49,940 matches
-
mi că ai și uitat deja! Nu păstra nimic din ce a fost, nu vreau deloc să faci asta, căci, oare, cei care zic că iartă, dar zic că nu uită, nu sunt numai niște mincinoși? Întrucât iertarea presupune uitarea, întotdeauna! Așa că, din suflet te rog, nu face și tu la fel, nu fi o mincinoasă, iartă-mă cu totul! Spune-mi că m-ai iertat! M-ai iertat? - Ei bine, Șerban, aici greșești. Ceea ce ai spus nu-i în întregime
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pe care le poftește, după bunul său plac. Ei bine, pentru o astfel de luptă mă pregăteam și eu atunci, însă adaptată la lumea oamenilor, în care, oricum, ideile de evoluție și de emancipare sunt numai niște iluzii ieftine, căci întotdeauna există momente în viața omului, când manierele sunt schimbate pe îndeletniciri, iar gesturile elegante, pe porniri instinctuale.” Ne aflăm, cu certitudine, fără nici cel mai mic dubiu posibil, în fața unui creator unic și inconfundabil, poate chiar Istorisiri nesănătoase fericirii 201
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
care se legănau în vânt, atârnând, oglinda și giuvaerul, coapsele ei se răsuciră. Vuietul zeilor pătrunse până la cea ademenită. De ce hohoteau nemuritorii? De ce străpungea țipătul cocoșilor pereții subțiri ai împărăției sale? De ce scrijelise fratele său, pe șaua calului mort, nu întotdeauna sunt lucrurile atât de negre și de albe precum par? Șoldurile dansatoarei fluturau în extaz. Pe albia de bambus, ispita se întrupa. Milioane de zei, opt sau mai multe, răgușiseră strigându-și plăcerea. Torțele nu trimiteau decât flăcări alungite. Ama-no-Uzume
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
din urmă, secretara își revine, înfrânându-și pornirea. Și ce ar trebui să facă Ambasada Olandei pentru a-l scăpa pe domnul Sugiyama de acest inconvenient? Să mute Japonia în Olanda? Oricum, ironia ar fi căzut pe lângă, cum se întâmplă întotdeauna cu un nipon. Vai, ne pare atât de rău pentru domnul Sugiyama, mâncarea noastră este puțin ciudată, poate, pentru palatul japonez, i-ați sugerat să încerce să găsească un restaurant care să corespundă gusturilor domniei sale? Eventual, nipon? Peste câteva zile
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nebunii în metru alcaic sau asclepiadic demonstrează clar diagnosticul pe care i l-am pus, fără rezerve, lui Hölderlin. Pe malurile Neckar-ului, rătăcitul își traducea obsesiile lirice în întrebări fracturate privitoare la telos-ul stihuitorului, nerealizând însă că vremurile au fost întotdeauna paupere și că poeții înșiși, cu mania grandorii și cu închipuitele rapturi ale muzelor, le accentuează sărăcia. Astfel, cu peste un secol mai devreme, în 1660, John Dryden publica unul dintre cele mai teziste și mai plicticoase poeme din istoria
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în lume diferă fundamental, la japonezi, de cel prefigurat în limbile indo-europene. La noi, totul se construiește în jurul subiectului: nu există perspectivă asupra lumii care să nu pornească de la subiectul atotputernic, înfipt bine în centrul universului, în multe limbi țintuit întotdeauna în "capul trebii", recte al propoziției, al afirmației despre sine și despre celălalt, sau, oricum, subînțeles acolo. Obiectele nu există decât în măsura în care ne îndreptăm noi spre ele organele de simț și le "înșfăcăm". Upanishadele denumesc graha această acțiune a simțurilor
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
răcoare în timpul verii și de căldură în timpul iernii. 3. Aranjează cărbunii de așa manieră încât apa să fiarbă cum trebuie. 4. Aranjează florile de așa manieră încât să creeze impresia că se află în mediul lor natural. 5. Fii gata întotdeauna înainte de vreme. 6. Fii pregătit în caz că plouă. 7. Fii respectuos cu oaspeții tăi. Dacă suntem atenți, descoperim, în formulele simple ale maestrului, nu numai un model autentic de abordare a unei ceremonii complicate tocmai de premisele unei simplități dezarmante, ci
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
luxoase, nu întârzie niciodată, metrourile și autobuzele, deși aglomerate, sunt de o curățenie exemplară, nu există hârtii, ambalaje și resturi de mâncare pe străzi, nu găsești nici măcar o singură groapă în panglicile de asfalt. Mai mult, posesorii de câini poartă întotdeauna cu sine pungi în care strâng dejecțiile fiziologice de pe trotuar și am văzut cu ochii mei un caz în care o doamnă respectabilă n-a ezitat să utilizeze un sul fin de hârtie igienică în momentul în care bietul animal
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Pufușorul și culoarea lor verde pal imitau penajul privighetorii japoneze, după al cărei nume au și fost botezate. Fără să vreau, gândul îmi fugi la fastuoasa Poveste a lui Genji, unde iubita răvășită în dulcea așteptare, plină de nesiguranță, asculta întotdeauna vocea privighetorii pierdută în noaptea de primăvară. Mâna ei subțire, străvezie sub greutatea mânecilor lungi, bătând pământul, ale kimono-urilor de mătase foșnitoare, ridicând prin vremuri, spre gura șovăitoare și tristă, delicata mochi. Mâna ei. Chipul ei alb, fantomatic. Iubita se
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de prolepse cinematice, să descopere contururile evanescente ale tramei. Se cuvine subliniat aici și rolul jucat de doi actanți vulnerabili în economia filmului americano-european, dar deosebit de puternici în imaginarul nipon: femeia și copilul. În arhipelagul extrem-oriental, femeia i-a inspirat întotdeauna o panică indescriptibilă partenerului masculin, care, treptat, a transformat-o într-o "fetiță" (arhetipul erotic al japonezei contemporane), pentru ca s-o poată domina abia în momentul în care silueta ei fragilă nu mai poate opune rezistență fizică (tema este lărgită
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
călătorie, o vacanță, pentru că, la urma urmelor, despre aceasta era vorba. Iar Reiko nu reprezenta decât o mică fereastră prin care prinsesem o fărâmă din peisajul gigantesc al unui fenomen mentalitar, cultural, spuneți-i cum vreți, japonez. Păcatul generalizărilor este întotdeauna mai mic atunci când ai de-a face cu niponii, pentru că gregarismul lor fundamental te ferește de greșeli prea periculoase. Sunt coborâtă de pe Sirius-Vega, sau cel puțin așa susține iubitul meu, cu naivitatea poetului care hotărăște cu de la sine putere că
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
păr care, între timp, a uitat să mai existe. Nu am cronologie sau sunt cronofagă. Orele curg prin mine fără să lase nici măcar dâre lipicioase de melc. Un fluid vegetal îmi căptușește arterele. Nu pot ajunge la nici o întâlnire, pentru că întotdeauna ceasurile se topesc în jurul meu, scurgându-se în pielea invizibilului, așa cum au fost visate de un tablou, cândva. Big-bang-ul este doar un mit, carnea mea are parfumul divinității de dinainte de marele început. Dacă cineva mă întreabă în ce an s-
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
sfârșit bucata aterizează, secționată însă în două, pe hârtiuța-suport. Rezvan se strâmbă, dar merge, spre ușurarea lui sensei, spre ușurarea mea, spre ușurarea lui Sen Rikyu care ne privește, poate, din ceruri, până la capăt. Însă și eu o pățesc, ca întotdeauna când trebuie să fac ceaiul pentru mai mult de o persoană. Deși m-am chinuit, cameleonic și masochistic, să-mi supun corpul antrenamentului celui mai sever, picioarele se răzvrătesc și amorțesc tocmai când, adunând elegant futaoki, kensui și hishaku în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
chiar pielea mai albă decât ei; era însă de ajuns ca vreuna dintre aceste doamne să se amestece printre străini, că o puteai recunoaște chiar din depărtare. Și asta pentru că la japonezi, oricât de albi ar fi, se poate observa întotdeauna o nuanță întunecată în culoarea lor albă. Aceste femei își acoperiseră, în plus, cu straturi groase de pudră albă, toate părțile corpului dezgolite, de la spate până la brațe și subsuori, pentru a nu rămâne în urma străinilor. Și totuși pudra nu reușea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fenomene naturale (vântul, ploaia), plante și animale (soare, ploaie, vita, pasărea etc.), părți ale corpului (mâna, piciorul, capul, inima, ochi etc.) și acțiuni fundamentale (a apuca, a mânca, a merge, a copula etc.). Trecerea de la concret la abstract se face întotdeauna prin investirea simbolică, adeseori magică, a acestor obiecte-fenomene-acțiuni. Astfel, un kanji care desemnează, stilizat, gura și orice deschizătură drept un pătrat 口, asumă în rolul său de subansamblu diferite funcții legate toate de ideea de "a vorbi, a exprima", după cum
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
insuficient de distins pentru respectiva ocazie. And now the point emerges... Toată această lungă și, mă tem, plicticoasă parabolă (ținând, la rigoare, de patologia poeziei) are ca scop punerea în lumină a unei modeste lecții, pe care trecutul este gata întotdeauna s-o servească prezentului grafoman. Fiecare individ, originar fie din Orient, fie din Occident și mânat (aparent irepresibil) de hormonii scrisului, ar trebui să aibă în vedere permanent exemplul lui Grainger. Potrivit unei analize inițiate și executate de motorul de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
care cine știe în ce mod l-aș fi gustat altfel, pe căi tot mai întortocheate, la capătul cărora a fost anihilat, pentru mine, firescul unui act simplu, de care se bucură restul omenirii: așezatul pe veceu. Și aici, ca întotdeauna, firescul, imediatul este dat de imersarea totală în act, în lipsa oricărei dedublări a conștiinței. Henrich Steffens povestea că Fichte obișnuia să dea tot timpul studenților săi următorul exemplu pentru a clarifica natura acelei intuiții intelectuale prin care eul se poate
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cele mai mari atrocități din istorie. Nu vă grăbiți însă să ne taxați drept potențial apatrizi și apostați; lucrurile sunt ceva mai complexe decât par la prima vedere. Să luăm primul termen, cel legat de iubirea de țară. Am găsit întotdeauna stranie apartenența fermă și zgomotoasă a indivizilor la un grup etnic și cel puțin la fel suspectă integrarea fără drept de apel într-o patrie ale cărei coordonate geografice sunt, în toate cazurile, rezultatul unui arbitrar al destinului colectiv, fruct
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pentru că purecii s-au aciuat împreună cu țânțarii până a doua zi, în locul mai bogat în vegetație, prin firele răzlețe de papură și locul ocupat de stuf. Familia lui Pește-gri, s-a ascuns pe sub malul iazului pe lângă raci, cu care peștii întotdeauna au făcut casă bună. Auzind de necazul peștilor, în timpul nopții, Zeul apelor a eliberat digul iazului, astfel că o parte din apă a fost deversată alături într-un loc cu multă vegetație formând un alt iaz. Cu ajutorul valului lin, familia
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mai întrebat pe Dondonel: -Spune că nu ne aude nimeni; de ce ai dat foc la paie? -Cum de ce, a răspuns cu patimă Dondonel...Dacă venea taurul către depozit, ce pățeam eu? La asta te-ai gândit? -Ai dreptate, așa ca întotdeauna, Dondonel. Uite că la asta nu m-am gândit ... Au ieșit din pădure în drumul mare pentru a se îndrepta spre casa lor. „ la omul sărac, nici boii nu-i trag” sau „unde-i sărăcie, boala lucie ” CELE ȘAPTE ȘOPÂRLE
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
sănătos. La două zile a cerut ajutorul preotului din sat. Acesta s-a ocupat serios de mine, astfel că după douăsprezece zile, în urma slujbelor săvârșite, m-a pus pe picioare. ...... fie că știm sau nu știm, îngerul nostru păzitor este întotdeauna lângă noi ..... DIHANIA Din cauza unor minți bolnave, tăvălugul celui de al doilea război mondial, a produs multe necazuri și țării noastre. După război teritoriul țării trebuia în primul rând curățat de urme apoi se trecea la reconstruirea României și refacerea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
observând consătenii care circulau care încotro după diferite treburi. Când ajungeam în dreptul modestei gospodării la care fac referire, unii dintre copii erau cuviincioși, alții nu, șușoteau între ei, precum că omul este nebun. În ceea ce mă privește îl salutam respectuos întotdeauna și omul, la rându-i, îmi răspundea de asemenea cuviincios însoțit de un zâmbet amar: -Mânțămesc! Într-o zi, cu puțin timp înainte de Paște, veneam de la biserică împreună cu mama, unde fusesem la împărtășit. După ce am trecut prin dreptul casei omului
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
intră acele persoane care dețin funcții în diferite sectoare ale activității sociale și fiecare se împrietenește cu celălalt gândind că sunt de același grad în pregătirea școlară și se pot înțelege mai bine. În a doua categorie intră persoanele care întotdeauna urmăresc un interes. Când cineva urmărește un anumit scop gândind că odată va avea nevoie de acela cu care se împrietenește. Atunci când unul este mai înstărit și altul plănuiește că poate avea situație materială ca și prietenul lui sau dacă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
sporovăiau și la stele se rugau, dar acestea n-aveau cum ajutor să le dea. După ce am revenit acasă după câteva zile, am compus poezia „Spirite în agonie,” pe care o închin copacilor, acestor copii neajutorați ai pădurilor, și care întotdeauna m-au impresionat până la lacrimi. Multitudinea întâmplărilor din trecutul vieții leagănului natal nu l-a schimbat, a rămas cu același peisaj diferit, cu o strălucire aparte și bogăție rară, de o valoare inestimabilă. Dintotdeauna m-am uitat în urmă, deși
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
determina să văd cu ochii minții că sunt pregătit să înțeleg multe lucruri, de aceea sunt primit cu bucurie de locuitorii acelei păduri. În pădurea de fag frunzișul apare mai târziu decât în alte păduri cu alte specii, de aceea întotdeauna am fost convins că fagul este alesul spiritelor dintre aștri. Prima plantă care se naște în pădurea de fag este sfântul ghiocel care anunță primăvara, urmat de către floarea-paștelui care se naște în prima zi de Paște, apoi coada cocoșului care
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]