8,976 matches
-
tot în Laponia. Lapland Puppet Theatre Association își propune să promoveze cultura finlandeză prin intermediul spectacolelor date. Orașul Rovaniemi, de altfel, a fost extrem de implicat în ultimii douăzeci de ani în "viața păpușilor", participând la o serie de festivaluri, reuniuni, workshop-uri. Amprenta artistică a zonei o reprezintă formula axată pe "one man-woman shows"527. În felul acesta, se organizează Festivalul Internațional al Solourilor Păpușărești. Fiecare spectacol era urmat de un atelier axat fie pe crearea unei marionete, fie pe moduri de a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sa fiind comparată cu cea a lui H. C. Andersen. Totodată, primele romane istorice au fost scrise tot datorită lui, cel mai cunoscut roman al său fiind Povestirile unui felcer militar. Opera sa prezintă istoria la modul idealist și poartă amprenta creștinătății. 735 Marilena Aldea îl aduce în discuție și pe Otto Manninen, a cărui operă este destul de dificil de încadrat. Poezia sa este una inventivă, elaborată, iar scrierile sale au mai degrabă un caracter simbolic. Datorită traducerilor sale, acesta a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Scriitori care au mai făcut parte din această grupare au fost Pentti Haanpää și Toivo Pekkanen, care prin scrierilor lor au abordat tema injustiției sociale și au demascat instituțiile statului - biserica și justiția. Literatura anilor'30 este una ce poartă amprenta crizei economice, scriitorii care au redat atmosfera acelui timp fiind Saima Harmaja și Aale Tynni. Sfârșitul deceniului este influențat de psihanaliza lui Freud, care se resimte în opera lui Iris Uurto și Helvi Hämäläinen. Cf. Ibidem, pp.73-82. 739 Cf.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a unor gesturi care poate fi urmărită până în trecutul nostru primitiv; * accepțiunea psihologică valorifică caracterul personalizat al gestului, modul propriu de a gesticula, care fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale persoanei; * accepțiunea socială accentuează caracterul dobândit al gestului, faptul că poartă amprenta societății și este cenzurat în funcție de presiunea grupului asupra individului; * accepțiunea culturală menționează caracterul local al gestului, în sensul că semnificația acestuia depinde de cultura societății; * accepțiunea artistică ilustrează caracterul estetic al gestului în toată splendoarea și naturalețea sa; * accepțiunea pedagogică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
statistice și semiotice demonstrează influența reactivității accentuate la stres a profesorilor asupra apariției disfuncțiilor în comunicarea didactică și efectele negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, anxietate etc.), comparativ cu celelalte variabile ale cercetării, care nu au amprentă semnificativă asupra comunicării gestuale. În acest context, am elaborat un Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică, care cuprinde elemente curriculare ce pot fi introduse în programele de formare inițială sau de perfecționare a profesorilor, dar și în training
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se teme să lase garda jos. În contrast cu deschiderea limitată și defensivă a gesturilor evreilor, cele ale italienilor sunt largi, cu dese depărtări de corp ale membrelor, sugerând faptul că nu se simt niciodată amenințați în compania altora 14. Importanța și amprenta culturii asupra gestualității (aspect relevat de David Efron) este demonstrată și de Ray Birdwhistell pe parcursul cercetărilor sale. Observând comportamentul nonverbal al persoanelor care proveneau din clase sociale diferite ale societății americane, antropologul constată că apartenența la o clasă socială (superioară
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vizual și fizic stabilit cu ceilalți, transmite fără să vrea informații despre felul ei de a fi, despre modificările sale interioare sau exterioare, despre întreaga sa personalitate. În interacțiunile cu ceilalți, tipul de sistem nervos și temperamentul persoanei își pun amprenta asupra gesticulației sale mai ales în ceea ce privește dinamismul sau lentoarea acesteia. Cantitatea de energie de care dispun persoanele, exprimată mai ales prin motricitate și vorbire, a fost cercetată din cele mai vechi timpuri: cei cu o energie inepuizabilă hiperactivii sunt foarte
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
îmbrăcați, cei care ne seamănă sau care au orice altă calitate. Iar pătrunderea acestora în spațiul nostru vital le sporește, de fapt, credibilitatea, farmecul și puterea de convingere"57; • frecvența atingerilor în timpul unei conversații: mediul cultural al oamenilor își pune amprenta asupra distanței dintre aceștia, apropiindu-i sau depărtându-i. Dacă în Orientul Mijlociu oamenii au tendința să se atingă des și stau foarte aproape unii de ceilalți, în țările nordice din Europa, oamenii păstrează o distanță mai mare între ei și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și analizează impactul acestuia asupra receptorului. De regulă, gestul este cel dintâi care trădează starea afectivă a emițătorului, sentimentele și emoțiile trăite, iar această stare pozitivă sau negativă se transmite receptorului. Armonizarea gesturilor, congruența acestora cu limbajul verbal, își pun amprenta asupra reacției receptorului în sens stimulator sau inhibitor. De exemplu, efectul gestului chemării interlocutorului cu degetul arătător este evaluat de către receptor în funcție de înțelegerea gestului, convingerea de a se apropia de emițător, recunoașterea și acceptarea gestului ca semn al apropierii și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
schimba, forma, dezvolta percepții, atitudini, valori, interese, credințe, motivații etc. Din perspectivă pragmatică, discursul didactic ca act cuprinde atât conținutul, cât și forma acestuia, și urmărește interpretarea lui din perspectiva distanței psiho-afective dintre profesor și elevi. Orice discurs didactic poartă amprenta autorului său, care se manifestă prin rolul asumat (în funcție de scopul urmărit și de personalitatea acestuia), tonul adoptat, stilul de predare, modul în care își proiectează în discurs starea psihică etc. Această amprentă denotă performanța comunicativă a profesorului care include, pe lângă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dintre profesor și elevi. Orice discurs didactic poartă amprenta autorului său, care se manifestă prin rolul asumat (în funcție de scopul urmărit și de personalitatea acestuia), tonul adoptat, stilul de predare, modul în care își proiectează în discurs starea psihică etc. Această amprentă denotă performanța comunicativă a profesorului care include, pe lângă competența lingvistică, și competența pragmatică. Depinde de arta profesorului de a motiva și de a determina o clasă de elevi omogenă sau neomogenă să-și însușească ideile, convingerile, atitudinile lui. De aceea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
studiu, de competențele cognitive ale elevilor, de vârsta și motivația școlară a acestora. d) caracterul formativ ne indică faptul că profesorul exercită influență atât asupra conținuturilor didactice, cât și asupra elevilor. Stilul său de predare (autoritar, democratic, laissez-faire) își pune amprenta asupra climatului educativ, naturii relației cu elevii, formării și motivării acestora etc. Nu doar disciplina predată de către profesor este redefinită, ci și elevii reprezintă constructe ale profesorului. Eficiența comunicării didactice nu poate fi atinsă dacă ne limităm la perspectiva emițătorului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevilor, de capacitatea de a schimba, forma și dezvolta personalități, aspect studiat de pragmatică. Din această perspectivă, contează atât conținutul, cât și forma comunicării, iar interpretarea acesteia se realizează din perspectiva distanței psihologice dintre profesor și elevi. Mesajele comunicate poartă amprenta competențelor și personalității profesorului, care se manifestă prin rolul asumat, tonul adoptat, stilul de predare, atitudinea manifestată în relația cu elevii, repertoriul gestual etc. Fiecare profesor trebuie să-și amintească și să reflecteze asupra faptului că întâlnirea educativă este ,,unică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
frânarea și denaturarea lor. Mai mult, comparând mișcările corporale individuale ale profesorului și elevilor cu cele verbale, descoperim că gesturile intervin mai frecvent decât sintagmele verbale în comunicarea didactică. Stilul de relaționare al profesorului definește predominanța verbal-nonverbal și își pune amprenta asupra atmosferei de grup în sens stimulator sau inhibitor, sensibilizând fiecare membru și motivând interacțiunile interpersonale. Rezultatul comunicării didactice este dat de cele mai multe ori de starea pe care profesorul o induce elevilor mai ales prin intermediul nonverbalului, fie că aceasta este
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactice. Profesorul comunică nu numai prin ceea ce spune sau face, ci și prin ceea ce este, ca om, în primul rând, și ca profesionist. Calitatea identității personale, imaginea și respectul de sine, echilibrul/dezechilibrul psihic de care dă dovadă își pun amprenta asupra elevilor în mod constructiv sau distructiv. Din perspectiva statutului ocupat, starea lui psihică trebuie să denote echilibru interior, capacitate de adaptare la nou și rezistență la stres în vederea asigurării unei interacțiuni pozitive și constructive cu elevii. Din prelucrarea statistică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o putere de convingere și de pătrundere semnificativă asupra elevului. c) Analiza pragmatică are în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. Congruența dintre gestul indicării cu degetul arătător și avertismentul verbal al profesorului își pune amprenta asupra reacției elevului în sens inhibitor, producându-i sentimente negative de genul anxietății, frustrării, inferiorității etc. De aceea, recomandăm ca modalități eficiente de exprimare a interesului pentru elevul indicat: ,,orientarea corpului" și ,,concentrarea privirii" către acesta. Dintre toate gesturile menționate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că gesturile profesorilor se modifică în funcție de reactivitatea la stres, gradul didactic și vechimea în învățământ a acestora, precum și de profilul liceului. Rezultatele obținute în urma prelucrării statistice au demonstrat faptul că reactivitatea la stres reprezintă o variabilă cheie, care își pune amprenta asupra comunicării gestuale cu elevii: cu cât este mai accentuată, cu atât profesorii utilizează mai frecvent gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică. Am introdus alături de metodologia specifică științelor sociale și statistice metodologia semiotică prin analiza funcțională a gesturilor profesorilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în timpul întâlnirii. De asemenea, consilierul trebuie să se asigure că nu va fi deranjat în timpul întâlnirii (dacă aceasta are loc într-o instituție, pot fi postate la ușă plăcuțe cu "nu deranjați"). Este, de asemenea, recomandat ca biroul să poarte amprenta consilierului, însă nu în mod exagerat, iar piesele de mobilier trebuie să asigure confort (fără decorații sofisticate, candelabre sau picturi ciudate, mobilă pretențioasă). Unii teoreticieni sunt de părere că nu trebuie să existe un birou/masă între consilier și client
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
felul în care mestizos își aproprie muzica Selenei ca parte din experiența lor de viață, teza potrivit căreia "granițele culturale sunt recunoscute și negociate simbolic"26. Mai mult, constată González și Willis-Rivera, negocierea simbolică inițiată de Selena continuă, punându-și amprentele asupra pop culturii americane. Ce înseamnă, însă, mestizo/mestiza? Ce înseamnă tejano/tejana? Despre ce granițe culturale ne vorbesc cei doi critici? Ce relevanță are teza pe care și-au propus să o demonstreze, pentru cine este ea semnificativă și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
alt sens decât cel cu care ar fi fost folosit dacă nu ar fi intervenit elipsa, ci însăși propoziția sau fraza eliptică sugerează conținutul semantic neexprimat, dobândind astfel valențe stilistice de natură expresivă. Exemplele din a doua categorie nu poartă amprente stilistice propriu-zise. Singurul scop al creării lor este exprimarea mai concisă a aceleiași noțiuni pe care o conține termenul complex de bază, din care nu sunt însă omise elemente superflue sau subînțelese, ci, în multe cazuri, chiar elemente esențiale, purtătoare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pentru care este evident că ne referim la fierul de călcat, la mașina de tocat, la mașina de spălat ori la un obiect de fier sau la o mașină anume. Nici vorbă, în acest stadiu, ca fenomenul să poarte vreo amprentă care să-l identifice ca procedeu definitoriu de formare a cuvintelor. Adeseori avem a face cu termeni făcând parte din mai multe baze sintagmatice și extrași conjunctural cu un anumit înțeles, pe care necunoscătorii nu îl pot decoda decât dacă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
constă în intensa dezvoltare a personalității, de adaptare la starea adultă, în originalitatea exprimărilor în câștigarea identității. Crește interesul pentru propria persoană și a mediului ce îl înconjoară (aspect exterior îngrijit, igienă, cameră personală etc), totul trebuie să aibă o amprentă personală. Tinerii la această vârstă au capacitatea unei însușiri rapide și o bună fixare a cunoștințelor, manifestă o reală deschidere către problemele societății, cu implicare activă în viața cultural-socială a comunității. Interesul pentru diverse informații crește (lectură, film, tehnică etc.
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
când m-am reîntâlnit cu doamna E.C. Am reluat pe îndelete întâmplarea prin care trecuse economista și, după un sfert de oră, mi-am dar seama că sunt mințit. Dar unde? Am riscat, întrebând-o cum se explică faptul că amprentele ei nu apar pe plicul pe care susține că a scris cele două adrese, că l-a sigilat și l-a înmânat apoi fiului gazdei. Cred că nu mai este cazul să intru în detalii...tehnice. Am aflat, astfel, care
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
cine se ocupă cu distribuirea materialelor și a echipamentelor atunci când este nevoie de acestea etc. Dacă sistemul de reguli dintr-o școală poate fi anterior venirii profesorului în instituția respectivă, sistemul de reguli care funcționează în clasă trebuie să poarte amprenta negocierii dintre profesor și elevi. Se obțin astfel câteva avantaje: • Există un sistem impersonal de norme, ca atare elevii știu că nu depind de capriciile profesorului. Regulile se fixează prin negociere, ceea ce are drept efect creșterea stimei de sine a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
imagine universitară, cooperare și integrare europeană al Universității “Ștefan cel Mare”. De peste 10 ani, împreună cu profesorii și studenții din această Universitate, soră cu istorica Universitate din Cernăuți, construim strategia deschiderii internaționale a unei cetăți culturale, cunoscută prin dinamismul dezvoltării și amprentele de personalitate pe care și le-a pus asupra învățământului superior românesc: o universitate care se internaționalizează prin legături de colaborare și prietenie atât în Vestul, cât și în Estul Europei. Legăturile cu spațiul academic din Republica Moldova sunt, firește, speciale
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]