11,096 matches
-
vieții tale. Pregătește-te pentru un interval de circa trei săptămâni și încearcă să anticipezi orice întâmplare care te-ar putea face să eșuezi. Evenimente precum Crăciunul sau o nuntă n-ar trebui să te descurajeze, cu condiția să le anticipezi și să n-ai sentimentul că vei fi privat de ceva. Nu încerca să reduci numărul de țigări între timp, căci asta nu-ți va crea decât iluzia că țigara e plăcută. Dimpotrivă, bagă-ți pe gât cât mai multe
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
fie când îți vei îngădui să nu mai fumezi. Orice ai face însă, nu cădea în capcana de a-ți spune: „Nu acum. Altă dată" - și de a-ți scoate povestea asta din cap. Programează acum ce vei face și anticipează. Amintește-ți că nu renunți la nimic. Dimpotrivă: ești pe cale să dobândești lucruri minunate. Ani la rând am spus că știu mai multe decât oricine despre secretele fumatului. Cel mai mare secret e următorul: deși orice fumător fumează ca să-și
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
ți toată silința să-l scapi de tensiuni în perioada de abstinență. Gândește-te cum să-i faci viața cât mai interesantă și mai plăcută. Perioada poate fi dificilă și pentru nefumători. Nervozitatea cuiva se propagă la cei din jur. Anticipează această situație dacă fostul fumător devine nervos. Poate să-și verse amarul asupra ta, însă nu te retrage, acum are nevoie cel mai mult de laudă și simpatie. Dacă îi preiei nervozitatea, încearcă să n-o arăți. Pe când încercam să
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
spre continuarea conversației. Deoarece cursul conversației este în totalitate controlat de profesor, aceste întrebări stabilesc dinainte natura răspunsurilor. Conversația cu întrebări complementare care au menirea de a îndemna pe copil să se conformeze intențiilor adultului în derularea conversației și să anticipeze continuarea informațiilor din subiectul impus de profesor. În felul acesta copilului i se impune un anumit comportament, un anumit mod de gândire care nu este al lui, ci al adultului. Acest mod de conversație poate fi eficient atunci, când scopul
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
ale lui Ross, Greene și House (1977Ă, au arătat că există un efect de fals consens care îi împinge pe indivizi să supraestimeze reprezentativitatea lucrurilor care îi privesc. Astfel, cineva care a ales A din ansamblul opțiunilor {A; B} va anticipa o mai mare frecevență a alegerii lui A decât a celui care a ales B. Dacă vă plac mai mult cartofii prăjiți decât fasolea verde, aveți mai multe șanse să credeți că unui necunoscut îi plac, de asemenea, mai mult
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
consecutive, un prim «cap» este mult mai probabil decât un al cincilea «pajură». Persoanele în chestiune sunt supuse erorii jucătorului (gambler’s fallacyă care, ca multe erori de raționament, se bazează pe o eroare ce ține de teoria probabilităților. Indivizii anticipează în general o revenire la linia de mijloc pe termen scurt. Conform teoriei în discuție, totuși doar pe o perioadă lungă aruncările se repartizează echitabil între cele două fețe ale monedei. Pe piață, eroarea jucătorului îi poate face pe investitorii
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
în discuție care vrea ca randamentele trecute să nu prefigureze randamentele viitoare pentru că evoluțiile cursurilor sunt presupuse a fi independente de la o perioadă la alta îl determină efectiv pe investitor să se găsească în dilema datului cu banul. Dacă el anticipează o revenire la linia de mijloc a randamentelor pe termen scurt, atunci îi apare pertinent să facă profitabile suitele de randamente negative (sau doar inferioare randamentului istorică pentru a cumpăra. Pe termen scurt, asta îl conduce la a cumpăra titluri
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de dolari inclusiv. Procedura amintită a fost aleasă astfel încât să-i incite pe subiecți să reveleze prețul corect, care corespunde probabilității pe care o asociază cu ocazia unei creșteri a cursului în cea de-a noua perioadă. Invers, dacă subiectul anticipează o scădere a cursului și fixează un preț de 35 de dolari, atunci el va vinde o acțiune la 49 de dolari, alta la 48 de dolari, etc. După ce luau o hotărâre, subiecții apăsau pe un buton, și mișcarea cursului
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cursului se afișa. Atunci primeau beneficiul sau pierderea asociate cu decizia lor. Un subiect care fixează un preț de 53 de euro atunci când cursul a urcat câștigă deci 47+48+49=154 dolari. Observând mizele, autorii au reperat că subiecții anticipează cu atât mai mult o răsturnare de situație cu cât tendința afișată de curs pe ultimele perioade era lungă. Astfel, anticipează în medie o revenire la linia de mijloc chiar în mijlocul secvenței, deși aceasta este foarte scurtă (nouă perioade în
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
euro atunci când cursul a urcat câștigă deci 47+48+49=154 dolari. Observând mizele, autorii au reperat că subiecții anticipează cu atât mai mult o răsturnare de situație cu cât tendința afișată de curs pe ultimele perioade era lungă. Astfel, anticipează în medie o revenire la linia de mijloc chiar în mijlocul secvenței, deși aceasta este foarte scurtă (nouă perioade în totală. Afișând această diversiune, subiecții au terminat experimentul cu o îmbogățire finală medie de 11,10 dolari, inferioară îmbogățirii (20 de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
îmbogățirii (20 de dolariă pe care ar fi obținut-o dacă ar fi considerat că procesul este strict aleatoriu. Concluzie După cum s-a spus deja, studiile empirice concluzionează adesea că există un efect momentum de termen scurt asupra piețelor. A anticipa că o acțiune care s-a comportat de curând sub nivelul pieții va ajunge să o depășească foarte rapid este adesea sursă de decepții. În medie, scăderea atrage scăderea pe termen scurt. În schimb, pe termen lung, gestiunea contra curentului
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
corectă, subiecții câștigau 5 pennies și pentru fiecare predicție greșită capitalul lor era amputat cu 5 pennies. La sfârșitul experimentului, toți se regăseau totuși cu un minim asigurat de 3 lire sterline. Testele statistice realizate pe rezultate arată că subiecții anticipează o revenire cu atât mai frecvent cu cât seria de extrageri în curs (albastru, albastru, albastru...Ă era lungă. Simultan, încrederea lor în calitatea predicțiilor lor creștea odată cu lungimea seriei (predicții buneă în curs. Subiecții credeau deci într-o revenire
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
sunt în general bine calibrate. Meteorologii sunt astfel una din rarele categorii de experți care dau dovadă de o justă estimare a capacităților lor. Excesul de încredere face ca investitorii să creadă că «înțeleg» piața și că sunt capabili să anticipeze fluctuațiile ei pe termen scurt, inclusiv în circumstanțe extreme. Shiller a profitat de krachul din 19 octombrie 1987 pentru a testa ipoteza cum că investitorii individuali și instituționali dau dovadă de un exces de încredere. El a trimis un chestionar
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
În ceea ce privește investițiile la Bursă, s-a constatat că bărbații petrec mai mult timp și cheltuie mai mulți bani în analiza personală a acțiunilor, recurg mai puțin la asistența intermediarilor, sunt mai activi, consideră că randamentele sunt mai ușor previzibile și anticipează pentru veniturile lor performanțe mai bune. Sondajele arată de asemenea că dacă bărbații și femeile se gândesc că vor bate piața, bărbații anticipează o creștere de randament superioară. Barber și Odean (2001Ă au analizat o bază de date conținând 37
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
recurg mai puțin la asistența intermediarilor, sunt mai activi, consideră că randamentele sunt mai ușor previzibile și anticipează pentru veniturile lor performanțe mai bune. Sondajele arată de asemenea că dacă bărbații și femeile se gândesc că vor bate piața, bărbații anticipează o creștere de randament superioară. Barber și Odean (2001Ă au analizat o bază de date conținând 37 664 conturi-titluri pentru care au putut identifica sexul persoanei care a deschis contul. Obiectivul lor principal era să confirme sau să infirme că
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
priori dacă statutul de proprietar este cauza sau consecința unei mobilități mai scăzute. Putem fi incitați să rămânem pe loc pentru că suntem proprietari și pentru că riscăm cheltuieli de tranzacție ridicate dacă am schimba locuința. Dar putem deveni proprietari și atunci când anticipăm o lungă perioadă de stabilitate. Haurin și Gill (2002Ă au demonstrat legătura din urmă în mod judicios analizând tipul de contract de închiriere ales de militari care cunosc dinainte durata sejurului într-un oraș. În mod puțin surprinzător, au constatat
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
să treacă podul și să spună: „Mă duc să beau o bere-n Moldova“. Sau invers. Spre deosebire de Milcov (pe care oricum l-am putea sorbi dintr-o sorbire), Milcovelul aproape că, în mod normal, nici nu există. Dar să nu anticipez. Eram la Mera, satul copilăriei lui Bris (prietenul meu care a fost la „Noră pentru mama“). Ploua. Stăteam împreună pe prispă, uitându-ne în ploaie. Și vine taică-su să ne cheme să privim Milcovul. N-am înțeles exact în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
personaj de factură dantescă? Aș vrea eu să mă ridic la nivelul lui Dante și să pictez un Infern, Iad sau cum s-or numi bolgiile nevăzute pe care prin viața pe care o trăim nu facem decât să le anticipăm. Da, personajul feminin din roman are niște contururi dantești, cel puțin aceasta a fost intenția mea. În general, în romanele mele femeia joacă un rol negativ - iertată limba de lemn -, dar aceasta nu înseamnă că aș fi misogin. Am oroare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
sociabil relaxat în ținută și mișcări; * mezomorful tipul corporal/atletic ferm în ținută și mișcări; * ectomorful tipul intelectual reținut în atitudine și mișcări. Plecând de la tipurile temperamentale descrise de psihologul Hans J. Eysenck (1967) după nivelul de nevrozism 35, putem anticipa apariția unor gesturi caracteristice la persoanele cu care interacționăm: melancolicii și colericii cu un nivel înalt de nevrozism sau instabilitate pot utiliza gesturi accentuate, agresive și rectilinii, iar flegmaticii și sangvinicii cu un nivel scăzut de nevrozism și stabilitate pot
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a cuvintelor, calcul matematic, etc., emisfera dreaptă este specializată în recunoașterea formelor, a ritmului, tonului și a intonației, în înțelegerea nonverbalului, coordonarea spațială, identificarea figurilor umane etc. Limbajul gestual servește ca decor al gândurilor pe care de multe ori le anticipă, fapt demonstrat de situația în care un om, împiedicat să gesticuleze, are mai multe ezitări sau chiar își modifică conținutul verbal. În timp ce spiritul se cufundă în construcția obiecțiilor mentale, corpul reproduce refrene gestuale decalate care anunță această ruptură. În cele mai multe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acestora. d) Analiza situațională a discursului didactic Profesorul trebuie să țină cont de faptul că învățarea este un proces activ și constructiv, care are loc într-un anumit context, deci este situativ, sistematic și multidimensional. Rezultatele învățării nu pot fi anticipate, procesele de construire fiind individuale și specifice situației. Astfel, dimensiunea pragmatică a discursului didactic nu se poate realiza fără o analiză situațională a acestuia. Aceasta presupune definirea ,,situației actului discursiv" prin intermediul căreia se poate afla răspuns la celebra întrebare a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
procesului de învățământ, în diversele forme ale educației nonformale și informale) sau privitoare la parteneri. Astfel, comunicarea didactică poate să apară între diferiți alți actori: elev-elev, manual-elev, părinte-copil, instructor-instruiți101. Așadar, profesorul modifică personalitatea elevilor conform obiectivelor didactice și idealului educațional, anticipează finalitățile educaționale, organizează procesul de învățare-predare-evaluare, înglobând fenomenul de retroacțiune (de la rezultatele școlare spre obiectivele inițiale). b) caracterul programat dezvăluie elementele convenționale, oficiale, instituționale, ale comunicării didactice determinate de documentele școlare: planurile de învățământ, programele școlare, proiectele unităților de învățare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bătaie ușoară pe umăr); • accentuează comunicarea verbală (mărirea ușoară a ochilor, indicarea cu degetul arătător); • încheie un enunț incomplet lingvistic (gestul ducerii mâinii în fața elevului exprimă încetarea conversației); • reglează comunicarea verbală (mișcarea aprobatoare a capului, contactul vizual, apropierea de interlocutor); • anticipează efectele și desfășurarea comunicării verbale (zâmbetul profesorului relevă bucuria reîntâlnirii cu elevii); • trădează emoții (atingerea repetată a accesorilor exprimă starea de neliniște) și acompaniază stările interioare; • indică intensitatea stării emoționale (mișcarea excesivă a degetelor relevă un grad ridicat de nervozitate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care ,,se scaldă" conștiința partenerilor în actul educativ. Toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Mentalul este oglinda corpului. Sintagmele gestuale și cele verbale apar ca producții cognitive în interacțiune. Faptul că producția gestuală o anticipează pe cea verbală este demonstrată de cercetări prin apariția ezitărilor și modificărilor conținutului la persoanele care au fost împiedicate să gesticuleze. Prin urmare, gesturile sunt semne ale cogniției și afectivității partenerilor educaționali. Umanistul olandez Erasmus Desiderius Rotterdamus consideră că, la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
când accentul cade pe atitudinea pozitivă, controlul deplin al informației cuprinse în documentele de angajare, autoprezentare); c. etapa post-interviu, în care acesta ia notițe imediat după finalizarea întâlnirii și solicită în mod politicos un feedback din partea companiei (indiferent dacă se anticipează a fi pozitiv sau negativ). În concluzie, consilierul în carieră poate oferi clientului care se pregătește pentru un interviu de angajare o listă cu recomandări generale și concrete de tipul celor de mai jos: * Să știe cu certitudine ce slujbă
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]