altor societăți. Normalizarea implică renunțarea la ideea de singularitate istorică a Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorică a Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur în paginile ziarului Die Zeit împotriva a ceea ce a considerat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Editura "Cultura Națională". Ariergarda consensului societal. Literatură didactică Abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe 1797. ABC sáu Bucavna spe folosul scolelor niamului Romanesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore. Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text cu alfabet chirilic]. 1834. Aaron, Florian. Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Istoria românilor: Pentru clasa VIII-a secundară de băieți și fete. București: Editura Ziarului "Universul". 1936. Ilie, Remus. Istoria Românilor. București: Editura "Cugetarea". 1937. David, R. Istoria Românilor: pentru clasa a IV-a secundară a școlilor cu limba de predare germană. Sibiu: Honterus. 1937. Patrașcanu, D.D. Istoria Românilor: pentru clasa IV secundară. București: Cultura Românească. 1939. Lambrino, Scarlat, Lazăr, Gheorghe și Arbore, Virgiliu P. Istoria Românilor: pentru clasa VIII-a secundară. București: Ed. Autorilor Asociați. 1942. Giurescu, Constantin C. Istoria românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Rebellion: The Case of Romania in 1907. American Sociological Review, 40(4), 428-444. Ciobanu, M. (2009). Criminalising the past and reconstructing collective memory: the Romanian truth commission. Europe-Asia Studies, 61 (2), 313-336. Cioflâncă, A. (2007). Istorie și justiție: Un model german pentru "procesul comunismului". Caietele Echinox, 13, Gulag și Holocaust în conștiința românească, 121-132. Cioflâncă, A. (2010). Nostalgia pentru comunism. Revista 22 (28 septembrie 2010), disponibil online la adresa http://www.revista22.ro/nostalgia-pentru-comunism-8962.html, accesat în 3 iulie 2013. Comte, A
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Rabelais. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Febvre, L. și Martin, H.-J. (1976). The Coming of the Book. The Impact of Printing 1450-1800. Londra: NLB. Feyerabend, P. (1975). Against Method. Londra și New York: Verso. Fichte, J.G. (1928). Cuvântări către națiunea germană. București: Editura Casei Școalelor. Foucault, M. (1980). Truth and power. În C. Gordon (Ed.). Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writing 1972-1977 (pp. 109-133), New York: Pantheon Books. Foucault, M. (1998). Ordinea discursului: un discurs despre discurs. București: Eurosong & Book. Foucault
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Europa” (1923). Richard de Coudenhove promova ideea unității europene deoarece doar astfel Europa putea deveni o putere mondială, capabilă să facă față concurenței reprezentată în epocă de S.U.A., U.R.S.S. și Marea Britanie. Uniunea pan-europeană se baza pe reconclierea franco germană iar statele membre ale acestei uniuni se bucurau de drepturi egale. Primul congres al uniunii pan-europene a avut loc la Viena (1924); au participat reprezentanți din 24 de state europene. Proiectul uniunii federale europene Acest proiect a fost lansat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Principalele imperii coloniale: imperiul colonial britanic cuprindea India („Perla coroanei britanice”), Egipt, Africa de Sud etc. Unele teritorii se bucurau de o anumită independență, având statut de dominion (Canada, Africa de Sud, Noua Zeelandă, Australia); imperiul colonial francez: Algeria, Tunisia, Maroc, Indochina etc.; imperiul colonial german cuprindea teritorii din Africa, Oceania (Arhipeleagurile Bismarck, Marshall, Mariane, Caroline); posesiunile Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Italiei erau restrânse și sărace; spre deosebire de alte puteri coloniale, Rusia și-a realizat un imperiu terestru care cuprindea teritorii din Europa și Asia (Siberia, Caucaz
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Hitler a fost arestat. Aflat în închisoare, Hitler a scris cartea „Lupta mea” (Mein Kampf). Criza economică din anii 1929-1933 a favorizat ascensiunea naziștilor. Astfel, alegerile parlamentare din 1932 au fost câștigate de Partidul Nazist. La 30 ianuarie 1933, președintele german Paul von Hindenberg l-a numit pe Hitler în postul de cancelar al Germaniei. În 1934, după moartea președintelui, Hitler și-a asumat și funcția de președinte, adoptând titlul de Fuhrer. Principalele idei ale ideologiei naziste sunt: anticomunismul;antisemitismul (ura
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
președintelui, Hitler și-a asumat și funcția de președinte, adoptând titlul de Fuhrer. Principalele idei ale ideologiei naziste sunt: anticomunismul;antisemitismul (ura împotriva evreilor); rasismul; Hitler considera că întreaga istorie a lumii este de fapt o luptă între rase. Rasa germană era considerată superioară tuturor. Rasele inferioare (slavii, latinii, asiaticii) trebuie să fie sclavii germanilor în timp ce rasele impure (țiganii, evreii) trebuiau să fie exterminate; naționalism agresiv; Hitler urmărea crearea Germaniei Mari și avea nevoie de spațiul vital (Lebenstraum) care urma să
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
alegerilor; frauda electorală; legea electorală din anul 1926 (prima electorală); c) Dinamica partidelor politice în perioada interbelică Principalele caracteristici din domeniul partidelor politice în perioada interbelică: dispariția Partidului Conservator; apariția unor noi partide politice; înființarea partidelor etnice (Partidul Maghiar, Partidul German, Partidul Evreiesc); apariția partidelor extremiste (la extrema dreaptă s-a aflat mișcarea legionară iar la extrema stângă s-a aflat Partidul Comunist Român); Dinamica partidelor politice s-a înscris pe două direcții: tendință de fuziune specifică primului deceniu de după război
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Olanda; d)Fronturi Teatrul principal de război a fost Europa, unde s-au constituit mai multe fronturi: frontul de vest (pe teritoriul Franței și Belgiei: anglo-francezii, italienii, belgienii/germanii, austro-ungarii ); frontul de est (pe teritoriul Germaniei și Rusiei: ruși, români/ germani, austro-ungari, bulgari); fronturi secundare s-au constituit în Balcani, Serbia și în nordul Greciei. Alte fronturi secundare s-au constituit în Africa și Oceanul Pacific. Anii 1914 și 1918 au fost anii războiului de mișcare (sau de manevră) iar anii 1915
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
anul 1916 La 1 septembrie 1916, armatele germano-bulgaro otomane, conduse de generalul Mackensen, au forțat Dunărea și au provocat românilor înfrângerea de la Turtucaia. Aceasta i-a ajutat pe germano-bulgari să pătrundă în Cadrilater și în Dobrogea de Nord. Încercarea armatei germane și austro-ungare de a trece prin trecători în Moldova a eșuat. După ce românii au respins timp de o lună ofensiva germano-austro ungară, la începutul lui noiembrie 1916, inamicul a pătruns în Oltenia și Muntenia, pe valea Jiului și valea Oltului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
aliate); Accesul României la Marea Neagră se făcea printr-un culoar pe linia Cernavodă Constanța; Austro-Ungaria își mărea teritoriul de-a lungul crestelor Carpaților, România pierzând o suprafață de 5 600 km2; Era recunoscută unirea Basarabiei cu România; Se instituia controlul german asupra economiei românești; Reintrarea României în război (10 noiembrie 1918) Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creat condiții favorabile pentru reintrarea României în război. La 18 noiembrie, Bucureștiul eliberat a primit pe suverani și autorități. Principala consecință a participării
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Franței (iunie 1940) a durat 3 săptămâni. La 22 iunie 1940, Franța a semnat capitularea. Circa două treimi din suprafața țării trecea sub controlul Germaniei. Sud-Estul Franței forma Franța liberă cu capitala la Vichy. Franța trebuia să întrețină o armată germană de ocupație de 400 000 de soldați. Două milioane de francezi urmau să fie trimiși în Germania ca forță de muncă. Bătălia Angliei (1940 1941) În august 1940, Hitler a declanșat Planul „Leul de Mare” prin care urmărea scoaterea Angliei din
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
sfere de influențe (acordul de procentaj). Influența sovietică urma să fie de 90% în România, 50% în Ungaria și Cehoslovacia, 25% în Bulgaria, 10% în Grecia. j)Capitularea Germaniei La 30 aprilie 1945, Hitler s a sinucis, iar șefii militari germani au capitulat la 7 mai la Reims în fața generalului Eisenhower și la 8 mai 1945 la Berlin, în fața mareșalului sovietic Jukov. În Europa războiul se sfârșise. k)Capitularea Japoniei Pe frontul din Oceanul Pacific, pierderile americane erau mari. Președintele Truman a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în urma unei lovituri de stat, acesta a fost arestat, iar România s-a alăturat Coaliției Națiunilor Unite. Actul de la 23 august 1944 a avut urmări importante: pierderea de către Germania a accesului la rezervele de petrol ale României; prăbușirea sistemului militar german din sud-estul Europei; grăbirea victoriei Aliaților; Participarea României la război alături de Aliați Trupele germane au refuzat să evacueze teritoriul României, de aceea, în perioada următoare, s-au purtat lupte grele împotriva acestora. Până la 30 august 1944, armata română a eliberat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Coaliției Națiunilor Unite. Actul de la 23 august 1944 a avut urmări importante: pierderea de către Germania a accesului la rezervele de petrol ale României; prăbușirea sistemului militar german din sud-estul Europei; grăbirea victoriei Aliaților; Participarea României la război alături de Aliați Trupele germane au refuzat să evacueze teritoriul României, de aceea, în perioada următoare, s-au purtat lupte grele împotriva acestora. Până la 30 august 1944, armata română a eliberat capitala și, în aceeași zi, au intrat trupele sovietice. Până la 25 octombrie 1944, întreg
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
aceea, în perioada următoare, s-au purtat lupte grele împotriva acestora. Până la 30 august 1944, armata română a eliberat capitala și, în aceeași zi, au intrat trupele sovietice. Până la 25 octombrie 1944, întreg teritoriu național a fost eliberat de trupele germane (25 octombrie e ziua armatei). După eliberarea teritoriului național, până la sfârșitul războiului, România a luptat în Vest, pentru alungarea trupelor germane din Ungaria, Cehoslovacia, Austria. România și Conferința de pace de la Paris (1947). Ca efort uman și material de război
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în aceeași zi, au intrat trupele sovietice. Până la 25 octombrie 1944, întreg teritoriu național a fost eliberat de trupele germane (25 octombrie e ziua armatei). După eliberarea teritoriului național, până la sfârșitul războiului, România a luptat în Vest, pentru alungarea trupelor germane din Ungaria, Cehoslovacia, Austria. România și Conferința de pace de la Paris (1947). Ca efort uman și material de război, România s-a situat pe locul 4 după U.R.S.S., S.U.A. și Anglia. Totuși, la Conferința de pace de la Paris, efortul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ieri, azi, mâine, volumul XXVII, Editura C.C.P.S., București. 33. Papadopoulos, C., Prass, S., Giavroglou, A., Tsarouchas, L., (1998), Hurdle jumping technique characteristics in the 110 meter race in the 1997 world track and field championship, Proceedings 1, Universit* of Konstanz, German*. 34. Pariente, R., Billouin, A., (2003), - La fabuleuse histoire de l’athletisme, Editions Minerva, Geneve, Suisse. 35. Parjsuk, V., (1996), Congresul asociației europene a antrenorilor de atletism - Roma 6-7 ianuarie 1996, Editura C.C.P.S., București. 36. Petrescu, T., (2003), Aspecte tehnice
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de prim violoniști, 18 secunzi, 14 violoncele, 12 contrabași solicitați de compozitor, vă puteți imagina ce pastă sonoră de coarde creează și cum poate să susțină această muzică deosebit de expresivă la Enescu, combinată între rafinamentul francez și lectura și construcția germană. De aceea este foarte greu Enescu. Iar înăuntru este un univers întreg. La o măsură poți să lucrezi cu o orchestră zile întregi. Pentru că este deosebit de greu de făcut, dar el a avut în urechi o anumită sonoritate, nu l-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]