65,481 matches
-
iar spre noi către munți, mai cu seamă către zilele de sărbătoare, străbăteau limuzinele spre locurile de odihnă și recreare, după care priveam cu nesaț, văzându-ne și noi călătorind cu ele, noi, băieți și fete, din partea locului, fugeam de acasă către Trotuș care nu curgea mai departe de o sută de metri de casa noastră. Acolo, mulțimea copiilor din sat, dar și străinașii, într-o totală și contagioasă veseli e înotam în apa rece, zbenguinduăne de dimineață până în seară. Pe
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cu car e aruncam, scoțându-ne astfel din luptă, spre necazul nostru și al coechipierilor, care rămâneau cu efectivele reduse, inferioare celor de pe malul de dincolo, aduși în situația de a fi victorioși, fie și numai ca număr... Când ajungeam acasă, mama mă aștepta cu o vărguță pe care numai ea știa unde o păstra și de care mă păzeam cu strășnicie. Cum o vedeam întâmpinându -mă, o zbugheam în grădină, unde rămâneam până îi trecea furia. După care, cu blândețe
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
piatra ridicată, și mi-l arăta, ca să mă ambiționeze. Să caut și eu. Și, imitându-l, pescuiam și eu. Mai puțin, dar nu mă lăsam prea mult întrecut. După câteva ore de umblat prin gârla care ne răcorea, ne întorceam acasă cu o porție bună de moine sau de țipari, că alte soiuri de pește nu întâlneam . Că la Ion Vrânceanu, colegul meu de școală, mai târziu, era doar pasiunea de a pescui, nu dorin ța sau pofta de a mânca
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în devălmășie, nu individual, de unul singur. Dar și dacă am fi pescuit fiecare în traista lui, cred că tot așa ar fi procedat, tot mie mi-ar fi oferit peș tele prins. Când ne vedea mama că ne întoarcem acasă, și cu traistele pline, devenea foarte bucuroasă. Îndată ne lua traistele, le deșerta, chibzuia ce are de făcut, curăța moinele și țiparii, pregătea vasele și zarzavatul, punea în oala de schijă în special mărar și foi de ceapă, după un
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Lăzăroiu la școală că-s aduse din pădure și-s domesticite, îmblânzite, mamă, m-am aținut eu, argumentându i cu vorbele învățătorului meu. — Da? Dar de când sunteți voi, de ce nu am prins o oaie sau porc sălbatic să-l aducem acasă și să îl îmblânzim? Și o căprioară, stă la casa omului numai atât timp cât o ții tu, omul, când o lași liberă, fuge, dusă îi! Că așa a lăsat Dumnezeu. Spune ziarul că omul a fost mai întâi maimuță, s o
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mă îndestulez cât pot mai bine. Poamele se numeau pere turtise, poate unde se făceau pilaf, atunci când, coapte, cădeau din copac. După ce mănânc cât îmi trebuie, stau și mă gândesc - cum să fac să culeg câteva pere să am și acasă , dar să nu mă audă și nici să mă vadă sora mea, că soțul i l știam că era plecat la mină, la muncă. Ideea culesului din ceea ce nu era al meu nu mă părăsește. Las pe mine, îmi zic
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
oamenii stăpânirii. Lungimea galeriei unde intra minerul târându se pe o coastă și înaintând cam 100 de metri, chiar și mai mult într-un schimb, în raport de costul întreținerii, nu era o joacă pentru cel care își lăsase familia acasă. Căreia trebuia să-i ducă banul pe care îl așteptau cei flămânzi și ei, de-acasă. Existau pentru omul intrat în galerie cel puțin două pericole. Unul, existența gazelor toxice și un altul surparea ei în cazul în care armătura
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de metri, chiar și mai mult într-un schimb, în raport de costul întreținerii, nu era o joacă pentru cel care își lăsase familia acasă. Căreia trebuia să-i ducă banul pe care îl așteptau cei flămânzi și ei, de-acasă. Existau pentru omul intrat în galerie cel puțin două pericole. Unul, existența gazelor toxice și un altul surparea ei în cazul în care armătura de lemn ar fi cedat datorită putrezirii pilonilor. Dar puteau fi și altele. O neatenție. Lovitura
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Rafira, transportat prin funicular. Mai funcționa și o fabrică de brichete. După treizeci de ani de muncă, tata a ajuns la concluzia să-și schimbe locul de muncă, cu credința că îi va fi mai bine lui și nouă de acasă, că el nu va mai fi nevoit să urce muntele pentru a ajunge la mină și poate că activitatea în aer liber - unde credea că va ajunge - îi va fi mai sănătoasă, iar câștigul pentru el și familie ceva mai
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
tragi carul la încărcat, așa zisele brichete erai un fericit, că este adevărat nu erau lemne, luai cărbune, dar brichetele aveau o putere calorică mult superioară prafului de cărbune cuvenit marii majorități care pierdeau zile de-a rândul până ajungeau acasă cu combustibilul necesar încălzirii cât de cât a locuințelor. Revenind la situația lui tata, misiunea lui la noul loc de muncă era să manevreze tot timpul cu lopata praful din siloz în cupele purtătoare, cam cum se făcea la treieratul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
îmi vedeam de - ale mele. Se auzea doar zgomotul apei Trotușului și scrâșnetul roților zecilor de vagoane care se depărtau mânate pe calea ferată - dus și întors. Îmi amintesc și acum durerea puternică pe care am simțit-o când, ajungând acasă, l-am găsit și văzut pe tatăl meu mort. Aspru cu mine, neîndurător, aprig în a pretinde să i se execute orice decizie, decisiv în măsurile draconice, dar era tatăl meu, pe care, acum nu-l mai aveam. El era
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
întrecere, cine contabilizează mai mult, în special bani, că aveam multe de cumpărat pentru la școală iar părinții fie c ă nu erau atât de darnici, fie erau efectiv strâmtorați mai cu seamă în zona aceasta, a leului. La întoarcerea acasă, seara, destul de târziu, că la Crăciun zilele nu-s prea lungi, ci chiar mici mici, am găsită o pe mama plângând. — De ce plângi, mamă? Am întrebat-o, apropiind u-mă și îmbrățișând-o, așa cum făceam de fiecare dată când mama
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
poștal din Comănești, care aveau un copil mic și aveau nevoie de ajutorul cuiva pentru creșterea și supravegherea micuțului. Aceasta era preocuparea sorii mele, tot pentru a aduce un ban în plus în casa împovărată și lipsită de stâlpul ei. Acasă, acum, eram doar eu și mama, mama - cu gospodăria, eu - și cu treburile din jurul casei, dar mai ales cu cartea care nu mi se părea de loc ușoar ă. Cele două luni de școală pierdute, mă descurajau în rapor t
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Toma, adică eu, care era în vacanța de vară a anului șase sau șapte de școală, să-l ia pe lângă dânsul, ca supraveghetor la moară, verișoaro, îi zice lui mama, căreia îi era gândul la făină și la cei de-acasă, care o așteptau să le facă mămăliga. - îl fac om, verișoaro! Gândul lui badea Gavril era nu la ajutorarea mamei , nici să mă vadă pe mine supraveghetor , că nu asta eram să devin, ci cum să profite de mine, ceea ce
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
când își va primi banii, eu mă g ândeam cum poate deveni omul atât de meschin să profit e chiar și de munca unei rude apropiate. Până la urmă, nemaiputând suporta tratamentul, după vreo lună și ceva de zile, am fugit acasă, fără să-i destăinui vreodată mamei ce s a întâmplat cu mine și care primise până atunci de câteva ori, câte o traistă de făină, drept plată a muncii mele. Cânepa, pânza și jolfa Mama era o femeie harnică și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
lumânările - pe care după ce erau sfințite de preot, le împărțea rudelor și cunos cuților noștri, nouă copiilor, care, după ce rosteam „Hristos a înviat”, ne îndestulam din cele sfințite. Dar adevărata sărbătoare a paștelui începea pentru noi în zori, când ajungeam acasă. Tata și noi scoteam și aduceam apă neîncepută, o turnam într-un lighea n și într-o cană, în care mama punea un ou roș și ceva bani metalici, care, spunea ea, însemna argintul și aurul vieții. Ne spălam cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pedepsiți; ni se tăia ziua de lucru. Îmi amintesc cum atunci când am devenit mai mărișor, cam prin clasa a VII-a primară am format o echipă de vreo 12 inși și am plecat la muncă tocmai în inima munților. Veneam acasă odată la o săptămână, de obicei duminica. Să ne luăm hrană, să ne schimbăm și să ne luăm primeneli de rezervă. Acolo, în inima munților, ne-am făcut o colibă în două ape, acoperită cu crengi de fag, brad și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
burduh ănoasă, după care, devine violent, izbește oalele noastre de o cioată din apropiere, le face țăndări, nici mai mult, nici mai puțin. Și încearcă să ne tragă și de chică, dar dacă nu reușește, pur și simplu, ne alungă acasă, cu promisiunea că ne vom revedea la postul de jandarmi. Așa se proceda des cu toți copiii. Și nu numai cu ei. Cu oricare ar fi încercat să mănânce din poamele c odrului. Cei care se opuneau într-un anumit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
loc. Și atunci minerul venea la Ghiță Darie. Minerul însă culegea necazul, se împovăra în datorii. El și familia lui. La sfârșitul perioadei de consum trebuia să-și mai și descarce punga, la tejghea ua celui care l-a creditat. Acasă când ajungea, alt necaz. Începeau certurile cu soția care îi știa salariul și vedea că i se aduce mai puțin, față de cum își făcuse ea socotelile ca să acopere nevoile casei. De unde să se hrănească cei 6-12 copii, plus soțul care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
îi știa salariul și vedea că i se aduce mai puțin, față de cum își făcuse ea socotelile ca să acopere nevoile casei. De unde să se hrănească cei 6-12 copii, plus soțul care trebuia alimentat, asigurat cu cele necesare când pleca de acasă, în șut ? Cu toate că minerul era călit în greutăți și părea că nimic nu-l afectează, până la urmă ceda moral sau fizic, așa cum s a întâmplat cu tata care a murit de tânăr. Și nu doar el, ci mulți din sat
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
așteptare . Când s-a crăpat de ziuă, mă ridic - și cu toate că eram și sunt un om care nu știe ce-i frica, de data aceasta parcă totul tremura în jurul meu, chiar și pantalonii, care tot uzi erau. Când am ajuns acasă i-am povestit babei întâmplarea trăită. De atunci m-am hotărât să nu mai merg noaptea în pădure. Și n-am mai mers! La aer și la gura sobei Cobor treptele casei bătrânești și în ogradă dau cu ochii de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
1-1,5 m. adâncime în unele locuri, dar și de o calitate superioară: lignit, brun, turbă, antracit, ultimul fiind cel mai eficient, că era ca sticla. Intrase în obiceiul minerilor ca în traista în care își purtau mâncarea , la întoarcerea acasă de la șut să pună și o bucată de antracit, pe care, când aju ngeau acasă, o puneau în sobă pentru că avea o putere calorică superioară, înroșind repede plita de la sobă. Se d esfăcea ca o floricică de porumb prăjită și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
turbă, antracit, ultimul fiind cel mai eficient, că era ca sticla. Intrase în obiceiul minerilor ca în traista în care își purtau mâncarea , la întoarcerea acasă de la șut să pună și o bucată de antracit, pe care, când aju ngeau acasă, o puneau în sobă pentru că avea o putere calorică superioară, înroșind repede plita de la sobă. Se d esfăcea ca o floricică de porumb prăjită și după ardere nu rămânea cenușă, ci doar un fel de spumă. Acest cărbune nu deținea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Acest cărbune nu deținea în conținutul lui nici un gram de pământ, fiind foarte scump și căutat pe piață. Cel mai slab cărbune și care conținea în compoziția lui mult pământ era turba, iar pe acesta nimeni nu-l mai aducea acasă, cu traista. Minerii o duceau greu nu numai cu încălzitul s obei din casă . ci cu toate. Cei de la Lopaș erau la mare distanță de localitatea Lăloaia sau Comănești, de unde prov eneau. Patronul nu le oferea decât barăci construite din
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ci cu toate. Cei de la Lopaș erau la mare distanță de localitatea Lăloaia sau Comănești, de unde prov eneau. Patronul nu le oferea decât barăci construite din lemn, în care minerii locuiau în condiții deosebit de mizerabile. Doar duminica, prin rotație, veneau acasă, de unde își mai luau ceva alimente pentru o săptămână-două. În rest, erau vânduți minei și patronului! La Asău, mina era mult mai aproape de sat, cam la 2 3 kilometri. În procesul de exploatare a cărbunelu i, aici, o dată cu scoaterea cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]