56,307 matches
-
curator era o demnitate înaltă. Deși pe plan personal necesita costuri enorme, poziția oferea mare prestigiu unui senator tânăr. Sprijinul acordat de Crassus a făcut întreaga sarcină realizabilă pentru Caesar În acest timp, Caesar și-a continuat cariera judiciară până în clipa alegerii sale, în 65 î.Hr., ca edil ("curule aedile"), alături de Bibulus, un tânăr rival, membru al facțiunii "optimaților". Poziția de magistrat a fost următorul pas în cursus honorum, ea dovedindu-se o mare oportunitate pentru maestrul publicului roman. "Edilii curule
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
invadat Uniunea Sovietică, în cadrul Operațiunii Barbarossa. Stalin nu s-a așteptat la așa ceva, sau cel puțin nu s-a așteptat să se producă o invazie atât de curând. Uniunea Sovietică nu era pregătită pentru a face față agresiunii. Până în ultima clipă, Stalin a căutat să evite orice pregătire evidentă de apărare care ar fi provocat atacul german, sperând să câștige timp pentru modernizarea și întărirea forțelor armate. Chiar și după ce atacul a început, Stalin nu părea capabil să accepte realitatea și
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
1955 unirea cu Egiptul vecin, Sudanul își proclamă la 1 ianuarie 1956 independența. Devine membru ONU din 12 noiembrie 1956. Opoziția dintre nordul hegemonist și sudul marginalizat (care revendică dreptul la independență) degenerează într-un sângeros război civil, din chiar clipa independenței. Războiul civil, care continuă și astăzi, creează premisele intervenției forțelor armate pe scena politică, încât guvernele civile (1956 - 1958, 1964-1969, 1986 - 1989, 1993 -) alternează cu cele militare (1958 - 1964, 1969 - 1986, 1989 - 1993). Vezi și: Din timpul Războiului din
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
Negând romantismul lui Niebuhr, el a creat o uriașă panoramă evoluționistă a Romei, evocând-o într-un stil foarte modern, plin de culoare, până la cele mai mici amănunte, de la primele contururi ce se detașau din negura densă a tradiției până în clipa în care republica romană piere. În anul 1854 i se oferă catedra de drept roman la Zürich, apoi la Breslau. Când i-a parvenit știrea că fusese numit profesor la "Universitatea din Berlin" (1857), se afla într-o călătorie de
Theodor Mommsen () [Corola-website/Science/298183_a_299512]
-
Ion Brătianu tatăl, nici unul din oamenii publici ai României contemporane nu a reușit să închege prietenii mai entuziaste și să-și asigure devotamente mai desăvârșite decât Take Ionescu. Cu extraordinara sa putere de intuiție Take Ionescu a înțeles din prima clipă că a sunat ceasul cel mare al realizării visului nostru secular și, fără alte preocupări lăturalnice, a pus toată inteligența, tot talentul, toată munca lui în slujba înfăptuirii României Mari. Și astfel, Take Ionescu a putut aduce țării sale și
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
În 1913 a obținut licența în litere la Paris și a participat la campania din Bulgaria, în timpul războiului balcanic.A obținut în 1914 și licența în drept, apoi a revenit definitiv la București unde a publicat volumul "Eternități de-o clipă". S-a căsătorit în 1915 cu pictorița Maria Procopie-Dumitrescu. În 1916 a editat volumul "Plumb" al lui George Bacovia și a preluat conducerea revistei "Flacăra", împreună cu Adrian Maniu și Horia Furtună. A participat la conferința de pace de la Paris ca
Ion Pillat () [Corola-website/Science/297550_a_298879]
-
sarcastice, revendicând ultragiul», «mijloc de exteriorizare a vitalismului intens». O interesantă conjugare lirică a temei "somnului" în poezia Anei Blandiana este observată de criticul literar Eugen Simion: «somnul nu este cu necesitate o prefigurare a morții; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă de liniște și de plenitudine a pasiunii degajate de forța devastatoare a simțurilor; iubirea își regăsește în acest spațiu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat» (SSra, I, 336): "Adorm, adormi, / Cum stăm cu ochii
Ana Blandiana () [Corola-website/Science/297559_a_298888]
-
Boemia. Pentru că mama fetei ("Doamna mamă" - cum i se adresau sătenii) nu a fost de acord cu plecarea acesteia, fiindu-i frică de singurătate, "Kostandin" - unul din băieți, i-a jurat că i-o va aduce acasă din depărtări în clipa în care va simți că are mare nevoie de ea. Alături de rudele fetei, a suferit și "Stressi", un băiat din sat care o iubise și care între timp, ajunsese căpitanul poliției locale. Imediat după plecarea Doruntinei în Boemia, în familia
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
albinelor și flacăra răbdător hrănită de această materie vie-moartă? Privește dansul Flăcării - ce poți visa că afli? - răspuns iubitor la murmurele și framătele firii, ale sufletului... - diafan mesaj dinspre absoluturile de la extreme, arătând că singurul absolut, Absolutul punctual e însăși clipa(Sacrul și profanul să poată fi oare confundate?)...- semn viu al pulsului dinspre materia nepătrunsă, totuși transpatentă...- cumplită axă verticlă ce se răstoarnă față-n față... Printr-o fereastră dansantă, prin Mandorlă zărești, parcă, o promisiune de verde: împăcarea, în timp ce
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
Clipa este o revistă ce apare o dată la două luni, a tinerei generații. Apare la Chișinău și este editată cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR). Revistă de Cultură și Creație Literară a Tinerei Generații a fost fondată în toamna anului 1995
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
tinerii, copiii educați în sistemul național de învățământ reformat. Revista a fost lansată în data de 5 octombrie 1995, numindu-se inițial „Cetatea dăinuirii”, iar, din 1996, a preluat titulatura cenaclului a cărui germinare intelectuală a și făcut-o posibilă - Clipa Siderală, cenaclul literar, la rândul său, luându-și ca spirit protector numele Iuliei Hasdeu. Începând cu anul 2007, revista și-a schimbat denumirea în "Clipa". Înregistrată la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Justiției din Republica Moldova drept publicație independentă și
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
din 1996, a preluat titulatura cenaclului a cărui germinare intelectuală a și făcut-o posibilă - Clipa Siderală, cenaclul literar, la rândul său, luându-și ca spirit protector numele Iuliei Hasdeu. Începând cu anul 2007, revista și-a schimbat denumirea în "Clipa". Înregistrată la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Justiției din Republica Moldova drept publicație independentă și nonprofit, pusă exclusiv în serviciul tinerilor, revista a fost, din start, ferită de influențele nefaste ale guvernărilor neocomuniste care s-au succedat ulterior. Așezarea publicației
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
anul 2001, revista reușește să obțină mai multă stabilitate, regăsindu-se în bugetul Fundației Culturale Române (astăzi Institutul Cultural Român, ICR). În ultimii patru ani, 2005-2009, publicația obține dreptul de editare prin proiecte anuale înaintate ICR. În toamna anului 1999 Clipa Siderală a lansat Concursul Național de Creație Literară „Iulia Hasdeu”, aflat acum la cea de-a XI-a ediție. Galele Laureaților concursului se desfășoară, tradițional, la începutul lunii octombrie, în incinta Bibliotecii publice „Onisifor Ghibu”, în Centrul de Cultură și
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
poezie, autor Doina Bulat), Castelul de dincolo de ploi (proză, autor Victor Bour), apărute în colecția „Gloria Spiritum”, sprijinită de către plasticianul Iurie Matei, Transplant de tăceri (poezie, autor Aurelia Cojocaru), apărută în colecția „Debut sideral” și studiul Erupția rostirii sau Generația Clipei Siderale. Ideea natională. Poezia, semnat de către Eugenia Bulat. Alți tineri au debutat prin intermediul concursului „La Steaua”, desfășurat de către Uniunea Scriitorilor din R. Moldova: Aurelia Borzin, Doina Postolachi, Adrian Gavriliuc. Activitatea Clipei Siderale e frecvent reflectată în paginile săptămânalului „Literatura și
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
colecția „Debut sideral” și studiul Erupția rostirii sau Generația Clipei Siderale. Ideea natională. Poezia, semnat de către Eugenia Bulat. Alți tineri au debutat prin intermediul concursului „La Steaua”, desfășurat de către Uniunea Scriitorilor din R. Moldova: Aurelia Borzin, Doina Postolachi, Adrian Gavriliuc. Activitatea Clipei Siderale e frecvent reflectată în paginile săptămânalului „Literatura și Arta”, dar și în ziarele „Glasul Națiunii”, „Făclia”, „Florile dalbe”, „Ziarul de Gardă”, „Curier pedagogic”. Apariții sporadice în „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Oglinda literară” ș.a. din dreapta Prutului. Emisiunile: „Semnal-Junior” și „Ars-adolescentina
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
Hodorogea, precum și în cadrul emisiunii „Bună dimineața” de Rusalina Rusu de la Televiziunea Naționala a R. Moldova, în cadrul emisiunii „Omul dimineții” realizată de jurnalistul Efim Josanu de la postul de radio „Vocea Basarabiei”. În condițiile economice precare în care se află R. Moldova, Clipa Siderală a căutat pe parcursul anilor să găsească soluții proprii pentru a abona din oficiu bibliotecile tuturor liceelor teoretice, ale celor mai mari școli de cultură generală și, de asemenea, ale celor mai mari biblioteci pentru copii din republică (anual 700-800
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
(n. 19 septembrie 1956, Sadova, Ungheni, Basarabia) este poetă, publicistă, pedagog, director fondator/director onorific al Revistei literare „Clipa,” membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și România. S-a născut la 19 septembrie 1956, în Sadova, Călărași, regiunea Ungheni, în provincia română Basarabia, actualmente Republica Moldova. A absolvit Colegiul de Construcții din Chișinău, Universitatea de Stat (Facultatea de litere cu
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Este primul primar ales în mod democratic în comuna sa de baștină după anul 1989. A lucrat ca și profesoară de limba română și rusă, jurnalistă și editoare. A fondat și a condus cenaclul literar „Iulia Hasdeu” (1991) și Revista „CLIPA SIDERALĂ” (1995), sprijinită de Institutul Cultural Român din București (Premiul de Stat pentru Literatură. Chișinău, 2009). Din 2007, se află la Veneția. În august 2010 primește Ordinul Republicii pentru contribuție remarcabilă la Mișcarea de Eliberare Națională și merite deosebite în
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
profundă istorie inclusiv la nivel filozofic. Această privire interioară nu e o banală victorie a unei percepții personale, care se exprimă în cuvinte, se celebrează pe sine înseși, înfășurându-se într-o sinestezie privată, deseori fugitivă. Versul surprinde, în fapt, clipa nașterii concomitente a unei noi persoane, a unui nou și mai profund adevăr despre sine însuși. Retina-n adâncu-ți e toată auz înseamnă dialogul a două priviri: una îndreptată spre exterior, care vede lumea în materialitatea sa, și, o alta
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
par mai degrabă niște prestații digitale foarte savante, chiar dacă, aparent, nu au un limbaj foarte sofisticat. Acuratețea cu care poeta exersează, cu care scoate aceste sunete mi se pare iar de o miză estetică, chiar dacă Eugenia Bulat nici pentru o clipă nu uită de miza etică. Aș zice că poeta Eugenia Bulat este simptomatică, dacă vreți, și ca arie geografică. Ea urmează, într-un fel, traseul intelighenției noastre, care a mers, mai întâi, la Putna și s-a regăsit în valorile
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe. Nr. 36, 27 noiembrie 2008. Două poete surori // Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P. 2. FILIP, IULIAN. Oglinzii făcută țăndări. Revista OGLINDA, 2008. GAFTON, MARCELA. Clipa Siderală // Țara
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe. Nr. 36, 27 noiembrie 2008. Două poete surori // Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P. 2. FILIP, IULIAN. Oglinzii făcută țăndări. Revista OGLINDA, 2008. GAFTON, MARCELA. Clipa Siderală // Țara. - 2002. - 9 apr. GÂRNEȚ, VASILE. Veneția ca un poem. Contrafort, Nr. 1-2, ianuarie-februarie 2009. IACHIM, ION. Mărturisire ca o înflorire // Făclia. - 2002. - 13 apr. - P. 2. JOSANU, TUDOR. La Putna mi-e drumul // Călărașii. - 1994. - 9 apr. LANGA
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
o fac să deschidă ochii. Abea în momentul în care îl prinde pe Jack în pat cu o altă femeie, își dă seama că acesta i-a spus mereu adevărul: nu a însemnat nimic pentru el, nu a vrut nicio clipă ceva serios de la ea, a vrut doar să se distreze. Abandonată și deznădăjduita, Clăire începe să-și neglijeze studiile. Oricât s-ar strădui, pare să nu existe pentru Jack. Face tot ce-i stă în putere să-i capteze atenția
Iubește-mă la greu! () [Corola-website/Science/317225_a_318554]
-
Deși s-a transferat la Universitatea de Teatru în 1991 după un concurs pentru ocuparea unui post de conferențiar universitar, a rămas colaborator permanent al Teatrului. În tot timpul celor 10 ani de stat la catedră, nu a întrerupt nici o clipă activitatea din teatru, jucând în acest răstimp peste 20 de roluri, la Târgu Mureș, la Baia Mare, la Cluj și la Studioul Universității. Din anul 2002 revine din nou pe scena băimăreana, acolo unde va juca până la sfârșitul vieții. A fost
Ion Săsăran () [Corola-website/Science/317505_a_318834]
-
Inițiator și organizator al Festivalului Internațional de Satiră și Umor ,Zâmbete în prier", care se desfășoară la Vișeu de Sus Redactor la periodicele „Zări senine" — revista Liceului „Dragoș Vodă" din Sighetu Marmației (1969-1972), „Napoca universitară", Cluj-Napoca (1974-1978), „Măiastră", Baia Mare (1990-1992), „Clipa", Baia Mare (1992-1995), „Glasul de Nord", Baia Mare (2000-2002), „Jurnalul de Sighet" (1993-1999), „Astra vișeuană", Vișeu de Sus (1996-1998). Redactor-șef al cotidianului „Opinia" — subredacția Vișeu (1996-1998). Colaborator la revistele „Echinox" (1974-1978), „Viața studențească", „Amfiteatru", „Dialog", „Astra", „Tribuna", „Orizont", „Cronica", „Urzica" și
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]