15,888 matches
-
trebuiau să înțeleagă și să practice studiul permanent și să ceară sfatul celor mai învățați. Prestigiul și importanța acordată opiniei medicale în acele timpuri este reflectată și de prevederile privind necesitatea examinării de către moașe a femeii gravide condamnate la moarte, amânându-se pedeapsa până după naștere, dacă graviditatea era confirmată, apoi sancțiunile aspre prevăzute în caz de avort sau obligația medicului de a veghea în permanență bolnavul până la însănătoșirea acestuia din urmă. Cărțile biblice și Talmudul, la vechii evrei, cuprind referiri
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
și chiar moartea unor persoane. Un medic, lucrând în departamentul de urgență al unui spital cu 40 de paturi într-un oraș mic, nu pune corect un diagnostic de infecție în cazul unui copil de 11(unsprezece) luni. Tratamentul e amânat și copilul moare. În toate aceste cazuri, profesionistul urmează să se confrunte cu un proces de malpraxis, în vederea recuperării pierderilor materiale. În funcție de împrejurările în care s-au petrecut faptele și de seriozitatea și asprimea cu care este tratat pe linie
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
o tehnică corectă (pentru începători, se pot efectua chiar ședințe complete de jogging acvatic pe loc, pentru a-i învăța să-și mențină și regleze echilibrul prin mișcări de picioare și brațe specifice alergării; creșterea vitezei de alergare va fi amânată și se va realiza numai după ce joggerul va putea executa corect tehnica alergării prin apă (Puleo, J., Milroy, P., 2010, susțin faptul că o viteză mare de execuție a alergării în apă, fără a stăpâni o tehnică corectă, va perturba
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
clasificare grupeaza reacțiile cu caracter predominant intelectual și obiectiv, reacții de interpretare adecvată a situației frustrante. Între cele două clase există una intermediară, aeea a indivizilor care, cunoscând normele morale, sociale, dar fără a le interioriza sau accepta, disimulează sau amână reacțiile agresive (Rudică, T., 1979, Pp.137-140. 2.2.2.Teoria Învățării sociale Dintr-o altă perspectivă, teoreticienii Învățării sociale susțin că agresivitatea este dobândită fie prin Învățare directă acordarea de recompense sau pedepse unor comportamente-, fie prin observarea și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de stofă ordinară de culori închise și deschise, piesele fiind nasturi cu figuri gravate. Cititorul va afla pe parcurs proveniența acestui obiect și rolul lui în ultima partidă de șah a lui Frisch, precum și identitatea partenerului. Sinucidere sau execuție capitală amânată în timp și spațiu? Naratorul, nu altul decât protagonistul Tabori (ce luase acest nume, al mamei, după război) își va identifica astfel adversarul de șah al partidelor jucate în adolescență (pentru titlul național) și al celor din lagăr, după patru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aprofundează două modele posibile de cupluri, un love story între Poe și daneza Hanna, și eroul nostru Paco și Dora. În timp ce junele Poe, debutant în dragoste, timid și taciturn, își face gânduri și curaj, dar în cele din urmă își amână inițiativa față de matura lui iubită, Paco traversează o criză profundă de inspirație și neputință, dar și una economică. Alarmată de periculosul lui derapaj, Dora va accepta să aibă cu fostul ei soț o lungă întrevedere de la inimă la inimă, în urma
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
care ne vom referi, mai inert, mai sceptic, mai resemnat, deși referent și el al unor miracole apte să-l mântuie de singurătate și sentimentul neputinței. Adevărul e că în ultimii zece ani romanele lui Dan Stanca, copleșitoare numeric ("Apocalips amânat", 1998, "Domnul Clipei", "Pasărea orbilor", 2001, " Drumul spre piatră", 2003, "Mut", 2006, "Noaptea lui Iuda", 2007) au consolidat un prestigiu de scriitor tenace și un talent indiscutabil, chiar dacă autorul nu pregetă să facă loc unor teme de senzație cu succes
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
hărăzită calmării, ci dimpotrivă cu cît neurocortexul ei va fi privat de afectivitatea răspunsului cu atît emoția sa se va accentua, pînă va deveni obsesie compulsivă. Eroina știe că acum ea devine friabilă și Marian Constandache din această cauză Își amînă fiorul de receptare și odată cu el si nivelul de simpatie. Ea rămîne acum Într-un teritoriu pe care-l poate stăpîni În voie, prin cabrarea emoției și dozarea intensității afective, știind că orice abatere de la acest scenariu Îi poate cauza
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
mi am atins ținta decât rareori, el tot ar recunoaște ce scopuri am urmărit eu fără încetare.“18 Atrage atenția și cum identifică Wittgenstein aici acel personaj pe care îl numește „filozof“. Vom înțelege poate mai bine de ce Wittgenstein a amânat tot timpul publicarea manuscriselor sale sperând că le-ar putea îmbunătăți dacă realizăm cât de bune motive avea el să creadă că ceea ce izbutea să pună pe hârtie era departe de ceea ce îi plutea în fața ochilor, drept țintă a strădaniilor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
baronilor din 1215, ambele constituind baza revendicărilor din Magna Charta. Din conținutul textelor se poate sesiza că nu este vorba de noi concesii, ci de o restituire a libertăților anterioare. După sancționarea Chartei conflictul regelui cu stările privilegiate va fi amânat pentru doi ani. Întrucât înfrângerile de la Roche-au-Maine (2 iulie 1214) și Bouvines, la care s-a adăugat intenția regelui de a stabili noi impozite pe domeniile baronilor, au produs o stare de revoltă de amploare, creșterea nemulțumirii contra acestui rege
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prin primii doi factori avuți în vedere înțelegem instanța producătoare și cea receptoare de sens) este moartea. Sigur că încă din titlu este clar că tema dominantă a Jucăriei mortului este exploatarea relației individului cu moartea, tentativa de a o amâna sau de a o mistifica, prin ritualuri doar în aparență ludice; jucăria mortului este în esență un ceremonial de raționalizare a fricii de moarte, prin convertirea ei într-un fel de fetiș mai puțin înfricoșător: "(am scos câteva oase/ de sub
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Agonia asistată, splendida Rugă a femeii ("Lasă-mă să trag eu toate ponoasele,/ să fiu eu cea care suferă./ tu rimează un nufăr cu o nufără,/ îngrijește crinul,/ soarbe și pentru mine o picătură din vinul/ care a mai rămas-/ Amână cât poți acel ceas,/ acea oră-// Pe mine oricum mă devoră") sau teribilul Bocet al bărbatului urlându-și singurătatea, înmormântarea, doliul, visul-coșmar, spaima de uitare nu lipsesc, e adevărat, din volum. Prevalează însă frumusețea "de nepătruns" a femeii, "sfârșirea sălbatică
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Nici retorica autoironiei altădată salvatoare, nici manevra eschivei (tradusă, adesea, într-o recuzită descinzând din imaginarul unei antichități sau a unei medievalități eroice), nu se dovedesc strategii prea eficace. Poetul știe că, apelând la ele, nu face altceva decât să amâne inevitabila revelație a finitudinii ființei. Orice simulare eroică se întoarce, de altfel, în acțiune de semn contrar: toga imperială îi apare în zdrențe, halebarda îi ruginește, iar "acasă" nu îl mai așteaptă decât "șobolanul însingurat și suferind", incapabil a mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cădea în 10 zile. Iar joncțiunea cu elementele rebele din Pakistanul vecin poate face acum lucrurile și mai dificile. Pakistanul are un rol crucial. Convulsiile au început pe 3 noiembrie, cînd președintele Musharraf a instituit starea de urgență și a amînat alegerile. Acesta a fost, mai mult de nevoie și mai ales după 11 septembrie, un aliat al Washingtonului, primind, în contextul dat, un certificat de încredere și 11 miliarde de dolari pentru întărirea capacităților sale militare și de poliție. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
hipotextul: Comunicarea literară este în mod necesar mediată. [...] Sistemul literar funcționează ca un sistem al "diferenței", în dublu sens: a) diferența ca reînnoire a unui moment dat și b) un derivat posibil al verbului francez "différer" cu sensul de a amâna, a decala ("différance"), ceea ce acumulează intermediarii (deci mediatorii) între o realitate primă și una secundă, intermediari ce se cer clasificați și definiți (1996, 36). Preluăm cu mărturisit entuziasm această disociere pentru că ea poate furniza un plus de lumină pentru diferența
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pline de viață ale inimii celui decedat. Simțul auzului patologic, hiperbolizat la începutul narațiunii, nu mai este un argument al simplei crize nevrotice, întrucît zgomotul capătă materialitate, pare a fi perceput chiar de către polițiști care, diabolic (în viziunea torturatului personaj), amînă momentul adevărului doar pentru a prelungi agonia. Cuprins de exasperare, eroul cedează nervos, admițîndu-și crima și indicînd locul ascunderii cadavrului, loc malefic, stigmatizat de contracțiile "inimii destăinuitoare". Ceva deranjează la simplitatea și coerența raportului investigator prezentat. Privit cu atenție, el
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mare de probabilitate a rezonabilității sale. Implicit, el ne invită să judecăm faptele sub incidența integrității psihice. De ce? Pe măsură ce înaintezi cu lectura confesiunii nedreptățitului alienat, începi să întrevezi răspunsul, nu mult diferit de cel din The Tell-Tale Heart. Vom mai amîna însă, un timp, formularea lui. Ar fi păcat să distrugem prea curînd acest grandios mecanism de diversiune și mistificare, pus cu atîta abilitate în mișcare de către povestitor. Etilismul se amplifică după experiența de mai sus, culminînd cu sugestia potențială a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
socială. Henry are, în viziunea Monei (care, în ciuda compromisurilor sexuale, își iubește enorm partenerul), un destin spiritual (chiar dacă el nu se observă imediat), fiind menit să plutească deasupra umanității decăzute, să o contemple comprehensiv și să o descrie revelator. Prozatorul amînă totuși mult asumarea "menirii", degustînd, un timp, plăcerile colaterale ale "formării" scriitoricești propriu-zise. Efectele secundare nu-l pot distrage din beatitudinea evaziunilor existențiale. Cuplul ajunge, desigur, și în mizerie absolută, trecînd prin perioade de separare (dictate de nevoile financiare). Henry
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și purtător de cuvînt al partidului aflat la putere în Anglia începutului de secol XXI. Ben, cîndva promițătorul lui frate, s-a izolat într-o experiență matrimonială nereușită cu Emily Trotter și într-o neașteptată (și măruntă) carieră de contabil, amînînd, impardonabil, redactarea marelui său roman. El are, în continuare, idealuri prerafaelite (vor bește despre un artefact epic absolut novator, unde muzica și narațiunea se vor combina pentru realizarea proiectului estetic), dar se complace în monotonia unei existențe fără orizont. Singura
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
nesupusă ca un personaj responsabil, și nu ca unul recalcitrant, aceasta citește, la întâlnirile cu publicul, în perioada de apogeu a dictaturii lui Ceaușescu, poeme-manifeste, care electrizează asistența: "O să vină ea,/ nu se poate altfel,/ O să sosească/ Și ziua aceea,/ Amânată de veacuri,/ O să vină/ Se apropie,/ Se și aude/ Pulsul ei, bătând,/ Între zări,/ O să vină ea,/ Se simte, în aer,/ Nu mai poate întârzia,/ Nu vă îndoiți, o să vină/ Ziua aceea/ Orbitoare ca o sabie,/ Vibrând în lumină" (Dies
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
celorlalți, precum și perceperea acestei realități ca pe o realitate proprie, care se vrea a fi asumată și îmbunătățită, devin tot atâtea roluri ale artistului. Călcâiul vulnerabil exprimă condiția poetului învestit cu funcția salvatoare, în ciuda nefericirii proprii: Poeme ca Darul sau Amân mereu exprimă, pe lângă experiența personală, "soarta artistului, condamnat să nu poată atinge lucrurile, ci doar imaginea acestora. Viața prin artă presupune alegere și renunțare în același timp. Legile firii sunt încălcate, însă în poet va răsuna glasul dorinței de întoarcere
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
desparte/ Lumea de lumea cuvintelor mele de-acum?" (Darul) Trăind într-un univers al cuvintelor, poetul se simte, însă, uneori damnat de virtualul care sălășluiește în acestea, cuvântul poetului neavând puterea Logosului divin, dătător de viață si creator de lumi: "Amân mereu să trec precum moartea-n cuvinte,/ (...) O, de-aș avea riscanta credință a dacilor,/ Orice secundă să simt că-mi înapoiază milenii,/ O de-aș avea absurd credință a dacilor/ Cei înșelați atât de mult după moarte". (Amân mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lumi: "Amân mereu să trec precum moartea-n cuvinte,/ (...) O, de-aș avea riscanta credință a dacilor,/ Orice secundă să simt că-mi înapoiază milenii,/ O de-aș avea absurd credință a dacilor/ Cei înșelați atât de mult după moarte". (Amân mereu) Asemenea congenerului său, Nichita Stănescu, Ana Blandiana deplânge imperfecțiunea pe care chiar și cuvintele o dețin: "Se iau cuvintele proaspete și se vorbesc,/ Până când rămân lustruite, egale,/ Și nimeni nu-și mai amintește/ Ce formă aveau și ce sens
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Prin pagini păienjenii țes/ Un mult mai adânc înțeles/ Și-un greier citește un pic/ Dar nu înțelege nimic/ În timp ce prin cerul mereu/ O frunză tot cade cu greu/ Vâslind ca un flutur bătrân/ Iar eu mă tot uit și amân?? Să-l scutur ușor de un umăr/ Șuvițele albe să-i număr/ Cartea cu zgomot s-o-nchid/ Sau poate să-l las adormit// Și șingur și liber să fug/ Prin verde-ntuneric de nuc/ Și-n urmă s-aud
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a interpretării are la Blecher o semnificație narativă: scrisul este povestire, obiectele misterioase își recapătă înțelesul printr-o narațiune asupra istoriei lor115. Este important însă că scrisul este indescifrabil, de neînțeles, ba chiar greu de văzut ca scriere. Acest fapt amână pe termen nedefinit "explicația" finală a obiectului și a lumii reale și îi permite eroului să continue să trăiască cu această utopie în minte. Scrisul secret și ininteligibil va apărea din nou în carte în episodul delirului din al doisprezecelea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]