5,569 matches
-
traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2007. Brodskaia, Nathalia: Simbolismul, traducere de Ion Danubiu, Editura Aquila, 1993, 2008. Brogniez, Laurence: Préraphaélisme et symbolisme. Peinture littéraire et image poétique, Honoré Champion Éditeur, Paris, 2003. Brukner, Serafina: Cecilia Cuțescu-Storck, Editura Anima, București, 1992. Charcot, J.-M. et Richer, Paul: Les Démoniaques dans l'Art, Paris, Adrien Delahaye et Émile Lecrosnier, Éditeurs, 1887. Cioflec, Virgil: Luchian, București, 1924. Ciszek, Oceane: Michel Simonidy 1872-1933, Cuvânt înainte Eugen Rădulescu, Notă asupra ediției, Ștefan Petre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
381 Ibidem, p. 37. 382 Anton Coman, Octav Băncilă, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1954, p. 20. 383 Ibidem, pp. 21-22. 384 Ibidem, p. 22. 385 Vezi Anna Mazzani, "Il Verismo ci ha stancati". Le aspirazioni dell'anima simbolista attraverso il dibattito teorico " în Clarelli, Maria Vittoria Marini; Mazzocca, Fernando; Sisi, Carlo (editori): Il Simbolismo in Italia, Padova, Palazzo Zabarella, 2011, p. 6. 386 Ruxandra Dreptu, Băncilă, Editura Meridiane, București, 1987, p. 20. 387 Ibidem, p. 20. 388
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phaidon Press Limited, 2001, p. 75. 458 Rodolphe Rapetti, op. cit., p. 183. 459 Adevărul literar și artistic, An II. nr. 51, duminică, 13 noiembrie 1921, p. 3. 460 Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck, Editura Anima, București, 1992, p. 22. 461 Ibidem, p. 20. 462 Ibidem, p. 20. 463 A.E. Baconsky, Boticelli, Minerva, București, 1975, p. 8. 464 Edward Lucie-Smith, op. cit., p. 129. 465 Alison Smith, "British Symbolism and Polish Modernism c.1900", în Symbolism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1900", în Symbolism Art in Poland, Tate Publishing, Londra, 2009, p. 10. 466 Ibidem, p. 129. 467 Victor Ieronim Stoichiță, Creatorul și umbra lui, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2007, pp. 234-240. 468 Serafina Bruckner, Cecilia Cuțescu-Storck, Editura Anima, București, 1992. 469 Ibidem, p. 17. 470 Ibidem, p. 18. 471 Cu toate acestea, Theodor Enescu este printre primii care scot la suprafață arta simbolistă, printre primii care-i consacră un studiu de o maximă acribie. 472 Vezi istoricul grupării
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, pp. 227-228. 520 Ibidem, p. 158. 521 În Rampa, Anul I, nr.194, vineri 15 iunie 1912, avem o sugestivă reproducere a unui tablou al Ceciliei Cuțescu-Storck, Țigancă. 522 Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck, Editura Anima, București, 1992, p. 13. 523 Faptul nu este deocamdată atestat documentar, iar cercetările întreprinse în acest sens de Bălăceanu-Stolnici nu au dus la un rezultat pozitiv. 524 Serafina Brukner, op. cit., p. 14. 525 Léon Thévenin, Cécile Coutesco-Storck. Sa vie et
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au dus la un rezultat pozitiv. 524 Serafina Brukner, op. cit., p. 14. 525 Léon Thévenin, Cécile Coutesco-Storck. Sa vie et son oeuvre, Éditions des Quatre Chemins, Paris, 1932, pp. 30-31. 526 Ibidem, p. 233. 527 Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck, Editura Anima, București, 1992, p. 11. 528 Léon Thévenin, op. cit., p. 31 (comentariul apare în nota de subsol, însă este neclar dacă el îi aparține criticului francez sau îi este atribuit Serafinei Brukhner al cărei nume apare mai jos cu același număr
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În operele de artă desăvârșite, În calitatea lor de creații artistice, opere menite să-l ajute pe om de a atinge idealul frumuseții morale. Clasicismul a oferit Întotdeauna modele. Având drept scop crearea unor opere ale căror personaje să fie animate de idealuri eroice și principii morale Înalte, scriitorii clasici au fost preocupați de crearea unor personaje ideale, legate de destinul lumii În care existau, Înzestrați cu virtuți morale exemplare și capabili de fapte eroice memorabile. Personajele operelor clasice sunt de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fost asasinați de trupele române la Odessa, în octombrie 1941. Istoria înseamnă un proces de continuă regândire, de revizuire și revizitare a trecutului, iar acumularea de cunoștințe poate duce la înțelegere. Ottmar Trașcă, autorul acestui volum de documente, a fost animat de acest spirit. Documentele, identificate, selectate, și editate de el, evidențiază rolul jucat de armata română în implementarea Holocaustului în teritoriile aflate sub controlul ei. Ele scot în evidență, după cum însuși domnul Trașcă scrie, un lucru fundamental, și anume aportul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lua țara, el personal văzînd o primejdie în necunoscutele pe care le putea prezenta chestiunea reparațiilor 42. O delegație română, condusă de N. Titulescu, a negociat, în noiembrie-decembrie 192543, la Washington, problema datoriilor contractate de România în SUA, Bucureștii fiind animați de o rezolvare "echitabilă"44 a acestora. În timpul negocierilor, care au avut numeroase momente de dezacorduri, Titulescu a păstrat punctul de vedere românesc, el considerînd "datoria către America ca una de război, nu de Relief"45. În urma tratativelor s-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oricărui personaj istoric să îi fie atribuite mobiluri, intenții și loialități naționale. După cum arată convingător L. Boia (1997, pp. 22-26), cărturarii Școlii Ardelene nu îl naționalizează pe Mihai Viteazul. În portretul biografic și tabloul personalității schițate de aceștia, Mihai este animat în acțiunile sale nu de scopuri naționale, ci de ambiție personală. Și în acest punct, intelectualii Școlii Ardelene sunt fideli liniei istoriografice trasate de cronicarii moldoveni ai secolului al XVII-lea, pentru care Mihai era un cuceritor și nicidecum un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
convingerea francezilor și nu numai era că "învățătorul prusac este cel care a câștigat războiul [franco-prusac]" (Reisner, 1922, p. 82). Educația învânat patriotică își dovedea astfel, pe câmpul de bătălie, finalitățile naționale. "Scóla nu este un amfiteatru de esperiențe in anima vili", avertizează inspectorul. Și cum să fie pruncii creaturi lipsite de valoare pe care să se poate experimenta pedagogic la voie? Dimpotrivă, miza pedagogică pusă în joc în școală este însăși viitorul neamului, propășirea lui politică ori damnarea sa istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este cea care explică și de ce istoria românilor este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni toțĭ în un singur stat" (ibidem). Ideea că românii au fost animați din cele mai vechi timpuri de un instinct al unirii este reflectată în intențiile unioniste și planurile de întregire naționale urmărite de marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la Domnie, ca și Lupu, statu în calea planurilor acestuia". Duelul dintre cei doi domnitori rivali este astfel tranșat în favoarea naționalistului Vasile Lupu. Masterplanul său de unificare națională îl elevează în fața provincialului învățat Matei Basarab, care, în lipsa iluminării naționale, este animat de motive personale în a-și asigura prelungirea domniei și se opune Providenței întrupate în politicile militare ale lui Lupu. Procesul de naționalizare nu este limitat doar la protagoniști istorici moldavi. Însăși simbolul statalității muntene, obscura figură a lui Radu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a cărui idee monomanică este reductibilă, în ultimă instanță, la ortodoxism, și iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente de extrema dreaptă aflate în circuitul intelectual al interbelicului, s-a concretizat într-o vibrantă mișcare socială de masă animată de idealul înfăptuirii revoluției naționaliste, în urma căreia neamul românesc ar fi mântuit ca rezultat al "împăcării României cu Dumnezeu" după expresia "Căpitanului" Corneliu Zelea Codreanu (Ornea, 1996, p. 220). Dincolo de rivalitățile și inamicițiile precipitate de competiția pentru impunerea propriei formule
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reafirmarea BOR ca unica depozitară instituțională a spiritualității românești. Reapărând pe scena publică în calitate de autoritate morală și călăuză spirituală în vreme de criză, BOR a favorizat totodată tendințele ultranaționaliste ale românismului ortodoxist de sorginte interbelic, ale cărui pulsații reîncepeau să anime suflarea intelectuală postdecembristă. Dezbărată de controlul statal represiv, BOR și-a redescoperit vocația naționalistă, devenind în scurt timp platforma instituțională care a servit coagulării tendințelor extremiste și a viziunilor de extremă-dreapta în politica românească. Asocierea dintre extrema dreapta și BOR
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care l-a slujit, Biserica a avut în Evul Mediu un important rol în domeniile vieții sociale, juridice și culturale a Țărilor Române" (Scurtu et al., 1999, p. 30). Credința creștin-răsăriteană constituie astfel principiul spiritual al ontologiei națiunii, principiul care animă spiritual ființa poporului român. Datarea timpului istorie este creștinizată, formula "î.e.n./e.n." introdusă în 1947 odată cu manualul de Istoria României (acronimizată ulterior în Istoria R.P.R.) al lui M. Roller încheindu-și lunga carieră de jumătate de secol. În locul ei este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
corespunzătoare necesităților, satisfăcând trebuințele și fiind în concordanță cu firea liniștită a țăranului român. O asemenea formă de organizare și un asemenea mod de existență au contribuit la cultivarea și promovarea spiritului de dreptate și de adevăr, stări ce au animat în vremea respectivă pe săteanul din obște, spiritul lui de cinste și nepărtinire, de într-ajutorare și cooperare în folosul obștii și al fiecăruia în parte, stimulând și întreținând dragostea și atașamentul pentru pământul strămoșesc. Toate aceste trăsături distinctive, susținute
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
montate, de o capacitate: 9617.00.11 -- De maximum 0,75 l - 15 9617.00.19 -- Peste 0,75 l - 15 9617.00.90 - Părți (excluzând sticlă din interior) - 15 9618.00.00 Manechine și articole similare; automate și scene animate pentru decorarea vitrinelor - 15 Secțiunea XXI OBIECTE DE ARTĂ, DE COLECȚIE SAU ANTICHITĂȚI Capitolul 97 OBIECTE DE ARTĂ, DE COLECȚIE SAU ANTICHITĂȚI Note de Capitol 1. Acest Capitol nu cuprinde: a) timbrele poștale, timbrele fiscale, stampele poștale și similare, neobliterate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
de ficțiune de lung metraj; ... b) lista proiectelor cinematografice selecționate pentru filmele de ficțiune de lung metraj, de debut; ... c) lista proiectelor cinematografice selecționate pentru filmele de scurt metraj de ficțiune; ... d) lista proiectelor selecționate pentru filmele documentare și de anima��ie. ... (2) Hotărârile comisiilor de selecție reprezintă înscrisul care certifica selecționarea proiectelor pentru faza de finanțare și se transmit directorului general al Centrului Național al Cinematografiei. ... (3) Hotărârile comisiilor de selecție se semnează de către membrii acestora. ... ---------- Alin. (3) al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275121_a_276450]