56,041 matches
-
național DN75 care leagă municipiul Turda de orașul Câmpeni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și ocupă o suprafață de 1 ha. (cunoscut și sub numele de „Avenul Independenței”) are o lungime totală a galeriilor ce însumează 1.125 m, și o denivelare ce se termină
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
m) pe cursul mijlociu al Văii Geogelului, în nordul județului Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Ponor, aproape de satul După Deal. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Aria naturală reprezintă două culmi calcaroase (alcătuite din calcare tithonice și flișuri din conglomerate, gresii și marne) cu pereți abrupți tăiați de apele pârâului
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
nordul satului Feneș) și este străbătută de Valea Feneșului Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 15 ha. Aria protejată (inclusă în situl de importanță comunitară "Munții Trascăului") reprezintă o zonă având la intrare două coloane (stânci) înalte din calcare cenușii (constituite
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
Geogelului), pe teritoriul administrativ al comunei Râmeț, în sud-vestul satului Cheia, în imediata apropiere a drumului comunal DC62 care străbate localitatea. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 2 ha. Aria protejată reprezintă o zonă de chei formată din două abrupturi calcaroase atribuite jurasicului, cu pereți verticali tăiați de apele cursului mijlociu al Văii
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]
-
teritoriul administrativ al comunei Rimetea (în vestul satului Colțești) Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 ha. Arealul este inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului" și reprezintă o zonă de chei cu abrupturi calcaroase (pe partea stângă a văii
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
Întregalde, la limita teritorială a acesteia cu comună Stremț. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Arealul (inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului") prezintă un relief diversificat: abrupturi stâncoase (cheiuri constituite din calcare jurasice și formațiuni cretacice, formate
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
rachete și începe să meargă iarăși pe jos. În continuare, Foster se confruntă cu o echipă de muncitori de la reparațiile de drumuri și, acuzându-i că fac reparații inutile pentru a-și justifica bugetul, trage cu lansatorul de rachete distrugând amenajarea de șantier. Drumul său îl duce pe un teren de golf, iar un jucător de golf furios trage o minge în direcția lui. Săturat de atacurile enervante, Foster trage cu pușca în mașina jucătorilor de golf, făcând-o să se
Cădere liberă (film) () [Corola-website/Science/325588_a_326917]
-
plecării lui Cristian Rigman -tobe, Ciprian Sav -voce, Vladimir Bosânceanu - chitară , TARGET ia o pauză, dar din dorința de a continua ceea ce au început, Ionuț împreună cu Adrian caută soluții la această “criză” mutându-se la Deva unde încep lucrul la amenajarea sălii de repetiții pusă la dispoziție de către BELEVION. Astfel în trupa apar doi membrii noi, Alexandru " Adu" Ardean - tobe și Samuel Falc (bass), Adrian Urițescu trece la chitară, compoziția având tente de melodic hardcore. În această formulă are loc un
TARG3T () [Corola-website/Science/325595_a_326924]
-
Jos, între satele Galda de Sus și Poiana Galdei. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri săpate în calcare jurasice (crește abrupte, turnuri, lapiezuri
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
teritoriul administrativ al comunei Galda de Jos, sătul Cetea. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 10 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri înguste, săpate în calcare (ace, turnuri, hornuri, mase
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
a oprit după 300m în sifonul 4, la adâncimea de 60m. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 1 ha. Rezervatia naturală (inclusă în Parcul Natural Apuseni) reprezintă o zona montană în al carei areal se află un izvor cu activitate intermitenta (izbuc), ce
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
arhitectură. s-a stins din viată în urma unui accident (împiedicându-se de o treaptă), în Sendai, în anul 1978. Arhitectura lui Carlo Scarpa se bazează pe trei teme fundamentale: atenta proiectare, plecată de la reflexii vizuale, așadar de la un desen pregătitor; amenajarea minuțioasă a spațiilor expozitive și profundul respect pentru arhitectura antică, evident în restaurarea clădirilor sau realizarea unor noi proiecte într-un context antic. În desenele sale pregătitoare, Scarpa își materializează ideile și profundele reflexii într-o serie de elemente presentate
Carlo Scarpa () [Corola-website/Science/325645_a_326974]
-
valori nominale au fost de 2, respectiv 6 Heller. În anul 1920, S.K.V. număra 4.456 de membri cotizanți, care au contribuit la dezvoltarea turismului montan prin organizarea de excursii, școli de călăuze, posturi de prim-ajutor, case de adăpost, amenajarea căilor de acces și marcarea potecilor, totalizând circa 700 km. Asociația a editat broșuri, hărti, cărți poștale ilustrate și un anuar - "Jahrbuch fur Siebenburgische Karpathen Verein", în care s-au publicat descrieri de excursii, fotografii inedite ale asociației. După o
Asociația Carpatină Transilvană () [Corola-website/Science/325688_a_327017]
-
septembrie 1994, s-a finalizat pictura acestuia tot de către Nicolae Gavrilean. La 1 octombrie 2000 s-au finalizat lucrările de construcție a clopotniței, a unei case de oaspeți cu două nivele având o capacitate de 50 de locuri, precum și de amenajare a altor două lăcașe de rugăciune din apropiere: Peștera „Sfânta Cruce“ și Peștera „Sfântul Antonie cel Mare“, aceasta din urmă fiind pictată în tempera și resfințită de către Arhiepiscopul Pimen la 20 iulie 2003. Stareți Locația oferă acces vizual spre Călimani
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
partea centrală a județului Caraș-Severin, la poalele Munților Semeniculu, pe teritoriul administrativ al comunei Văliug, în partea sud-vestică a satului omonim. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 3.406,90 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului. Rezervația naturală reprezintă o zonă de interes geologic, floristic și faunistic
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
orașului Băile Herculane și al comunei Mehadia, în imediata apropiere de drumul național DN6 care leagă municipiul Craiova de Timișoara. Rezervatia naturală a fost declarată declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 3.864,80 ha. Aceasta este inclusă în Parcul National Domogled - Valea Cernei, parc suprapus sitului de importanță comunitară omonim. Aria protejată reprezintă un
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
al Munților Semenicului), în partea central sud-estică a județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Prigor, în nord-vestul satului Borlovenii Vechi. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 5.028 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară "Cheile
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
Munții Aninei (grupare montană ce aparține Munților Banatului), în partea centrală a județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ estic al orașului Anina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 578 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară "Cheile Nerei
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
precum și în nucleul central, predomină fondul locativ cu 5-16 nivele cu nivel înalt de asigurare edilitară și densitatea peste 200 oameni la hectar. Partea de sud a raionului central este ocupată de fond construit evoluat istoric cu grad scăzut de amenajări, cu precedent înalt de amortizare fizică și morală, care necesită acțiuni reconstructive serioase. "Zonificarea funcțională a teritoriului: Situația existentă". Planul Urbanistic General al or. Bălți. INCP „Urbanproiect”, Chișinău, 2005, p. 6-7.
Centru, Bălți () [Corola-website/Science/325055_a_326384]
-
aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor), în sud-estul județului Bihor (în apropierea graniței cu județul Cluj), pe teritoriul administrativ al comunei Budureasa. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 45 hectare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Apuseni și reprezintă
Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă () [Corola-website/Science/325128_a_326457]
-
la o altitudine ce nu depășește 800 de metri Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 50 de hectare. Aria naturală reprezintă o vale transversala în zona periferica a Călimanilor, cu o întindere ce se desfasoara din apropierea satului Bistrița Bârgăului
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
2000 de oameni. A doua zi (în 14 ianuarie), protestele de la București au degenerat în manifestări violente, mai mulți oameni fiind răniți. Jandarmeria a strâns cordonul, la care manifestanții au răspuns aruncând cu pietre, petarde și au vandalizat mai multe amenajări publice și mobilier stradal. Jandarmeria a ripostat folosind gaze lacrimogene. Pe 15 ianuarie, protestele de la București au devenit din nou violente. Jandarmeria susține faptul că protestele de sâmbătă seara din București au degenerat odată cu apariția în Piața Universității a unor
Protestele din România din 2012 () [Corola-website/Science/325188_a_326517]
-
soluri este limitată de regimul de precipitații. Cantitatea relativ mică de precipitații și evapotranspirația mare face ca rezerva de apă să nu satisfacă nevoia de apă a plantelor pe toată perioada de vegetație. Rezolvarea acestui neajuns s-a făcut prin amenajarea unui sistem de irigații. Aceste soluri fac parte din clasa I de calitate, fertilitatea naturală fiind foarte ridicată. Sunt soluri care se lucrează ușor, raportul dintre aerul si apa din sol fiind optim. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
46°34'50"N 23°42'53"E). Apa fântânii a fost folosită în trecut de către localnici pentru spălatul rufelor, având proprietăți bazice, asemănătoare cu cele ale săpunului (de aici îi vine numele). În anul 2015 fântâna a dispărut, în urma amenajării drumului învecinat. <br> - Izvorul “La Fântânele”, la vest de sat, obârșia Văii Vapa (Pârâul Văpii), afluent de stânga al Văii Hășdate, în care se varsă nu departe de cabana din Cheile Turzii. În zona izvorului există 3 fântâni. În apropierea
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
limita teritorială cu județul Bihor, pe teritoriul vestic al satului Mărgău. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 2 hectare și este parte integrantă a sistemului carstic Peștera cu apă din Valea Firei. Aceasta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - Munții Apuseni
Peștera Mare de pe Valea Firei () [Corola-website/Science/325246_a_326575]