55,798 matches
-
în consecință, nu puteau pretinde egalitate în ceea ce privește drepturile omului. Cu cît creștea efectul de piramidă al acestui cult, cu atît mai mulți erau românii care își pierdeau drepturile fundamentale. Acești oameni au ajuns, în scurt timp, în atenția unor ample dezbateri din Congres și a presei americane. Problema care s-a aflat cel mai mult în obiectivul Statelor Unite, în 1985, a fost refuzul României de a garanta libertatea grupărilor religioase care nu erau recunoscute de Departamentul guvernamental al Cultelor. Semințele timpurii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
temporar, pînă în martie 1984, dată de la care președintele a reglementat exportul prin Ordonanța nr. 12470, pînă cînd Congresul a adoptat, în cele din urmă, Legea administrării exporturilor din 1985. Una din principalele probleme abordate pe parcursul celor doi ani de dezbateri a fost cea a exportului de tehnologie către Blocul Sovietic. Reprezentanții comerciali citau adesea un studiu al Academiei Naționale de Științe care constata că numai în anul 1985, restricțiile impuse de către guvern asupra exporturilor au privat țara de profituri pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să impună drepturile omului drept criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" unei țări comuniste 2396. Curios, dar nimeni nu s-a întrebat de ce Crane nu a impus acest criteriu tuturor țărilor care voiau să beneficieze de Clauză. După dezbateri aprinse privind respectarea drepturilor omului în România, la care au avut de spus un cuvînt și suporterii reînnoirii Clauzei, Camera Reprezentanților a hotărît să amîne moțiunea lui Crane, cu un vot de 216 la 1902397. Voturile demonstrau că nici o moțiune
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Wolf cu privire la necesitatea îmbunătățirii condițiilor din România, el credea că suspendarea Clauzei nu e o soluție. De fapt, Statele Unite și-ar fi pierdut astfel o pîrghie majoră prin care puteau influența situația din România 2434. După o altă serie de dezbateri, Camera Reprezentanților a votat și a acceptat amendamentul, în proporție de 232 la 1832435. La scurt timp după aceea, Camera a aprobat legea nr. 3, care includea și amendamentul lui Wolf, sub forma Paragrafului 1501. Prin acest vot, succesul lui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aceasta însemna că existau argumente în sprijinul fiecăreia din cele două poziții. Președintele audiase ambele tabere și luase o decizie. Hotărînd să reînnoiască Clauza, hotărîse în mod conștient să nu o suspende. La două zile după aceea, în cursul unei dezbateri pe tema Legii comerțului și a competitivității din 1987, William Armstrong, din Colorado și Christopher Dodd, din Connecticut, împreună cu alți cîțiva senatori au propus amendarea proiectului legislativ de suspendare a Clauzei României pentru o perioadă de șase luni. Cosusținătorii știau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se baza pe două argumente: în primul rînd, numeroși lideri ai comunității evreiești erau împotriva suspendării, iar în al doilea, procesul de reînnoire anuală a Clauzei era o pîrghie eficientă pentru încurajarea emigrării și inducerea unor schimbări în politica românească. Dezbaterile au continuat, depozițiile fiind mai ales în favoarea suspendării. Senatorii au vorbit despre demolarea bisericilor și transformarea bibliilor în hîrtie igienică, s-au referit la rapoarte ale Comisiei de Implementare a Documentului Final de la Helsinki și ale organizației Amnesty International, au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ocazia Zilei Independenței. Cu acest prilej, Ceaușescu i-a trimis lui Reagan o telegramă de felicitare 2469. În acest timp, Casa Albă exercita presiuni asupra Senatului, pentru ca acesta să se răzgîndească în privința suspendării Clauzei României. Întrucît Senatul nu-și încheiase dezbaterile pe tema proiectului de lege comercială, John Danforth, care se opusese hotărîrii din 26 iunie, a introdus, pe data de 15 iulie, un amendament care-i garanta președintelui dreptul de a suspenda Clauza pentru România. Președintele putea hotărî să nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pot schimba radical poziția și care le permite, totuși, să se simtă bine în această postură". Acesta îi atribuia Casei Albe responsabilitatea suspendării Clauzei, nu Congresului. În aceasta consta esența unui amendament care te făcea să "te simți bine"2472. Dezbaterile au ținut peste două ore, iar susținătorii și opoziția au adus aceleași argumente care fuseseră audiate la discuțiile din iunie. Armstrong se temea ca nu cumva să se răzgîndească prea mulți senatori în cazul în care amendamentul ar fi fost
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Camerei Reprezentanților a susținut audieri privind hotărîrea de reînnoire a Clauzei, emisă de președinte pe 2 iunie. Această sesiune era, în multe privințe, un deja vu. Camera Reprezentanților analizase Clauza României și situația drepturilor omului pe 30 aprilie, în cursul dezbaterilor comerciale și pe 24 iunie a susținut audieri pe tema modului în care trata Bucureștiul drepturile omului. Singura martoră a fost Rozanne Ridgway, secretar adjunct de stat pentru probleme europene și canadiene. Ea a prezentat opoziția Administrației față de amendamentele Congresului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
această înștiințare. Întrucît Ceaușescu își exprimase speranța ca anularea Clauzei să nu afecteze alte acorduri bilaterale și nici relațiile de prietenie, Washingtonul a acceptat să stabilească o dată pentru acest anunț 2510. Între timp, membrii comitetului Camerei și Senatului însărcinat cu dezbaterea proiectului legii comerciale au aflat de hotărîrea lui Ceaușescu și au scos, discret, amendamentele de suspendare a Clauzei din agenda legislativului 2511. Pe 26 februarie 1988, Departamentul de Stat a anunțat că România "a hotărît să renunțe la reînnoirea "Clauzei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
devină, în septembrie 1961, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE. 507Norman A. Graebner, The National Security: Its Theory and Practice, 1945-1960, Oxford University Press, New York, 1986, p. 13 508FRUS, 1948, IV, 489-490 509Ibidem, p. 490 510Pentru informații cu privire la aceste dezbateri, vezi Foreign Relations of the United States, 1948, vol. I. Aceasta era Conferința Internațională pentru Comerț și Forța de Muncă, care s-a desfășurat la Havana, începînd din noiembrie 1947, pînă în martie 1948. 511FRUS, 1948, IV, 491 512Litere cursive
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
privind implementarea, CSN 174, 15 iulie 1954, p. 2, dosarul CSN 174-politica pentru Europa de Est, cutia 8, Biroul consilierului special pentru CSN, Biroul Casei Albe, Biblioteca DDE 787 Congresul SUA, Senat, Comitetul pentru Relații Externe, Audieri privind hotărîrea 116 referitoare la dezbaterile privind apropiata Conferință de la Geneva pe tema situației națiunilor aflate sub dominație comunistă, al 84-lea Congres, sesiunea I, 1955 788 W.W. Rostow către Nelson H. Rockefeller, 10 iunie 1955, p. 2, dosarul Rusia, cutia 63, dosare pe subiecte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
13 mai 1964, Dosarele McGeorge Bundy, vol. 4,5/1-27/64, Note diplomatice către președinte, cutia 1, Dosare suplimentare din Arhivele Securității Naționale, Biblioteca LBJ 1103 Fischer-Galați, The New Romania, p. 104 1104 Memoriu, James L. Greenfield către McGeorge Bundy, Dezbateri despre România, 2 iunie 1964, p. 2, România, vol. 1, cablograme, containerele nr. 203-204, NSC, dosare pe țări, Biblioteca LBJ 1105 Buletin DS, 15 iunie 1964, p. 924 1106 Public Papers of the Presidents of the United States. Lyndon B.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru Finanțe al Senatului, United States International Trade Policy and the Trade Act of 1974, al 94-lea Congres, sesiunea a II-a, 1976, p. 36 1748 Ford, A Time to Heal, de la p. 298 1749 Congresul SUA, audieri și dezbateri la Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților și la Comisia acestuia pentru Organizații Internaționale, Human Rights în Eastern Europe and the Soviet Union, al 96-lea Congres, sesiunea a II-a, 1980, p. 128, apoi Comitetul pentru Afaceri Externe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Tipografia Guvernului SUA, Washington, D.C., 1983, p. 494, 831 1989 Departamentul Comerțului, Report of the President on Export Promotion Functions and Potential Export Disincentives, septembrie 1980, pp. 7-12 1990 Congresul SUA, Comitetul pentru Relații Externe al Camerei Reprezentanților, audieri și dezbateri ale Comisiei pentru Politică Economică Internațională și Comerț, Extension and Revision of the Export Administration Act of 1969, al 96-lea Congres, sesiunea I, 1979. Memoriu, Cyrus Vance către președinte, 26 martie 1979, p. 4, dosarul Politica exporturilor, cutia 205
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe drumul..., XXIV, 118 2156 Ibidem, p. 54 2157 Comitetul Economic Mixt, Country Studies on Eastern Europe and Yugoslavia, 1986, p. 505; Comitetul Economic Mixt, Foreign Trade and International Finance, 1986, p. 16 2158 Congresul SUA, Camera Reprezentanților, audieri și dezbateri susținute de Comitetul pentru Afaceri Externe și Comisia pentru Drepturile Omului și Organizații Internaționale, Religious Persecution as a Violation of Human Rights, al 97-lea Congres, sesiunea a II-a, 1983 2159 RFE, "Buletin privind situația României", 8, 4 mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lingvistico-geografici imprecis făcea posibil ca "națiunea germană" să îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate de origine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Consacrarea noului înțeles poate fi datată cu exactitate ca intrându-și în drepturi semantice depline în anul 1274, cu ocazia Conciliului de la Lyon, în contextul căreia "națiune" ajunge să semnifice o "comunitate de opinie". Sensul secund se configurează în contextul dezbaterilor teologice medievale, unde "națiune" a început să desemneze "facțiunile din cadrul republicii ecleziale" (Greenfeld, 1992, pp. 4-5). Un al treilea sens s-a cristalizat odată cu emergența înțelegerii conceptului de "națiune" ca "reprezentanți ai autorității politice și culturale" (Greenfeld, 1992, p. 5
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
metodologică românească. În România, metoda analizei discursive și-a făcut intrarea odată cu introducerea paradigmei calitativiste. Respectând tradiția generală a întârzierii istorice a culturii românești, aflată la periferia lumii intelectual-academice occidentale, calitativismul a ajuns relativ tardiv, într-un moment când marile dezbateri purtate în jurul pozitivismului și-au cam epuizat energiile. Paradigma calitativistă și-a făcut intrarea inaugurală pe scena academică a culturii autohtone prin publicarea volumului Abordarea calitativă a socioumanului, lucrare în care P. Iluț (1997) stabilește coordonatele metodologice principale ale analizei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Totodată, mitologia fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar fi cele legate de momentele fondatoare, sunt convertite în subiecte de dezbatere. Spiritul dogmatic, atât de caracteristic epocii anterioare, face loc unei atitudini deschise principial înspre examinarea diverselor ipoteze disponibile (de ex: Tafrali, 1935, pp. 122-124, discută diferite teorii legate de perioda întemeierii Țării Românești, păstrând permanent o distanță critică față de fiecare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nesemnalate Raportului final inițial. Chiar dacă rămân cosmetizări de detaliu și nu afectează substanța lucrării, acestea subminează totuși retorica "finalistă" pe care Raportul și-o arogă, deloc oportun, încă din titlu. Prezența atributului adjectival "final" relevă intenția de a închide orice dezbatere legitimă asupra naturii regimului comunism. 30 Concluzia "nelegitimității și criminalității" regimului comunist a fost deja avansată de către Sorin Ilieșiu în octombrie 2005 președintelui Traian Băsescu sub forma unui "Raport pentru condamnarea regimului comunist ca nelegitim și criminal". Capetele de acuzare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
crimele din decembrie 1989; Sute de personalități s-au exprimat de la blocul Universității, numit „tribună a democrației”; Manifestațiile au fost denumite și „Golaniada”, titlu ce face referire la apelativul „golan”, folosit de Ion Iliescu. 6. Studiu de caz: Teme și dezbateri politice în Parlamentul României la 1900 a) Parlamentul României la începutul secolului XX Potrivit Constituției din 1866, Parlamentul (Reprezentanța Națională) era bicameral, fiind format din Camera Deputaților și Senat. Parlamentarii erau aleși prin vot cenzitar. Dezbaterile parlamentare începeau în luna
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de caz: Teme și dezbateri politice în Parlamentul României la 1900 a) Parlamentul României la începutul secolului XX Potrivit Constituției din 1866, Parlamentul (Reprezentanța Națională) era bicameral, fiind format din Camera Deputaților și Senat. Parlamentarii erau aleși prin vot cenzitar. Dezbaterile parlamentare începeau în luna noiembrie cu „mesajul tronului”, rostit de rege, și se încheiau cu răspunsul Parlamentului la mesajul tronului. Deputații și senatorii aveau drept de interpelare, cerând miniștrilor să răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele teme
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
începeau în luna noiembrie cu „mesajul tronului”, rostit de rege, și se încheiau cu răspunsul Parlamentului la mesajul tronului. Deputații și senatorii aveau drept de interpelare, cerând miniștrilor să răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele teme de dezbatere la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme dezbătute de Parlamentul României au fost: modernizarea societății; problema agrară; politica de încurajare a industriei; necesitatea introducerii votului universal; chestiunea românilor transilvăneni și atitudinea față de Austro Ungaria; c) Problema agrară Problema
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la exercițiile de tehnică cu partener, de mobilitate și competiționale: * individual: conform principiului de pregătire individuală specific activității sportive de performanță. Cele trei verigi ale procesului didactic se întrepătrund în practica educațională astfel încât aspectele predării se vor regăsi și în dezbaterea problematicii învățării, aspectele particulare ale predării deprinderilor motrice specifice atletismului vor fi prezentate în capitolul de metodica învățării. 2.2. Învățarea, componentă a procesului didactic Problema învățării sub aspectul ei cel mai general, respectiv acela de dobândire de către ființa vie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]