57,196 matches
-
Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
a sitului: vulturica ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa ("Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella montană"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), dioc ("Centaurea phrygia"), garoafa de munte ("Dianthus tenuifolius") sau crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelina (Mustelea erminea), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), năpârca ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"); Pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușorul de văd
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Coloradoului. Ei găsesc universitatea abandonată, dar află că Licuricii s-au mutat la un spital în apropiere de Salt Lake City, Utah. Ei sunt atacați de bandiți, iar Joel este rănit grav. În timpul iernii, Ellie și Joel se adăpostesc în munți. Joel este pe moarte și depinde de Ellie, care are grijă de el. În timp ce vâna, Ellie da de David (Nolan North) și James (Reuben Langdon), care doresc să-i ofere lui Ellie medicamente în schimbul mâncării; David dezvăluie că bandiții omorâți
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 109 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, terenuri arabile) ce aparține bioregiunii colinare a Transilvaniei, încadrată în regiunea geografică alpina aflată la poalele Munților Poiana Rusca (grupa montană ce aparține Carpaților Occidentali) și continentală a depresiunii Hunedoarei. Aceasta este constituită din două corpuri separate ce includ rezervațiile naturale: Dealul Colț și Dealul Zănoaga (78,40 ha) și Dealul Cetății Deva (30 ha). În arealul
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
România) și se întinde pe o suprafață de 3.509 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, stepe, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor) și include rezervația naturală Nemira. Situl a fost desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Sus scrofa"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Putorius putorius"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Flora este constituită din specii de arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Flora este constituită din specii de arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), arțar ("Acer platanoides
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La baza desemnării sitului se află patru specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"; care vegetează alături de: floare de colț ("Leontopodium alpinum"), angelică ("Angelica archangelica"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag (din speciile: "Aconitum moldavicum" și "Aconitum toxicum"), orhidee
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); broasca-roșie-de-munte, un amfibian din specia "Rana temporaria"); corb ("Corvus corax"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), privighetoare ("Luscinia luscinia"), mierlă ("Turlus merula"), gaiță ("Garulus glandarius"), cuc ("Cuculus canorus"). Flora este constituită din arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: fag ("Fagus sylvatica"), pin de pădure ("Pinus sylvestris") arțar ("Acer platanoides"), tei
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
nana"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie aurită ("Salix aurita"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La baza desemnării sitului se află curechiul de munte ("Ligularia sibirica"), o specie protejată prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), bumbăcăriță (din speciile: "Eriophorum
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
rotundifolia"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), bumbăcăriță (din speciile: "Eriophorum latifolium" și "Eriophorum vaginatum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), nu-mă-uita ("Myosotis scorpioides"), lemn dulce ("Polygonum bistorta"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), darie ("Pedicularis exaltata"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), ruin ("Succisa pratensis"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), bucățel ("Agrostis canina") sau diferite specii de rogozuri ("Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex curta"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj Videoreportaj
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
România) și se întinde pe o suprafață de 684 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri subalpine, pajiști naturale, pășuni, tinoave, ochiuri de apă, stepe și abrupturi stânoase) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a Munților Gutâi (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor) și include rezervațiile naturale Creasta Cocoșului și Lacul Morărenilor. „” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
include rezervațiile naturale Creasta Cocoșului și Lacul Morărenilor. „” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din nord-vestul Munților Gutâi. Aria protejată dispune de 9 tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Tufărișuri uscate europene, Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar ("Buteo buteo"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă ("Turdus merula
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
veveriță ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar ("Buteo buteo"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte ("Motacilla
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Parus ater"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), forfecuță ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), vânturel ("Falco vespertinus"), aușel ("Regulus regulus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: brad
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
roșiatic ("Lanius collurio"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
din arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt ("Vaccinium uliginosum"). La baza desemnării
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt ("Vaccinium uliginosum"). La baza desemnării sitului se află două specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de: angelică ("Angelica archangelica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt ("Vaccinium uliginosum"). La baza desemnării sitului se află două specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de: angelică ("Angelica archangelica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), orhidee ("Epipactis helleborine"), păștiță ("Anemone nemerosa"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 26.108 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiunea continentală a Munților Zarandului (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali) de culmi joase aflate între cursurile râurilor (Mureș și Crișul Alb. Din punct de vedere geologic, aceste culmi (ce pornesc de la altitudini minime de sub 200 m, ajungând
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 26.108 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiunea continentală a Munților Zarandului (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali) de culmi joase aflate între cursurile râurilor (Mureș și Crișul Alb. Din punct de vedere geologic, aceste culmi (ce pornesc de la altitudini minime de sub 200 m, ajungând la punctul maxim de 836
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]