9,323 matches
-
situației, urmată de transformarea și schimbarea variabilelor guvernante și apoi a acțiunilor. Acest tip de învățare este relevant în problemele complexe, neprogramabile, în special în situațiile majore de criză, presupunând o reconsiderare a situației și, adeseori, schimbări radicale. Cei doi accentuează faptul că „învățarea cu buclă dublă” (generativă) este un nivel al învățării foarte important, dar de multe ori absent, în timp ce „învățarea cu buclă unică” (corectivă) este mult mai frecvent întâlnită în cadrul organizațiilor. „Deutero-învățarea” (deutero-learning) sau „a învăța cum să înveți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tot mai accentuate Între România și Ungaria. Anii ’70 urmau să marcheze un alt eveniment de importanță capitală pentru istoria modernă a României, de data aceasta era vorba despre obținerea independenței naționale. Într-un context În care liderul de la București accentua tot mai des ideea independenței, fie ea În interiorul blocului sovietic sau În lume În general, el Însuși având pretenții de lider cu dimensiuni mondiale, Începând cu anii ’70, Într-o Românie În care cenzura continua să fie la ea acasă
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
cu ajutorul căruia indivizii pot formula predicții cu privire la comportamentul altora, În absența oricărei informații personale, directe, cu privire la aceștia. Fiind produsul unei simplificări, stereotipajul, ca proces de categorizare, are tendința de a minimaliza diferențele dintre membrii aceleiași categorii, dar și de a accentua diferențele dintre membrii unor categorii diferite. Este evident că acest proces de categorizare prin stereotipii funcționează cu atât mai mult la nivelul imaginilor naționale, unde etichetele categoriale aplicate diferitelor grupuri au atașate diverse stereotipii etnocentrice, În funcție de care se constituie atitudinile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Începând cu anii ’30 ai secolului al XIX-lea. Ea era profesată Îndeosebi de autorii atașați mișcării politice a nobilimii reformiste, iar fenomenul se poate explica, În opinia lui Ladislau Gyémánt XE "Gyémánt" , prin tendința acestei orientări politice de a accentua trăsăturile distinctive ale românilor față de popoarele slave, pentru prevenirea unei coalizări a lor Împotriva sistemului politic În vigoare. Totodată, opinia lui Kőváry, după care În formarea poporului și a limbii române a jucat un rol important și elementul dacic, poate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sosiseră din Irlanda doar vești despre foamete, prima știre politică se referă la aripa radicală: Dezunirea Între O’Connel și partida ce se numește „Tânăra Irlandie” se mărește pe zi ce merge. Tendințele publicistice manifestate În 1846 față de Irlanda se accentuează În anul următor: „De atâtea luni, din țările britanice publicarăm numai lipsă și sărăcie, foamete și moarte”, se afirmă În Gazetă, În ianuarie 1847, iar această tendință va continua să se facă simțită și În 1847, Într-un mod asemănător
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exemple de urmat și pentru Transilvania, pe linia filantropică a iluminismului, apropiată redactorilor de la Blaj (Iosif Many XE "Many" ), În timp ce Bariț XE "Bariț" privea cu rezervă, În general, asemenea paleative sociale. În al doilea rând, jurnalul din Blaj subliniază mai accentuat știrile privitoare la criminalitate și violență. Spre deosebire de Bariț XE "Bariț" , ziariștii de aici nu Încearcă să justifice aceste fenomene punându-le pe seama relațiilor agrare inadecvate, ci se mărginesc să scoată În relief caracterul lor negativ și antisocial. Gazeta blăjeană dezaprobă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de sprijin; aterizare rigidă; acțiune braț și picior de aceeași parte; trunchiul prea înclinat spre înainte sau spre înapoi. brațele nu se avântă energic pentru a ajuta lucrul picioarelor Indicații metodice: se va urmări ca impulsia să fie completă; se accentuează deschiderea coapselor pentru un zbor cât mai lung; dozarea va ține cont de nivelul de pregătire, vârsta subiecților. 9. Combinații de sărituri Aspecte generale Combinațiile de sărituri includ în structura lor minim două mijloace din cele amintite anterior, care fac
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
este suficient de energică; umeri se ridică și se crispează; coatele sunt prea depărtate sau prea apropiate. De subliniat faptul că atunci când se urmărește localizarea mișcării la alt nivel al musculaturii (mai accentuat pe lucru omoplaților - coatele depărtate, sau mai accentuat pe lucru tricepsului - coatele apropiate), pozițiile amintite ale coatelor pot fi unele corecte daca acest lucru se dorește în execuție; traiectoria de aruncare este una joasă; trunchiul nu pleacă din poziție de „arc întins”, iar mișcarea brațelor este scurtată; genunchii
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
operă de artă are o bază existențială. Analiza creației ca și tipologia propusă În acest eseu constituie o bază pentru cercetarea semnificațiilor filosofice În folclor, idei reluate În Viziunea lumii În poezia noastră populară. De la resemnare la acțiunea creatoare. Autorul accentuează caracterul contemplativ al creației populare, relevând atât elementele active cât și pe cele de resemnare manifestate În creația populară. Cel mai ingenios sistem filosofic din această perioadă, cel al lui Lucian Blaga, conține o asemenea cantitate de poeticitate, Încât i
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
următorul basm. Un Împărat a cărui soție nu poate face copii, umblând din babă În babă, ajunge și la moașa satului, la sfat, la lege să ceară să aibă și ei un viitor la familie, un fiu, un copil. Se accentuează aici rolul moașei ca depozitar al Înțelepciunii comunității ca mediator Între sacru și profan, nu numai motivația rațională a dorinței de a avea urmași. Moașa Îl Îndeamnă să ceară de la tatăl lui un cal din vechime, din ăi viteji, cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
tăindu-i mâinile. Creciuneasa merge la grajd cu mâinile tăiate. Domnul Hristos, blagoslovind-o, Îi dă din nou mâini. Când a văzut-o Creciun cu mâinile la loc, le-a Împărtășit musafirilor marea minune. Alte legende despre nașterea lui Hristos accentuează latura miraculoasă a evenimentului, pus În corespondență cu vegetalul. Astfel, În Pădurețul, Maica Domnului era o fată de Împărat ce rămâne grea din Sfântul Duh . Tatăl ei n-a crezut-o și a chemat toți domnii cei mari, dându-le
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai credincioși. Sunt astfel copii care se nasc În ceasul rău și cărora le merge rău toată viața. Desprindem câteva constatări din textul de mai sus. Astfel aici acționează doar două ursitoare; se accentuează implacabilul ursitei, faptul că nimeni nu le mai aude și se exemplifică cu o Întâmplare. Desemnarea unor ceasuri sau zile faste pentru consemnarea evenimentului de naștere, cu repercusiuni corespondente pentru evoluția următoare a copilului, este și ea prezentă În credințele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o determină pe mama lui să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite nu sunt luate Întâmplător: cânepa are valențe mitico-simbolice În cultura populară românească. Despre chinul cânepii vorbește și Ioana Popescu În cartea Foloasele privirii, unde accentuează prefacerile acestei plante (Chinul cânepii Începe cu Înmormântarea seminței. Ea nu se face niciodată când e lună nouă, nici miercuri sau vineri, pentru că nu se face cânepă. Prelucrarea cânepii este considerată lucru sfânt. Dacă Înconjori casa de trei ori cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care au drept temă călătoria inițiatică a tânărului, ce se sfârșește, În mod firesc; prin trecerea Într-o altă vârstă și, implicit, cu o nuntă. Întreaga construcție epică a basmului se află deci orientată spre motivarea acestui act. Pentru a accentua puterea destinului, basmul recurge deseori la elemente spectaculoase, care ies dintr-o fantezie debordantă. Acest gen de narațiuni extrem de răspândite speculează la maximum fabulosul, capacitatea de invenție, fantezia proprie creatorilor basmelor. Căsătoria constituie baza ideologică pentru relațiile sociale și sexuale
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
spațiu alb, au reușit să aducă în prim plan caracterul părtinitor al unor astfel de lucrări, influențând în sens negativ valoarea documentară a acestui tip de literatură. În lucrarea noastră ne propunem să ne axăm pe perspectiva științifică și să accentuăm valoarea documentară a memoriilor apocrife, care prezintă într-o manieră mai puțin cosmetizată, imaginea Europei Occidentale în secolul al XVII-lea. La fel cum în literatura oficială trebuie făcută o triere între lucrările tendențioase, cărora le lipsește imparțialitatea, și cele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Charles II descrie umilințele regelui. Autorul, Tobias Rustat, pentru a da credibilitate informațiilor furnizate, afirma:„Nici unul dintre servitorii regelui nu a fost mai răsplătit după restaurație decât Tobias Rustat“. Remarcăm persoana a III-a singular folosită în această frază, care accentuează distanțarea autorului de cel despre care povestește. Tobias relatează în continuare:„Carol a fost chiar bucuros să primească o cămașă veche de la Lordul Jermyn, care, deși trăia în lux, avea mare grijă ca să nu fie nimic oferit servitorilor regelui, astfel încât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
are 311 trepte până în vârf, iar treptele sunt dispuse sub forma spiralei de aur, urmând principiile numărului perfect al lui Fibonacci. Simbolic, cifra 23 este asociată în mitologie cu zeița Eris, zeița discordiei și a haosului. Arhitectul a dorit să accentueze încă o dată drama prin care a trecut orașul, și ca monumentul să reprezinte victoria rațiunii și a științei asupra fricii și a ignoranței. Din acest motiv, monumentul lui Wren a fost proiectat pentru a permite instalarea unui telescop, fiind folosit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
potențial adversar redutabil în întărirea absolutismului și a centralizării monarhice o reprezenta parlamentul, a cărui funcție a fost clar delimitată de către Bernard de La Roche -Flavin în 1617: „are funcția de a verifica, ratifica limita sau constrânge“ (t. n.) Pentru a accentua afirmațiile noastre cu privire la descentralizarea Franței, dorim doar să menționăm că în opt provincii franceze existau tot atâtea parlamente locale, care aveau același rol și autoritate ca și parlamentul parizian. Richelieu a pornit o adevărată luptă pentru deplasarea centrelor de putere
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o considerăm, fără rezerve, model de conduită în actul conceperii și modelării artistice a medaliilor. Aceasta impresionează prin conciziunea și claritatea mesajului transmis prin legende, prin imaginea puternic reliefată a Catedralei Mitropolitane, văzută dintr-o inspirată perspectivă sudică, care-i accentuează nota de măreție, de edificiu simbol, cât și prin certe calități artistice în redarea imaginii iconice a Sfintei Parascheva (prezentă pentru prima dată pe o medalie și având o notă specifică de expresivitate, care îl pune pe contemplator în contact
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ieșeană cu legendă în limba latină, după medalia UMF din 2004, la care doar legenda reversului este în această limbă. Ne vom permite să presupunem și motivația recurgerii la textul latin. Prin medalia UMF credem că autorii au vrut să accentueze ideea de elită a școlii academice medicale ieșene; prin medalia episcopului martir Anton Durcovici, pe lângă ideea nivelului academic de excepție al acestuia, credem că se sugerează și aceea a adeziunii totale a lui față de Papalitate, în speță față de Biserica Romano
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
reversului, pe care voievodul este realizat în viziunea gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativă din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase în medalia de mai sus Ștefan Grudinschi. Reversul este foarte aerisit. Gravorul a urmărit prin aceasta să pună în prim-plan trăsăturile personalității, doar prin imagine și nu prin exces de elemente exterioare, așa cum procedase și în cazul medaliei din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu latura închisă spre oraș, construită în perioada 1949-1954, pe fundațiile turnate pentru Școala Normală de Fete . Această construcție încântă privirea cu linia ei zveltă și totodată cu impresia de masivitate pe care i-o dă dimensiunea și i-o accentuează rezaliturile dispuse central și la îmbinarea dintre laturi. Edificiul devine obiect de reflectare medalistică în anul 2002 când instituția pe care o găzduieste a sărbătorit 90 de ani de învățământ agronomic universitar la Iași. Pe aversul medaliei realizată în anul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
1983, la centenarul nașterii. Aversul (fig. 125av) prezintă chipul doctorului Ciucă, cu privirea orientată jumătate dreapta, cu puțin bust, purtând haină, cămașă și lavalieră. Chipul savantului, dominat de o chelie pronunțată, maxilare puternice, ochelari și o mustață îngustă, care-i accentuează și mai mult linia gurii, iese în partea superioară din cercul ce încadrează zona centrală a aversului, sugerându-ne o personalitate puternică, definită de voință și perseverență. Între cerc și marginea medaliei este inscripția CENTENARUL NAȘTERII DR.MIHAI CIUCĂ 1883-1983
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fizice ale chipului, cât și pentru trăirile interioare. Dacă la prima medalie chipul impresionează prin impozanță, prin nota de optimism și satisfacție a împlinirilor savantului septuagenar, la cea de a doua, sculptorul-gravor estompează zâmbetul și, alături de nota de distincție intelectuală, accentuează seninătatea, concentrarea și sobrietatea celui care a fost academicianul profesor doctor Ștefan S. Nicolau (fig. 131av). THEODOR BURGHELE Aflăm din Personalități ieșene,lucrarea des citată de noi, aparținând lui Ionel Maftei, că viitorul președinte al celui mai înalt for științific
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ca fiind mai universală și, în consecință, mai filozofică decât istoria, oare se ocupă numai de cazuri particulare, și de când Samuel Johnson a afirmat că poetul nu trebuie "să numere nervurile lalelei". Romanticii și criticii foarte moderni nu contenesc să accentueze caracterul particular al poeziei, "textura" ei, caracterul ei concret.*10 Dar trebuie recunoscut că fiecare operă literară este în același timp și generală și particulară sau - poate mai exact - și individuală și generală. Căci individualitatea este altceva decât particularitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]