14,847 matches
-
ca autoare de cărți, cultivă mai cu seamă eseul. Consistente, meticulos construite, eseurile ei procedează la asedierea solid organizată a unor chestiuni de teoria artei și de hermeneutică literară. Ele sunt bogate în referiri la predecesori de autoritate, în citate ample, comentate cu sagacitate, vădind o stăpânire sigură a bibliografiei românești și universale, valorificată elegant. Contribuțiile eseistei se remarcă prin deschidere către interdisciplinaritate, mobilizând, selectiv, arsenalul teoriei și istoriei artei, al filosofiei și esteticii (în măsura în care discursul ei teoretic și hermeneutic are
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
opere alimentează reflecția eseistei sunt Virginia Woolf, Ernesto Sábato, M. Blecher, Jorge Luis Borges, Bruno Schulz și Yukio Mishima. Volumul Ochiul de linx (1997) este un studiu în care eseista examinează, după cum se precizează în subtitlu, barocul și revenirile sale; ampla secțiune introductivă, general-teoretică (dar foarte bogată în trimiteri și exemplificări), e completată și ilustrată de capitole privind literatura contemporană, elaborate în viziune comparatistă ori micromonografic-analitică și referindu-se la autori diferiți ( între alții: M. Blecher, Albert Camus, Alain Robbe-Grillet, Julio
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
Zamora Mehedințeanu - devin, adesea, naratori, folosind ritualul obișnuit pentru a amâna povestirea și a capta, astfel, interesul. O tipică povestire în povestire este Nunta cucoanei Lenuța, în care cei tineri primesc sfaturi dintr-o verificată pedagogie erotică. O povestire mai amplă, Pământul cere sânge sau Posada Gurenilor, juxtapune mai multe secvențe narative pentru a ajunge de la datini și toponimie la istorie. Povestirea O judecată pe munte a fost apreciată de Șerban Cioculescu ca un „epos pastoral de o grandioasă primitivitate”. Departe
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
deciziile politice, cauzalitățile rezultînd fie din complexe acumulări, fie din simple antecedente. Pentru autor, partea cea mai neatractivă a povestirii este deci epilogul, dinainte știut: economie de piață, democrație, integrare europeană, stat de drept. Ca orice derulare de tip cinematografic, ampla sa expunere se coagulează În jurul acțiunilor de forță: războiul, ocupațiile teritoriale, represiunea, propaganda comunistă, frondele culturale, contrapropaganda occidentală. Toate acestea dispărînd o dată cu acceptarea jocului democratic, narațiunea lui Buhler pare că Încetează de la sine. Volumul În discuție este o prezență distinctă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
politică românească, În 1957. Gheorghiu-Dej a refuzat destalinizarea, ascunzîndu-se În spatele limbii de lemn. Mai mult, controlul său asupra partidului a crescut. Aceasta În vreme ce În alte țări din est (Polonia și Ungaria) regimurile erau nevoite să se „liberalizeze”, În contextul unor ample manifestații/proteste, chiar o revoluție În țara situată la vest de România. Speriat de posibilitatea extinderii revoltelor și În România, Dej a luat măsuri dure În interior, acordînd un sprijin substanțial și la liniștirea vecinului maghiar turbulent. Dej s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
despre principalele ei personaje: frații Arnăuțoiu. Autoarea Își lasă personajele să vorbească, prezentînd ambele variante și pledînd pentru o reconciliere colectivă și pentru o mai bună Înțelegere a psihologiei țărănești. Capitolul al doilea, „Trecutul recent: rezistență și sat”, cel mai amplu al lucrării, se concentrează pe descrierea activității grupului de rezistență, pe reconstituirea raporturilor dintre membrii acestui grup și a relațiilor acestora cu lumea satului În perioada 1949-1958 (primul an corespunde momentului constituirii grupului, iar cel de-al doilea, momentului arestării
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
România, drepturile cele mai importante și cele mai generale - cum ar fi dreptul la muncă, la o viață liberă și demnă, la participarea directă la viața economică și socială În condițiile deplinei egalități - sînt asigurate, toate acestea conducînd la o amplă participare a tuturor cetățenilor la conducerea democratică a societății noastre. Noi am dori, de fapt, ca aceste drepturi să fie respectate În toate țările lumii. Consider că legarea drepturilor omului de problema emigrării este cu totul nepotrivită. [...] Nimeni nu suferă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tabere, dintre care ies Învingători reformatorii. În paralel, se constituie o opoziție puternică; În urma negocierilor, Constituția e modificată, se adoptă pluripartitismul, iar PMSU se transformă În Partidul Socialist Ungar, necomunist. Ziua de 16 iunie 1989, cînd au avut loc manifestări ample prilejuite de reînhumarea lui Imre Nagy, „poate fi considerată În Ungaria ca un moment de vîrf În procesul destrămării orînduirii socialiste” (raportul ambasadorului român la Budapesta din 17 iunie). În Cehia și Bulgaria, transformările au Început mai tîrziu (o explicație
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În munci de răspundere” (p. 256). Un element oarecum inedit ce reiese din corespondențele diplomaților români este escaladarea tensiunilor dintre România și celelalte țări socialiste. Dacă relațiile cu Ungaria erau marcate de problema Transilvaniei (problemă reală, după cum reiese din corespondența amplă referitoare la acțiunile și declarațiile unor oficialități maghiare, speculată de Ceaușescu pe plan intern, pentru a-și atrage susținerea populației), relațiile cu celelalte țări au devenit Încordate după Începerea reformelor. La 19 august 1989, Nicolae Ceaușescu trimite o scrisoare conducerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prezentarea și analiza sistemelor electorale din cele două perioade, sînt axate pe aceleași elemente: analiza sistemului legislativ ce organizează procesul electoral și apoi a datelor statistice colectate În urma diverselor tururi de scrutin. Partea a doua, corespunzătoare perioadei interbelice, este mai amplă, un spațiu mai larg fiind ocupat de analiza legislației care reglementa procesul electoral. Această perioadă este analizată, de altfel, În două părți: 1919-1926 și 1926-1937, subperioade În care procesul electoral a făcut obiectul unei legislații diferite. Introducerea are rolul de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ed.), op.cit., pentru scrisori adresate guvernului român protestînd Împotriva deportărilor, dar și alte documente care atestă că indivizi de diferite etnii erau puși În vagoane și, În general, că modul de organizare era incoerent. Kroner (op.cit., p. 41) dedică un amplu spațiu celor ce au plecat În Ungaria, Austria sau Germania. În mod tragic, mulți dintre ei au fost prinși de ruși, aduși Înapoi În România și deportați În URSS. Martin Hutter, „Pferde and Hundefleisch gegessen”, Russland Deportieren Erinnern sich: Shicksale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
teatralitate pe baza destructurării textului dramatic și a diminuării funcției cuvântului (capitolul Strategii artistice ale postmodernismului) și o micromonografie ce readuce în atenția specialiștilor activitatea omului de teatru Haig Acterian. De o importanță deosebită pentru istoria literară românească sunt edițiile amplu comentate din scrierile lui Ronetti-Roman și Mihail Dragomirescu. SCRIERI: Dimitrie Cantemir, București, 1962; Viziuni și forme teatrale, București, 1983; Motive și structuri dramatice, București, 1986; Teatrul și teatrele, București, 1989. Ediții: Ronetti-Roman, Manasse și alte scrieri, pref. edit., București, 1996
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
redactor literar la gazeta „Plugarul roșu” și la Editură de Stat din Tiraspol. M. a căzut jertfă represaliilor staliniste. Două culegeri - Oțelul viu (1929) și Versuri alese (1936) - conțin versificări ocazionale, cu caracter agitatoric bolșevic. Un anume interes prezintă doar amplul poem Stejar Valută (1931), în care M., valorificând modalități folclorice, evocă lupta haiducilor pentru dobândirea dreptății și libertății. A mai publicat o culegere de povestiri pentru copii, Ștefan Senin (1930), si mai multe traduceri din operele lui Vladimir Maiakovski și
MALAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287966_a_289295]
-
spre problemele artei teatrale, cu precumpănire spre cele ale teatrului românesc, care formează substanța preocupărilor sale didactice de după 1946. Determinantei psihologice i se adaugă acum, din ce în ce mai evident, elemente ale cercetării istorice și altele, privitoare la sensul formativ al valorilor estetice. Ampla lucrare Trecut și prezent în teatrul românesc (1979) e construită pe temeiul unei asemenea sinteze și reprezintă un studiu, conceput cu sobrietate și cu acribie, al evoluției gândirii teatrale românești, privită într-o permanentă conexiune cu evoluția celor mai semnificative
MANCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
venețian a creat ceea ce, în filosofia teatrului modern, se numește „drama absolutului”. Cu o precauție asemănătoare se poate vorbi în legătură cu piesele lui M. și de o anume influență a teatrului epic al lui Bertolt Brecht. Există, de pildă, în Politica, ample monologuri care cu greu pot fi considerate scenice. SCRIERI: Elevii utemiști în lupta pentru însușirea culturii și științei, București, 1951; Nepotrivire (în colaborare cu Silvia Andreescu), București, 1956; Vecinii (în colaborare cu Silvia Andreescu), București, 1962; Unde-s marile iubiri
MANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287979_a_289308]
-
de origine din Italia este una din primele cercetări de folclor comparat în România. Dar cea mai de seamă contribuție adusă la cunoașterea folclorului românesc este De însemnătatea botanicei românești, apărut în „Familia” (1874), primul studiu românesc de etnobotanică mai amplu. Materialul a fost cules dintr-o regiune care avea drept centru Oravița, uneori M. notând fie numele culegătorului, fie data culegerii. El împarte numele de plante în mai multe categorii, studiate separat: mitologice, poetice, de descântece și vrăji, de leacuri
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
versiunea raționalistului francez Gabriel de Mably (1844). Din literatura romantică italiană, alegerea numelor arată un gust oscilant: Alfieri (tragediile Filip și Orest, 1847), dar și obscurii Olivo Bucchi (Francesca de la Rimini, 1846), și G. Compagnoni. Cărțile sunt însoțite de precuvântări ample, în care se simte darul oratoric al lui M. După cum o și mărturisește aproape de fiecare dată, el traduce „slobod”, mergând până la omiterea unor pasaje, intercalarea altora sau accentuarea „moralei” operei transpuse. Cu toate libertățile ce și le-a îngăduit față de
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
1979), Varietăți literare (1982), Concordanțe și controverse (1983) și Atitudini critice (1985). În manuscris a rămas un roman intitulat Arhipelagul Galapagos. Abordând o temă agreată în epocă - relațiile scriitorilor cu mișcarea muncitorească -, M. realizează în monografia Alexandru Sahia un studiu amplu despre un autor comunist mort prematur, după abia un deceniu de publicistică literară. Remarcabil este efortul criticului de a scăpa de tarele sociologizante ale vremii printr-o cercetare riguroasă a izvoarelor biografice și prin analiza mijloacelor artistice ale textului. Astfel
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
reluate din vechile plachete sau dintre cele rămase în publicațiile interbelice, un număr de poeme din perioada cât M. tăcuse, „blocat la lumina zilei”. Întoarcerea parțială „la uneltele dintâi” (M. N. Rusu) este vizibilă și în fragmentele mai vechi ale amplului poem autobiografic Între mine omul și voi cartofii, publicat cu substanțiale completări și în volum separat în 1975. Ciclurile noi - Soare scufundat și Pământ așteptat - păstrează amprenta autobiografică. Formula de jurnal liric alcătuit din scurte poeme de notație, cântece, madrigale
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
privită ca un fenomen ce interesează deopotrivă istoria mentalităților, se insista asupra polimorfismului Renașterii (idee nouă pe atunci), ceea ce îl îndreptățea pe autor să descopere semne ale viziunii renascentiste în poezia și în arta quattrocentistă. Volumul beneficiază de o bibliografie amplă, cuprinzând contribuții recente ale exegezei europene, și constituie, împreună cu sinteza mai veche a lui P.P. Negulescu și cu studiile din deceniile următoare ale lui Tudor Vianu și Andrei Oțetea, o contribuție importantă a istoriografiei românești a culturii universale la luminarea
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
de junimism, curent care și-a dovedit eficiența și prin aplicarea consecventă a propriilor reguli. Relevă că Junimea și-a întemeiat școala critică și pe un sistem formal și este de părere că acesta a fost întregit de un corp amplu de elemente de deontologie, proces care a contribuit la dezvoltarea criticii literare române moderne. Apreciind că pentru literatura română secolul al XIX-lea reprezintă o etapă determinantă în consolidarea orientării către sistemul literar european modern, îi consacră alte studii, între
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Călinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, F. Aderca, V. Voiculescu, Sextil Pușcariu, Al. Sahia ș.a. Ceea ce atrage cu precădere atenția este modul în care autoarea izolează și (re)interpretează acele elemente care conferă actualitate operelor, plasându-le într-un cadru mai vast, de amplă respirație conceptuală. Din Principiile criticei ale lui Radu Ionescu și din teoriile despre capodoperă ale lui Mihail Dragomirescu sunt reținute aspectele care prefigurează o viziune structuralistă avant la lettre, bazată pe identificarea unor reguli raționale de creație. Discutând poetica lui
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
înșiruirea de titluri și nume de autori și interpreți ai repertoriilor din toate stagiunile. Organizată diacronic, în succesiunea strictă a evenimentelor, „privirea istorică” a lui M. se sprijină pe fapte selectate din presa vremii ori relatate uneori direct, prin intermediul citatului amplu, spre care afluează din toate direcțiile adaosuri, note suplimentare de subsol, paranteze, precum și pe mărturii ale celor mai mult ori mai puțin implicați în viața teatrului, nu lipsite de anecdotic, în intenția de reconstituire cât mai fidelă a atmosferei de
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
și morfologic - pentru prima dată în aproape toate compartimentele ei: poezie lirică, descântece, colinde, vrăji, cimilituri, proverbe, snoave, legende istorice, datini, credințe, mitologie, moravuri, cromatică, zoologie, botanică. Prin exemplul său, el pune bazele cercetării științifice a folclorului și stimulează culegerea amplă a creațiilor poporului, contribuție pentru care este considerat de B.P. Hasdeu, în 1881, „singurul etnograf român [...], dar un etnograf în adevăratul sens al cuvântului. IORDAN DATCU SCRIERI: Chromatica poporului român, București, 1882; Ornitologia poporană română, I-II, Cernăuți, 1883; Tolpa
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
de acțiune va duce, inevitabil, la o mai largă comunitate de practici și mentalități”. Grila abstractă a cetățeniei egale avea să creeze o nouă realitate: cetățeanul francez. Procesul de omogenizare a unităților de măsură era parte a unui plan mai amplu de emancipare prin simplificare. Dintr-o dată, egalitatea tuturor francezilor În fața legii era garantată de stat și ei nu mai erau subordonați seniorilor și suveranului lor, ci, În calitatea de cetățeni, beneficiari ai unor drepturi inalienabile. Toate distincțiile „naturale” de până
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]