190,296 matches
-
totul se desfășurase foarte rapid. Medicul de gardă o internase pe Mădălina urgent, ca suspectă de meningită, medicul de salon, după ce o consultase și el cu atenție îi pusese același diagnostic - suspectă de meningită. Vom ști sigur doar când vin analizele de la laborator, îi spuse el urmărind asistenta care-i punea o perfuzie Mădălinei. Apoi îi explică asistentei tratamentul, vrând să fie sigur că, deși era trecut în fișă, totul era clar. Apoi încercă să o expedieze pe Arm acasă. Arm
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pentru fete. Armanca își petrecu fata cu privirea apoi se-ntoarse către medic. Ați mai vrut să spuneți ceva și ați ezitat uitându-vă la fiica mea cea mare? Da, doamnă, diagnosticul,... nu este cert, îl pun când am toate analizele în față, deocamdată e doar suspectă de meningită. Dar dacă e meningită, trebuie să vorbim și despre urmările ei. Poate să nu aibă urmări, dar o poate marca pe viață. Poate rămâne un copil handicapat, cu un retard intelectual... Arm
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Arm îngheță. Nu toți copiii sunt la fel de inteligenți, spuse ea, chiar dacă nu au avut meningită! Și asta e drept, eu sunt obligat să vă avertizez. Acum mergeți la ea doamnă. Aveți patul de lângă al ei, pentru dumneavoastră. Trebuie să așteptăm analizele de laborator... Arm se așeză pe marginea patului și își privi fiica. Dormea, părea liniștită. Mâna în care avea înfipt acul de la perfuzor era legată de pat. Arm se simțea pierdută. Nu vedea cum ar putea să-și ajute fata
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ducă orice jucărie își dorește.... Va dormi în primele zile, a spus doctorul, așa că....stai liniștit, spuse ea. Liniștit?! exclamă el, apoi își dădu seama că trebuie să rămână tare, cel puțin în fața lui Arm, pentru ea. Da, Arm, așteptăm analizele, apoi o să vedem ce se poate face. Îmbrățișeaz-o și din partea mea, te rog. Arm puse telefonul jos și se așeză pe pat, lângă Mădălina. O prinse de mânuța liberă și o strânse ușor. Asistenta intră să controleze perfuzia. După perfuzia
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
spune ceilalți, o interesa doar ca Mădălina să nu sufere. Mădălina dormi trei zile, mă rog, a dormit și a fost inconștientă, într-o lume în pe care Arm o cunoștea de când cu accidentul ei, o lume din lumină galbenă. Analizele arătau o meningită nu foarte gravă, dar era meningită. În a treia zi Mădălina deschise ochii. Arm o privi îngrijorată. Te doare capul rău, mami? Mă doare, puțin. Ce e aia, mami care curge în tubuleț? Armanca începu să-i
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
sunt la spital și că am o perfuzie? Știe și va sosi cu primul avion la care găsește bilet... Medicul intrase în salon, le auzise vorbind. O consultă cu atenție pe Mădălina, apoi, cu și mai mare atenție studie toate analizele. În situația aceasta totul este sub control, nu cred că mai trebuie să vină și tati, dar mă rog, eu nu pot să intervin... Nu cred că pot să îl conving,doctore, îi spuse Armanca și îi întinse telefonul. Era
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
vină și tati, dar mă rog, eu nu pot să intervin... Nu cred că pot să îl conving,doctore, îi spuse Armanca și îi întinse telefonul. Era Liviu, care voia să știe noutăți despre Mădălina. Medicul îi explică amănunțit rezultatul analizelor, îi spuse că după părerea lui nu vor fi nici un fel de consecințe negative după boală și insistă ca Liviu să nu se-ntoarcă în țară, explicându-i că pentru Mădălina va fi mai bine ca tatăl ei să o
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ea... Nu se lăsase însă cuprins de tristețe. Nu putea fi trist când era cu Arm. Aceasta îl înveselise de dimineață, când la urcarea în mașină îl întrebase : Ei, ți-ai luat papiroașele ? Bart nu înțelesese din prima. Documentele medicale, analizele, hârtiile tale, adăugase ea. Era veselă dacă vorbea ardelenește... * Ajuns sus, Bart își făcu o ceașcă mare de cafea și deschise calculatorul. Era interesat de politică, desigur, Nimic nou pe malul Dâmboviței, din păcate, mormăi el după ce parcurse știrile zilei
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
lui Dumnezeu, subiectul care a făcut să curgă cea mai multă cerneală. Chestiunea a fost tratată de filosofi, politologi, sociologi, antropologi, economiști, mai puțin cei neoclasici, care de peste un secol resping subiectul în mod mai mult sau mai puțin savant. Analiza politicilor economice presupune însă această referință, cel puțin implicită, la o anumită concepție despre Stat. Iată, în acest sens, concepțiile unor curente dominante în știința economică contemporană. 1.1.1. Două concepții "angelice" 1.1.1.1. Concepția clasică și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care permite cumpărarea de lucruri, de oameni, de influență. Astfel, deciziile politice sunt luate prin combinarea forțelor acestor factori. 1.1.2.2. Școala "Public Choice" Independent de curentul marxist, chiar opus acestuia, a apărut în ultimii ani o altă analiză critică a Statului, dezvoltată în principal de Școala "Public Choice", avînd drept lideri pe J. Buchanan și G. Tullock și drept obiectiv elaborarea unei teorii economice a politicii. Economiștii amintiți sunt apropiați de teoriile monetariste, ultraliberale și se caracterizează, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în principal de Școala "Public Choice", avînd drept lideri pe J. Buchanan și G. Tullock și drept obiectiv elaborarea unei teorii economice a politicii. Economiștii amintiți sunt apropiați de teoriile monetariste, ultraliberale și se caracterizează, în plan metodologic, prin generalizarea analizei microeconomice la toate acțiunile umane, iar pe plan doctrinar, prin ostilitate fașă de intervențiile statale șl creșterea cheltuielilor publice. Dacă în concepțiile "angelice", Statul este presupus a maximiza interesul general, iar în cea marxistă se consideră că el servește intereselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
astfel o ușoară confuzie semantică. De fapt, din punct de vedere juridic, se operează distincții între guvern, stat, public, administrație publică, sector public etc. Ceea ce ne interesează aici, însă, sunt abordările propu-se de știința economică. Din punctul de vedere al analizei economice a sectorului public, acesta are două accepțiuni: a) în sens larg, sectorul public cuprinde toate funcțiile Statu-lui, accepțiune susținută de autori importanți, ca Paul Samuelsom, Richard Lipsey, Stanley Fisher, George Stiegler, Joseph Stiglitz ș.a.; b) în sens restrîns, sectorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
depresiune economică, fiecare val de interes privind sărăcia și inechitatea au extins activitatea guvernului. Dar, după ce starea de urgență a trecut, cheltuielile publice nu au dat niciodată înapoi față de nivelurile anterioare"6. Economistul australian Colin Clark a concluzionat, pe baza analizei unor serii largi de date statistice, că Statul nu ar putea depăși un prag critic de 25% din P.I.B. fără a crea puternice tensiuni, restul trebuind să revină pieței. 1.3.3. Statul redistribuitor. Protecția socială Protecția socială este un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a crește ocuparea, autoritățile loca-le sunt chemate să-și întărească politicile lor economice. Astfel s-au dezvoltat zone special amenajate pentru a găzdui întreprinderi, pepiniere de întreprinderi, ajutoare pentru crearea de întreprinderi de către tineri ș.a. 1.6. Principiul subsidiarității Analiza economică glisează frecvent între metoda pozitivă și cea normativă. Așa se întîmplă, de pildă, cînd ea împrumută de la știința politică principiul subsidiarității. Ceea ce este subsidiar nu e, cum se consideră frecvent, ceva inutil sau secundar, ci ceea ce complementar și vine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu face. Aceasta este o misiune delicată, în măsura în care el trebuie să favorizeze mecanismele de piață și, eventual, să le corecteze carențele. CAPITOLUL 2 ECONOMIA PUBLICĂ Economia publică poate fi considerată ca o ramură a economiei politice ce se ocupă cu analiza rolului și comportamentului Statului, al reprezentanților săi, cît și a impactului acestora asupra ansamblului economic național și/sau internațional, asupra bunăstării cetățenilor. Natura tranzacțiilor, luarea deciziilor și alocarea resurselor sunt diferite față de sistemul privat. Economia publică examinează prestațiile sectorului public
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ameliorare a bunăstării individuale și colective și o mai bună justiție socială. Sunt analizate politicile economice ale autorităților publice, cele redistributive, de stabilizare și stimulare a creșterii economice, de protejare a mediului ș.a. Un rol principal îl ocupă, cum spuneam, analiza finanțelor publice, a veniturilor și cheltuielilor publice, la diferitele niveluri administrative, partajarea surselor de finanțare și a responsabilităților, a patrimoniilor și a deciziilor autorităților publice, instituțiilor și organismelor statale și para-statale. În cartea sa, intitulată The Downing Street Years (Anii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fost aplicat cu relativ succes după al Doilea Război Mondial, în majoritatea țărilor dezvoltate, constituind la vremea aceea alternativa viabilă la abordarea de tip clasic. Această adaptare rapidă a sistemului keynesian a avut loc considera R.H. Coase datorită faptului că analiza de către acesta a determinantelor cererii efective părea să fi ajuns la esența a ceea ce se petrecea într-un sistem economic, precum și faptului că era mai ușor de înțeles (cel puțin în linii mari) decît alte teorii. Faptul că sistemul keynesian
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la nivel macroeconomic, evaluarea este mai puțin clară, existînd totuși cîteva obiective sau criterii cantitative pentru măsurarea performanței, bazate pe judecăți de valoare și teorii de raționalitate economică. 2.1.2.1. Economia pozitivă și economia normativă Două genuri de analiză economică sunt importante în identificarea unui criteriu de evaluare a rolului guvernului în sistemele econo-mice: economia pozitivă și cea normativă. Economia pozitivă are în vedere "lumea reală", pe cînd cea normativă examinează "lumea ideală". Așa cum arăta R. Holcombe, "Economia pozitivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
În cadrul economiei pozitive, nu există conceptul de interes public și nici acela referitor la modul cum ar trebui să fie o lume ideală. Economia normativă emite judecăți de valoare cu privire la modul cum ar trebui să fie lumea, în mod concret. Analiza normativă atestă caracterul dezirabil al faptelor determinate prin intermediul economiei pozitive"15. A trece de la analiza pozitivă la cea normativă înseamnă a trece de la fapte la valori. Prima privește situații verificabile prin rezultate cuantificabile, faptele fiind supremul judecător, în timp ce a doua
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cum ar trebui să fie o lume ideală. Economia normativă emite judecăți de valoare cu privire la modul cum ar trebui să fie lumea, în mod concret. Analiza normativă atestă caracterul dezirabil al faptelor determinate prin intermediul economiei pozitive"15. A trece de la analiza pozitivă la cea normativă înseamnă a trece de la fapte la valori. Prima privește situații verificabile prin rezultate cuantificabile, faptele fiind supremul judecător, în timp ce a doua emite judecăți de valoare, în termeni bine/rău, asupra rezultatelor. Distincția între pozitiv și normativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
trece de la fapte la valori. Prima privește situații verificabile prin rezultate cuantificabile, faptele fiind supremul judecător, în timp ce a doua emite judecăți de valoare, în termeni bine/rău, asupra rezultatelor. Distincția între pozitiv și normativ este importantă pentru sectoarele economiei publice. Analiza lumii reale, prin intermediul metodei pozitive, duce la decizii politice bazate pe evaluări normative ale sistemului politic și economic. 2.1.2.2. Criterii efective 1) Criteriul fundamental de evaluare a economiei de piață este reprezentat de eficienta alocare a resurselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pare însă imposibilă, datorită insurmontabilelor probleme practice. O altă deficiență a sistemului lui Pareto este aceea că tinde să mențină un statu quo în situațiile economice, nepermițînd schimbările bazate pe drepturi politice și sociale, cum ar fi înlăturarea discriminărilor. 6) Analiza cost-beneficiu este o metodă mai obiectivă, frecvent folosită în deciziile referitoare la infrastructura publică. În acest caz, regula decizională e simplă: dacă toate beneficiile, în termeni monetari, sunt mai mari decît suma costurilor, atunci proiectul respectiv este în interes public
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
acest caz, regula decizională e simplă: dacă toate beneficiile, în termeni monetari, sunt mai mari decît suma costurilor, atunci proiectul respectiv este în interes public. Proiectele care aduc cele mai mari beneficii nete sunt și cele care trebuie finanțate prioritar. Analiza cost-beneficiu are și ea, însă, limitele ei. Cele mai mari apar din comensurarea dificilă a tuturor beneficiilor și costurilor, în termeni monetari. Proiectele publice nu sunt comparabile doar în acești termeni, fiind dificil de comparat, în termeni de cost-beneficiu, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în urma deciziilor publice. Nicholas Kaldor și John Hicks introduc următorul principiu: o acțiune guvernamentală este de interes public dacă beneficiile realizate din ea sunt mai mari decît costurile sau pierderile realizate. Acest principiu compensatoriu a devenit o bază teoretică pentru analiza cost-beneficiu. Deci, dacă cei care cîștigă mai mult decît pierd cei care pierd, primii ar putea să compenseze pierderile celor din urmă. Astfel, problemele întîmpinate în încercarea de aplicare a criteriilor lui Pareto ar fi ocolite. Toate aceste discuții pun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să cerceteze efectele unui proiect sau ale mai multora înainte de aplicarea lor. Cronologic deci, ea este anterioară celei precedente și se bazează pe cercetări mai vechi în economia publică. Vom începe prin a prezenta cea mai cunoscută metodă de evaluare, analiza cost-beneficiu: 2.3.1. Analiza cost-beneficiu Analiza cost-beneficiu reprezintă un ansamblu de metode practice, ce-și propun să conducă alegerile publice spre optimalitate. Ele se înscriu în logica comercială, în sensul că pentru toate operațiunile avute în vedere se va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]