57,196 matches
-
capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veverița ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius"), lipan ("Thymallus thymallus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter (rar) din specia "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). Floră este constituită din
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius"), lipan ("Thymallus thymallus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter (rar) din specia "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), larice ("Larix decidua"), tisa
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
morsei" (fluturele de muștar). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), larice ("Larix decidua"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), larice ("Larix decidua"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin american ("Vaccinium macrocarpon
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Crataegus monogyna"), șoc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin american ("Vaccinium macrocarpon"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La baza desemnării sitului se află două elemente floristice rare: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a); care vegetează alături de: brâdușă de munte ("Crocus vernus ssp. vernus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), tulichina
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin american ("Vaccinium macrocarpon"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La baza desemnării sitului se află două elemente floristice rare: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a); care vegetează alături de: brâdușă de munte ("Crocus vernus ssp. vernus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), tulichina ("Daphne mezereum"), vuitoare ("Empetrum nigrum ssp
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
se află două elemente floristice rare: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a); care vegetează alături de: brâdușă de munte ("Crocus vernus ssp. vernus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), tulichina ("Daphne mezereum"), vuitoare ("Empetrum nigrum ssp. nigrum" și "Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), pufulița ("Epilobium nutans"), bumbăcarița ("Eriophorum vaginatum"), ghințura ("Gențiana verna"), lumânărica-pământului ("Gențiana asclepiadea"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), trifoi-de-baltă ("Menyanthes trifoliata"), cărbuni ("Phyteuma
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Gențiana verna"), lumânărica-pământului ("Gențiana asclepiadea"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), trifoi-de-baltă ("Menyanthes trifoliata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), sclipeți ("Potentilla aurea"), piciorul cocosului (din speciile: "Ranunculus platanifolius" și "Ranunculus carpaticus"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), degetărel ("Soldanella hungarica ssp. major"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), toporaș galben de munte ("Violă biflora"), veronica ("Veronica fruticans"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), leurda ("Allium ursinum"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), bucățel ("Agrostis canina"), rogozuri (din speciile: "Carex echinata, Carex echinata, Carex rostrata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
aurea"), piciorul cocosului (din speciile: "Ranunculus platanifolius" și "Ranunculus carpaticus"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), degetărel ("Soldanella hungarica ssp. major"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), toporaș galben de munte ("Violă biflora"), veronica ("Veronica fruticans"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), leurda ("Allium ursinum"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), bucățel ("Agrostis canina"), rogozuri (din speciile: "Carex echinata, Carex echinata, Carex rostrata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
sau "S.D.F." [ɛs.de'ɛf] (< "sans domicile fixe" „fără domiciliu fix”), "SNCF" sau "S.N.C.F." [ɛs.ɛn.se'ɛf] (< "Société Nationale des Chemins de Fer" „Societatea Națională a Căilor Ferate”), "VTT" sau "V.T.T." [ve.te'te] (< "vélo tout terrain" „bicicletă de munte”). Siglele scrise în această formă sunt invariabile, deci nu primesc semnul pluralului, s. Unele sigle s-au lexicalizat și se pot scrie precum cuvintele obișnuite, de exemplu "une bédé" „o bandă desenată”. În acest caz, se scriu la plural cu
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Orăștie, amplasat în Piața Aurel Vlaicu nr. 1. Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolul al XX-lea și valorifică expozițional colecții de istorie: unelte, tezaure monetare, fotografii, albume, obiecte diferite, toate vorbind de istoria ținuturilor Munților Orăștiei; etnografie: unelte, instalații, ceramică, îmbrăcăminte, icoane pe lemn și sticlă, piese care ilustrează diverse obiceiuri. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Muzeul de Etnografie și Artă Populară () [Corola-website/Science/331348_a_332677]
-
este un muzeu județean din Vălenii de Munte, amplasat în str. George Enescu nr.1. În toamna anului 2001, după mai mulți ani de la elaborarea proiectului tematic, au început lucrările de organizare a Muzeului de etnografie al Văii Teleajenului. Muzeul funcționează în sediul refăcut al clădirii anexe a
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
este un muzeu județean din Vălenii de Munte, amplasat în Str. George Enescu nr. 3. Muzeul memorial “Nicolae Iorga”, așezământ cultural ce păstrează amintirea savantului Nicolae Iorga, este situat în centrul istoric al orașului, și împreună cu Muzeul de artă religioasă și Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului formează
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
Iorga”, așezământ cultural ce păstrează amintirea savantului Nicolae Iorga, este situat în centrul istoric al orașului, și împreună cu Muzeul de artă religioasă și Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului formează un adevărat centru cultural. De 100 de ani, Vălenii de Munte a fost asociat cu numele neasemuitului istoric Nicolae Iorga. Numeroase și trainice fire l-au legat pe profesor de micul orășel de munte, localitate al cărei nume “abia îl aflai din pagini de cronică”. Începutul unei asemenea legături s-a
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului formează un adevărat centru cultural. De 100 de ani, Vălenii de Munte a fost asociat cu numele neasemuitului istoric Nicolae Iorga. Numeroase și trainice fire l-au legat pe profesor de micul orășel de munte, localitate al cărei nume “abia îl aflai din pagini de cronică”. Începutul unei asemenea legături s-a petrecut în vara anului 1907, când Iorga pășește pentru prima dată aici, fără să fi crezut că se va stabili și că acest
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
dată aici, fără să fi crezut că se va stabili și că acest loc va fi prielnic gândului și lucrului. Deși născut la Botoșani în noaptea de 5/6 iunie 1871, viitorul mare savant și-a petrecut la Vălenii de Munte, mai bine de 30 de ani. A avut și motive să se statornicească. “Era aici - scrie el - o pace, o bună înțelegere românească.....care te cucerește îndată”. Izvor de liniște și cugetare, Văleniul i-a fost totodată și locul în
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
muzeului este declarată monument istoric, având . Atestată documentar in 1833, casa construită de polcovnicul Panca, este monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, caracteristic zonei subcarpatice prahovene. Nicolae Iorga a locuit și a creat la Vălenii de Munte între anii 19
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
muntoasă în sud-vestul Asiei: estul Iranului și sud-vestul Pakistanului (în care constituie o provincie cu același nume - provincia ) cu o suprafață de circa 350 mii km și o populație de circa 2,8 milioane locuitori. Relieful este muntos: în nord-est Munții Suleiman, în sud-est Kirthar, iar în sud Makran. În nord-vestul regiunii se află mlaștinile și deșertul Hamun-i-Mashkel. Principalele râuri sunt Dasht și Hingol. Orașele principale: Quetta (în Pakistan) și Iranshahr (în Iran). În văi și oaze se cultivă legume, bumbac
Belucistan () [Corola-website/Science/331404_a_332733]
-
Pădurea Bogata și include rezervațiile naturale: Cheile Dopca, Cotul Turzunului și Pădurea Bogății. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri aluviale, râuri, mlaștini, turbării, pășuni, fânețe, terenuri arabile, culturi) încadrată în bioregiunea alpină centrală a Munților Perșani (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a extremității sud-estice a Depresiunii colinare a Transilvaniei. Acesta conservă mai multe specii de floră spontană și protejează o gamă diversă de faună sălbatică. Aria
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel de
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Lullula arborea"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mierlă ("Turdus merula"); Reptile și
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Nevertebrate (fluturi, gândaci): albilița portocalie ("Colias myrmidone"), fluturele de noapte ("Eriogaster catax"), fluturele auriu ("Euphydryas aurinia"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), fluture purpuriu ("Lycaena dispar"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul de apă ("Rhysodes
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Alnus glutinosa") și răchită ("Salix L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992)cu specii de: gențiană mov ("Swertia perennis"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), drețe (Callitriche palustris), bumburez ("Schoenus nigricans"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), darie (Pedicularis sceptrum-carolinum); precum și specii boreale de ochii-broaștei ("Primula farinosa") și coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați a fost cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii noiembrie 1916, având trei obiective
Apărarea trecătorilor din munți în 1916 () [Corola-website/Science/334049_a_335378]