16,963 matches
-
intelectuală; - nivelul cultural și material scăzut în familii; - lipsa de interes din partea familiei pentru învățarea școlară; - lipsa colaborării familiei cu școala etc. 2. Dificultățile de învățare propriu‑zise: a) după gradul de cuprindere: - generale; - specifice; b) după domeniul social afectat: - academice/școlare; - socioprofesionale; c) după natură: - discronologii; - disimetrii cerebro‑funcționale; - disadaptative (mai ales pentru mediul școlar); - carențe ale limbajului și comunicării (vorbire, scris, citit); - carențe în domeniul calculului aritmetic; d) după obiectivări: - verbale; - nonverbale; e) după simțul practic: - de dezvoltare; - de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Vincent, T. (1992), Learning Difficulties and Computers. Access to the Curriculum, Jessica Kingsley Publishers, London. Holban, I. (1978), Cunoașterea elevului. O sinteză a metodelor, Editura Didactică și Pedagogică, București. Hovck, C.; Sherman, A. (1979), „The mainstreaming curent flows to flows”, Academic Theraphy, nr. 15. Ionescu, M. (2000), Demersuri creative în predare și învățare, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj‑Napoca. Jeffree, D.; McConkey, R.; Hewson, S. (1993), Teaching the Handicapped Child, Redwood Press Limited. Jordan, R.; Powell S. (1995), Understanding and Teaching
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și militar prin probe digitale credibile; • promovarea, prin educație și cercetare, a unei înțelegeri cât mai ample a aspectelor legale, operaționale și sociale legate de criminalistica în mediul digital; • sprijinirea cooperării între comunitățile internaționale, pentru a le implica în discuții academice privind cercetarea în domeniul criminalisticii digitale și a aplicaților acesteia. Grupul de lucru WG11.10 - Protecția infrastructurilor critice, apărut în 2006. Scopul: • sprijinirea colaborării între știință, tehnologie și politică, pentru a dezvolta și implementa soluții sofisticate și practice în același
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
n-a scăpat. El a fost înregistrat în timp ce discuta cu Camilla despre viața lor sexuală. La fel s-a întâmplat cu purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Newt Gingrich. România nu este mai prejos. Vă amintiți de discuția, nu prea academică, dintre un membru al guvernului din perioada 1992-1996 și un senator prin care se negociau niște spații „mai umane”. Sau, în 2002, scandalul interceptării convorbirilor telefonice ale ziariștilor ieșeni. În concluzie, nu trebuie să lucrezi la SRI pentru a intercepta
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
din sistemele informaționale critice; • coordonarea, alături de alte agenții guvernamentale federale, a acțiunilor de oferire a informațiilor, atenționărilor și a recomandărilor referitoare la măsurile de protecție și contramăsurile la nivel de stat, local și al organizațiilor neguvernamentale, inclusiv al sectorului privat, academic și celui public; • constituirea și finanțarea cercetării și dezvoltării, alături de alte agenții, care să conducă la noi descoperiri științifice și tehnologice în sprijinul securității naționale. În concordanță cu aceste responsabilități, Departamentul Securității Naționale devine centrul federal de excelență în domeniul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
naționale. În concordanță cu aceste responsabilități, Departamentul Securității Naționale devine centrul federal de excelență în domeniul securității spațiului cibernetic și este punctul central în care se vor uni forțele federale, statale, locale și ale organizațiilor neguvernamentale, inclusiv din sectorul privat, academic și cel public. 8.4.5.Principalele priorități ale securității în spațiul cibernetictc "8.4.5. Principalele prioritĂȚi ale securitĂȚii în spațiul cibernetic" Strategia Națională de Securizare a Spațiului Cibernetic are în structura sa cinci priorități naționale, după cum urmează: I.
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
serviciilor secrete din SUA, rețelele americane vor fi din ce în ce mai vânate de actori malițioși, atât pentru informațiile lor, cât și pentru puterea pe care o reprezintă. Nivelul 3: sectoarele critice/infrastructurile Când organizațiile din diverse sectoare ale economiei, ale guvernului sau academice își unesc eforturile pentru a trata probleme comune ale securității spațiului cibernetic, ele pot ușura această sarcină ce revine fiecărei firme în parte. Astfel de colaborări creează adesea instituții și mecanisme comune care, însă, la rândul lor, pot prezenta vulnerabilități
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Textbooks, Londra, New York, 2001. 13. Howard, M.; LeBlanc, D., Writing Secure Code, ediția a II-a, Microsoft Press, Redmond, Washington, 2003. 14. Igbaria, M.; Anandarajan, M.; Chen, C.C-H., „Global Information Systems”, în Encyclopedia of Information Systems, volumul 2, Academic Press, San Diego, California, 2003. 15. Jenkins, G.; Wallace, M., IT Policies and Procedures: Tools and Techniques that Work, ediția a III-a, Prentice Hall, New York, 2001. 16. Katz, A.H., „Classification: System or Security Blanket”, J. Natl. Class. Mgmt
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cooperarea cu marile școli folcloristice europene și americane și a colaborat cu personalități marcante și cu instituții de prestigiu ale domeniului. Apreciind lucid momentul în care se aflau disciplina folcloristică în România și domeniile înrudite, inițiază un program de cercetare academică multidisciplinară (Corpusul folclorului românesc, „Revista de etnografie și folclor”, 1969). Spirit generos, deschis inovațiilor și orientărilor moderne, oferă specialiștilor și celor pe care îi îndrumă idei, direcții de studiu, material documentar, sugestii pentru viitoare cercetări de interes etnologic. Datorită unei
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
Ființa românească” și „Ethos” la „Limite” și „Buna Vestire”. Între 1954 și 1957 activează ca redactor al publicației româno-italiene „România”, apărută la Roma. Din 1962 până la sfârșitul vieții îngrijește redacțional „Revista scriitorilor români”, periodic tipărit la München sub egida Societății Academice Române. Prezența lui P. la manifestările culturale ale exilului este deosebit de semnificativă. El este principalul cronicar al literaturii românești din exil. În anii ’60, în paginile revistei „La Fiera letteraria”, prezintă cele mai însemnate opere ale scriitorilor români din țară
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
a fost, de altfel, Storia e Utopia, 1969), dar și despre Tudor Arghezi (din care a și transpus un însemnat număr de poezii), Lucian Blaga, Ana Blandiana și Ioan Alexandru. În 1967, în cadrul colecției de studii și eseuri a Societății Academice Române, publică Saggi di poesia popolare romena, o primă încercare de sinteză a cercetărilor de valorificare mitologică a folclorului în conformitate cu perspectivele deschise de studiile lui Mircea Eliade. Când apare Poesia romena moderna (1969), devine clar că P. viza realizarea unei
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
1995), în care pasiunile, excentricitatea unora, viața de cafenea, dragostea și opțiunile politice devin puncte de plecare în conturarea unor portrete de scriitori, vizibilă fiind tentativa de a le apropia de cititor mai mult decât o fac incursiunile de tip academic. P. a îngrijit ediții din O. Goga, G. Bacovia, I. Peltz și a alcătuit câteva antologii tematice. Diversitatea preocupărilor dezvăluie personalitatea unui autor nutrit de bune lecturi, cu deschidere spre zone mai puțin frecventate. SCRIERI: Obsesia păsărilor, București, 1970; Mereu
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
de littérature comparée” (Paris), „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Secolul 20”, „Cronica”, „Convorbiri literare” ș.a. P. rămâne, înainte de toate, un model al profesorului, prin ținută academică, eleganță, rigoare, îmbinate cu suplețe, generozitate și corectitudine fără reproș. Pe de altă parte, activitatea didactică a diminuat un timp ce ar fi putut fi consacrat mai generos structurării propriei opere. Aceasta trebuie reconstituită din sutele de texte (studii, articole
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
PUIU, Ion (1.XI.1945, Cornești, j. Ungheni), dramaturg. A studiat la Institutul de Artă Teatrală „A.V. Lunacearski” din Moscova și a urmat Facultatea de Scenografie la Teatrul Academic „Mossoviet”. A fost actor și scenograf la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău, precum și la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți. Piesele Odochia (1980) și Osânda (1984), scrise cu o bună cunoaștere a mecanismului dramaturgic, abordează o
PUIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289061_a_290390]
-
Junimea, colaborând la „Convorbiri literare” cu studii, articole și recenzii. În urma unui conflict cu Titu Maiorescu, împotriva căruia scrie și un pamflet (sub pseudonimul Victor Motreanu), în 1875 îi părăsește pe junimiști. În septembrie 1877 este ales membru al Societății Academice Române, în secția literară, al cărei secretar a fost aproape două decenii. Deși funcționează ca profesor de limba și literatura latină, Q. nu a publicat decât un singur studiu de specialitate, dedicându-se problemelor de filologie română. Prin lucrările sale
QUINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289075_a_290404]
-
problemelor de filologie română. Prin lucrările sale susține câteva din principalele idei junimiste. Arată o deosebită prețuire pentru limba vie, condamnând excesele neologice. Apreciază și recomandă pe acei scriitori la care află subiecte naționale și o limbă curată. Rapoartele sale academice, printre cele mai amănunțite și mai documentate din câte se prezentau în epocă, sunt extrem de favorabile, de pildă lui Ioan Slavici, Barbu Delavrancea ori lui St. O. Iosif, chiar dacă altcândva trec cu vederea, în mod intenționat de altfel, neajunsurile artistice
QUINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289075_a_290404]
-
1862), calitate în care a fost distins cu titlul de cavaler ereditar, căpitan suprem al districtului Făgăraș (din 1865), consilier în Ministerul Cultelor (1867) și membru al Curții Supreme Judecătorești din Budapesta. În 1877 este ales membru onorar al Societății Academice Române, iar în 1900 membru titular al secției literare. A colaborat cu articole de popularizare și versuri umoristice la „Aurora română” și „Viitorul”, periodice care apăreau la Budapesta, la „Telegraful român” și „Almanahul scriitorilor de la noi”. Prima lui carte, Orele
PUSCARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
s-a implicat și în viața politică, fiind, succesiv, parlamentar din partea câtorva partide. Demersul critic al lui P., ce poate fi urmărit în numeroase cronici, recenzii și note publicate în presă, face dovada unui spirit aflat la intersecția dintre rigoarea academică și tonul pe alocuri ludic al ironistului; nu lipsesc pasajele în care autorul își etalează erudiția, nici cele de o vioiciune mai rar întâlnită în texte de această factură. Impresia dominantă rămâne una de ascuțime a percepției și de obiectivitate
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
și culturală - Santiago Montero Diaz, Gândirea filosofica și istorică a lui Lucian Blaga (1950), Problema relațiilor dintre cultură românească și Occident (susținută de R. în 1963), Vintilă Horia, Românul contemporan (1966) ș.a. -, cât și Congresul al X-lea al Societății Academice Române (1966), desfășurat sub genericul „Romanidad, Hispanidad, Rumanidad” (manifestare la care participă și Mircea Eliade). Programul editorial al Asociației Hispano-Române a vizat traducerea în limba spaniolă a unor creații literare românești - poezii de Mihai Eminescu și Horia Stamatu, proza lui
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
pe la mijlocul anilor ’80 interesul pentru p. să cunoască, destul de brusc, o intensificare sensibilă, chiar spectaculoasă. De îndată ce rigoarea și strășnicia controlului ideologic slăbiseră, necesitatea sincronizării, postulată de E. Lovinescu în epoca interbelică, fusese asumată ca o datorie în mediile literar-artistice și academice umaniste, mai cu seamă de facțiunea lor novatoare și prooccidentală. În cei aproximativ cincisprezece ani anteriori avuseseră loc și alte preluări rapide și entuziaste de curente de gândire, teorii sau metodologii în vogă în cultura occidentală - structuralismul, semiotica, contribuțiile de
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
latine. Redactori-șefi au fost Iosif Varticean (1958-1978), Simion Cibotaru (1978-1984), Haralambie Corbu (1984-1988) și Silviu Berejan (din 1989). În cuvântul adresat cititorilor în primul număr se subliniază că se vor publica rezultatele mai importante ale cercetărilor întreprinse de colaboratorii institutelor academice de profil, precum și materiale ale unor autori de peste hotare. Astfel, au apărut studii privind literatura clasică și cea contemporană, teoria literară, folcloristica. În conformitate cu programul adoptat, au fost puse la îndemâna cititorului studii și articole ce reflectau preocupările filologilor, grupate în rubricile
REVISTA DE LINGVISTICA SI STIINŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
Valaori, Matei Nicolau, D.M. Pippidi, Teodor A. Naum, George Murnu, Th. Capidan. R.c. continuă linia altor două publicații, menționate în subtitlu, „Orpheus” (1924-1928) și „Favonius” (1926-1929), prin a căror fuziune se naște. După cum reiese din articolul-program, o elegantă și academică pledoarie proclasicism, revista își propune „o documentată informație despre toată mișcarea de specialitate” a Apusului cultural (Franța, Germania, Italia), precum și cultivarea operei „literar-umaniste a traducerilor și a literaturii clasicizante”. Rubricile permanente sunt „Articole și studii”, „Traduceri”, „Cronica” (o agendă culturală
REVISTA CLASICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289190_a_290519]
-
REVISTA CRITICĂ, periodic apărut la Iași, trimestrial, între ianuarie 1927 și decembrie 1930, sub direcția lui Giorge Păscu. R.c., „publicație de cercetări filologice, lingvistice și literare”, cuprinde studii și articole, cronici și recenzii, prezentate într-o ținută în general academică, dar fără a reuși să impună inițiative literare, culturale sau teoretice de mare anvergură. Colaborează cu studii G. Păscu (Antim Ivireanul, Note despre Cantemir), St. Zeletin (Începuturile romantismului român), Iorgu Iordan („Albina românească”. Note pe marginea primului ei volum). Mai
REVISTA CRITICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289197_a_290526]
-
și naționalismul, cu un răspuns al lui Dimitrie Gusti. Este președinte al secțiunii literare (1931-1935), vicepreședinte (31 mai 1935-3 iunie 1938, 31 mai 1941-2 iunie 1944) și președinte al Academiei Române (3 iunie 1938-31 mai 1941). În 1948, odată cu reorganizarea forului academic, va fi înlăturat din Academia Republicii Populare Române, fiind repus în drepturi postum, în iulie 1990. Filosof prin vocație, cum îl definea Dimitrie Gusti, R.-M. este preocupat de crearea unui sistem propriu, denumit personalismul energetic, pornind de la Kant, dar
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
professor, și la Universitatea Complutense din Madrid. Publică studii și articole în „Revista de istorie și teorie literară” (este și membru în colegiul de redacție), „Synthesis”, „Dacoromania”, „Memoriile Academiei Române”, „Limbă și literatură”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Academica”, „Revista de filología románica” (Madrid) ș.a. Colaborează la lucrări fundamentale, precum Bibliografia analitică a literaturii române vechi (I-II, 1976-1978), Literatura română. Dicționar cronologic (1979), Crestomație de literatură română veche (I-II, 1984-1989), Arte poetice. Renașterea (1986), Patrimoine littéraire européen
MORARU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]