56,498 matches
-
este o companie producătoare de bere din România, parte a grupului olandez Heineken[1]. Brâu Union din 1998 de la sosirea sa în România, a urmărit eliminarea concurenței autohtone de producere a berii. Astfel a achiziționat 8(opt) fabrici de bere: Până în 2007 a închis fabricile de bere Arbema; Silva; Grivița; Haber, disponibilizând în toți acești ani peste 1500 de salariați. Strategia de producție și vânzare s-a
Brau Union Romania () [Corola-website/Science/319943_a_321272]
-
La doar câțiva ani de la inaugurare, fabrica a câștigat titlul de furnizor al Curții Regale. În 1905, fabrica a fost vândută unor nemți din Brașov, care au continuat tradiția. Și au menținut-o sub numele de fabrică Luther, intrând în concurență cu o fabrică mult mai puternică, cea a lui Dumitru Bragadiru din Calea Rahovei”, povestește istoricul Constantin Bălăceanu Stolnici. În perioada anilor '70, numele a fost schimbat în Fabrica „Gambrinus”[1]. Acest nume provine de la fosta berărie a lui I.L. Caragiale
Brau Union Romania () [Corola-website/Science/319943_a_321272]
-
protejat de instanțele judecătorești independente și imparțiale, nu există o țară liberă și, respectiv, un regim democratic. Calitatea unei democrații poate avea de suferit atunci când calitatea informației mediatice scade și pericolul dezorientării cetățeanului crește, în condițiile în care nici legile concurenței pe piața liberă nu îl mai apără pe consumatorul de presă. Numărul instituțiilor media este mai puțin relevant pentru asigurarea condițiilor de funcționare optimă a proceselor democratice, contează mai mult ca aceste instituții să nu transmită doar mesajul puterii politice
Libertatea presei () [Corola-website/Science/318899_a_320228]
-
altul prin confruntarea cererii cu ofetei acelui bun. În balanță apar atât utilitatea acelui bun de a satisface o anumita necesitate, cât și cheltuielile efectuate pentru producerea lui, ți-l face sa fie comparabil. În fond, pe piață, în procesul concurenței, producători diferiți vin să satisfacă consumatori diferiti, dar cu produse de aceeasi utilitate. Pe de alta parte, producatorii vor incerca sa vanda cat mai scump si la un pret care sa le acopere toate cheltuielile și să obțină un profit
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
determină pe agenții economici să se preocupe continuu de perfecționarea activității, să promoveze tehnologiile și produsele care să le asigure o poziție favorabilă față de ceilalți competitori și deci de a obține și o rentabiliate ridicată în condițiile unei cereri ridicate. Concurența stimulează tendința de inovație, de înnoire, dar, în același timp și de sancționare a celor care nu fac față competiției, prin autoeliminarea lor ca urmare a slabei eficiențe în combinarea și utilizarea factorilor de producție. Privită ca procedeu deschis de
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
tendința de inovație, de înnoire, dar, în același timp și de sancționare a celor care nu fac față competiției, prin autoeliminarea lor ca urmare a slabei eficiențe în combinarea și utilizarea factorilor de producție. Privită ca procedeu deschis de comportament, concurența reprezintă un puternic factor de stimulare a producătorilor de a realiza productivități mai ridicate, costuri mai mici, produse sau servicii de calitate superioară. Totodată, concurența determină agenții economici să investească în tehnici și tehnologii avansate, în ramuri și domenii unde
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
slabei eficiențe în combinarea și utilizarea factorilor de producție. Privită ca procedeu deschis de comportament, concurența reprezintă un puternic factor de stimulare a producătorilor de a realiza productivități mai ridicate, costuri mai mici, produse sau servicii de calitate superioară. Totodată, concurența determină agenții economici să investească în tehnici și tehnologii avansate, în ramuri și domenii unde pot obține o rată a profitului mai mare, deci, concurența stimulează și migrarea capitalului dintr-o ramură în alta. Concurența face posibil ca, prin mecanismul
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
a realiza productivități mai ridicate, costuri mai mici, produse sau servicii de calitate superioară. Totodată, concurența determină agenții economici să investească în tehnici și tehnologii avansate, în ramuri și domenii unde pot obține o rată a profitului mai mare, deci, concurența stimulează și migrarea capitalului dintr-o ramură în alta. Concurența face posibil ca, prin mecanismul prețurilor, al cererii și ofertei, societatea să tindă să producă ceea ce este cerut de către consumator, la costurile cele mai scăzute, cu eficiență ridicată. Prin aceasta
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
servicii de calitate superioară. Totodată, concurența determină agenții economici să investească în tehnici și tehnologii avansate, în ramuri și domenii unde pot obține o rată a profitului mai mare, deci, concurența stimulează și migrarea capitalului dintr-o ramură în alta. Concurența face posibil ca, prin mecanismul prețurilor, al cererii și ofertei, societatea să tindă să producă ceea ce este cerut de către consumator, la costurile cele mai scăzute, cu eficiență ridicată. Prin aceasta, concurența contribuie la repartizarea și alocarea resurselor de care dispune
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
stimulează și migrarea capitalului dintr-o ramură în alta. Concurența face posibil ca, prin mecanismul prețurilor, al cererii și ofertei, societatea să tindă să producă ceea ce este cerut de către consumator, la costurile cele mai scăzute, cu eficiență ridicată. Prin aceasta, concurența contribuie la repartizarea și alocarea resurselor de care dispune societatea la un moment dat în funcție de nevoile reale ale acesteia și determină producătorii să ofere bunurile și serviciile solicitate cu minim de cheltuieli.
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
cu guvernele relativ mici ale țărilor din lumea a treia, dar ulterior și pe cele dezvoltate, ajungând să conducă efectiv țări întregi. În istoria viitorului prezentată de Robinson, corporațiile metanaționale au devenit oarecum similare statelor-națiuni, luptând în același timp împotriva concurenței pentru a deveni singurii jucători de pe piața interplanetară. Pe măsură ce trilogia "Marte" se apropie de mijlocul secolului al XXIII-lea, corporațiile metanaționale sunt obligate de catastrofele globale să ofere tot mai multă putere democratică forței de muncă. Deși sunt menționate multe
Trilogia Marte () [Corola-website/Science/332961_a_334290]
-
un nou tip de afacere, modul de alocare a resurselor organizației, noi posibilități de extindere sau diversificare a activităților organizației, pătrunderea pe noi piețe, fuziuni de întreprinderi sau riposta față de amenințările venite de la concurenți (de exemplu, un nou produs al concurenței). Procesul de formulare a strategiei poate avea loc în trei moduri: modul "planificat", modul "adaptiv", modul "antreprenorial". Implementarea strategiei presupune: stabilirea obiectivelor anuale ale organizației, alocarea resurselor (personal, procese și sisteme IT), în vederea executării strategiei formulate, conform obiectivelor asumate, luarea
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
de afaceri în funcție de poziția pe care acestea o dețin în cadrul matricei construite pe axele "rata de creștere" relativă a pieței- "cota relativă de piață". Este denumită și matrice Boston ; ° "modelul celor cinci forțe al lui Porter" care determină nivelul de concurență (intensitatea concurenței) într-o industrie și finalmente potențialul de profit al industriei; ° "lanțul de valori" al firmei care evidențiază ansamblul de activități din procesul de transformare a inputurilor în ieșiri - activități care creează valoare adăugată. Lanțul de valori poate fi
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
în funcție de poziția pe care acestea o dețin în cadrul matricei construite pe axele "rata de creștere" relativă a pieței- "cota relativă de piață". Este denumită și matrice Boston ; ° "modelul celor cinci forțe al lui Porter" care determină nivelul de concurență (intensitatea concurenței) într-o industrie și finalmente potențialul de profit al industriei; ° "lanțul de valori" al firmei care evidențiază ansamblul de activități din procesul de transformare a inputurilor în ieșiri - activități care creează valoare adăugată. Lanțul de valori poate fi utilizat pentru
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
dezvoltare a piețelor, de dezvoltare a produselor și a aplicațiilor. Concurenții din aceeași industrie încearcă să se diferențieze prin promovare, prin noi caracteristici sau noi modele de produse, prin service-ul asigurat produselor. Spre sfârșitul etapei de creștere se intensifică concurența dominată de prețuri. În etapa de maturitate are loc încetinirea ritmului de creștere a vânzărilor iar prețul produselor rămâne unul dintre cei mai importanți factori în decizia de cumpărare. Concurenții trebuie să aplice reduceri de costuri, ca mod de a
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
de costuri scăzute". Alte opțiuni strategice pot fi : creșterea calității produselor, service superior, performanțe ridicate de livrare a produselor. Etapa de declin se caracterizează prin tendința de scădere a vânzărilor pentru o perioadă lungă. Controlul riguros al costurilor este esențial. Concurența devine intensă, iar firmele pot începe să decadă sau să renunțe la afacere. Pentru a evita efectele complete ale declinului, firmele se pot focaliza pe o nișă particulară din piață care încă mai crește sau firmele inovative pot introduce un
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
categorii de factori: Politicolegali, Economici, Socio-culturali, Tehnologici. Mediul extern competițional conține acele organizații care prin produsele și serviciile pe care le realizează se adresează aceluiași segment de piață și influențează direct organizația considerată. Produsele și serviciile acestor organizații intră în concurență pe piață și pot să se substituie unele altora. Mediul extern competițional include concurenții mai import6anți, furnizorii, cumpărătorii, firmele nou intrate, produsele de substituție. Pentru analiza mediului extern concurențial a fost elaborat de către Michael Porter modelul celor cinci forțe, care
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
și pot să se substituie unele altora. Mediul extern competițional include concurenții mai import6anți, furnizorii, cumpărătorii, firmele nou intrate, produsele de substituție. Pentru analiza mediului extern concurențial a fost elaborat de către Michael Porter modelul celor cinci forțe, care indică intensitatea concurenței într-o industrie. "Segmentarea strategică" urmărește să identifice, în cadrul activităților întreprinderii, ansamblurile omogene de bunuri din punctul de vedere al formulării strategiei, care să fie destinate unei piețe specifice. Segmentul strategic este un domeniu de activitate al firmei, caracterizat printr-
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
activitățile care se compară satisfac aceleași nevoi și dacă aceste două produse corespund acelorași criterii de cumpărare. "Circuitul de distribuție". Modul de distribuire al unui produs este deseori un criteriu de segmentare, asociat unui anumit tip de barieră de intrare. "Concurența". Prezența unor concurenți identici pentru două produse se află deseori la originea regrupării acestora într-un singur segment strategic. "Tehnologia utilizată". Existența unor tehnologii diferite reprezintă deseori un indiciu suficient pentru a separa două segmente strategice. Pentru elaborarea și implementarea
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
inovative de dimensiuni medii și mici. Nu există o definiție clară și larg acceptată a internaționalizării , respectiv a globalizării (mondializării) strategiilor. În economie, internaționalizarea este procesul de implicare crescândă a întreprinderilor pe piețe internaționale. Globalizarea economică cuprinde globalizarea produselor, piețelor, concurenței, tehnologiei, corporațiilor și industriei. Managementul strategic global este aplicarea managementului strategic pe piețe globale, cel mai frecvent prin forma organizațională a întreprinderilor multinaționale. O strategie globală poate fi adecvată în industrii în care firmele sunt confruntate cu presiuni mari pentru
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
majoritatea cazurilor de globalizare, trebuie să fie luată în considerare diversitatea consumatorilor, regiunilor sau țărilor. Există următoarele tipuri de abordări ale angajării unei întreprinderi în competiția pe plan mondial: 1. Competiția globală pe un front larg, care presupune angajarea în concurența mondială cu o gamă largă de produse și cu unități de producție plasate în numeroase țări. 2. Concentrarea pe anumite segmente de piață, care semnifică servirea în fiecare dintre țările vizate a acelorași segmente de piață. 3. Aplicarea unor strategii
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
dintre persoane afiliate se folosește una dintre metodele prevăzute mai sus. În vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au în vedere următoarele elemente: a) metoda care se apropie cel mai mult de împrejurările în care sunt stabilite prețurile supuse liberei concurențe pe piețe comparabile din punct de vedere comercial; ... b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din funcționarea efectivă a persoanelor afiliate implicate în tranzacții supuse liberei concurențe; ... c) gradul de precizie cu care se pot face ajustări în vederea obținerii
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
cel mai mult de împrejurările în care sunt stabilite prețurile supuse liberei concurențe pe piețe comparabile din punct de vedere comercial; ... b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din funcționarea efectivă a persoanelor afiliate implicate în tranzacții supuse liberei concurențe; ... c) gradul de precizie cu care se pot face ajustări în vederea obținerii comparabilității; ... d) circumstanțele cazului individual; ... e) activitățile desfășurate efectiv de diferitele persoane afiliate; ... f) metoda folosită trebuie să corespundă împrejurărilor date ale pieței și ale activității contribuabilului; ... g
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
entităților implicate; ... d) clauzele cuprinse în contractele de transfer privind: obligațiile, termenele de plată, rabaturile, reducerile, garanțiile acordate, asumarea riscului; ... e) în cazul unor relații de transfer pe termen lung, avantajele și riscurile legate de acestea; ... f) condițiile speciale de concurență. ... 34. În aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau în considerare datele și documentele înregistrate în momentul în care a fost încheiat contractul. În cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aibă
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
6) Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârșitul exercițiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurența profitului contabil înregistrat la sfârșitul exercițiului financiar. În cazul în care la sfârșitul exercițiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit. ... (7) Pentru
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]