10,957 matches
-
cale diferită aceleia întîlnite în cazul deducției, întrucît rațiunea face trecerea de la singular și particular la general. Sub denumirea inducție se cuprind de fapt mai multe procese logice și cognitive, care, redate cu mijloacele limbii, realizează organizări discursive variate și antrenează semnele lingvistice sub diferite aspecte ale funcționării lor (prin desemnare, prin semnificație sau prin sens). Ca metodă cognitivă, inducția participă la construirea cunoașterii și la amplificarea ei, pornind de la date și fenomene particulare, ceea ce implică raportarea cuvintelor (prin desemnare) la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Ca metodă cognitivă, inducția participă la construirea cunoașterii și la amplificarea ei, pornind de la date și fenomene particulare, ceea ce implică raportarea cuvintelor (prin desemnare) la aceste date și fenomene, și ajungînd la realizarea noțiunilor (conceptelor și categoriilor), încît cuvintele sînt antrenate în redarea semnificațiilor cu o sferă extinsă, dar cu un conținut redus la elementele esențiale. Se produce în acest mod trecerea de la fapte la concepte sau de la consecințe la principii, construcția cognitivă fiind și o construcție lingvistică (de semnificați). Rezultatul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inferență" primește accepții ce pot fi puse în legătură cu cea din logică, dar care se îndepărtează totuși de ea, avînd o sferă mai extinsă și, în același timp, un conținut cu alte note caracteristice. Se depășește în acest caz interpretarea propozițiilor antrenate în procesul inferențial numai prin perspectiva relațiilor dintre ele, adăugîndu-se criterii care privesc situația de comunicare și cunoașterea despre lume. Prin urmare, dacă într-adevăr faptele de limbă sînt supuse unei condiții de adevăr, așa cum stabilește logica, aceste condiții nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
același obiect nu epuizează dialogismul intern al discursului, însă intertextualitatea (relația dialogică cu ceea ce spune altul despre obiect) și dialogismul interpersonal (relația vorbirii altuia în răspunsul anticipat de interlocutor) nu pot fi diferențiate întotdeauna precis. Ținînd cont că mijloacele intertextuale antrenate în realizarea diferitelor tipuri de discurs sînt variate, se poate observa că intertextualitatea este diferită de la un tip la altul, astfel încît, discursul științific, de exemplu, este diferențiat sub acest aspect de cel teologic sau de cel literar. V. dialogism
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
VI LEXICALIZARE. Proces lingvistic de codare (codificare) care constă în crearea unei noi unități lexematice (cuvînt sau sintagmă), prin atribuirea de etichete lexicale cu cuvintele unei limbi înțelese ca o intersecție de relații (fonetice, morfologice, sintactice, semantice), în care este antrenat raportul dintre gramatică și lexic. Într-o interpretare specializată, lexicalizarea este procesul lingvistic prin care o sintagmă constituită din morfeme libere se transformă într-o sintagmă fixă, comutabilă din punct de vedere paradigmatic în interiorul unei clase lexematice: rom. de îndată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
libere se transformă într-o sintagmă fixă, comutabilă din punct de vedere paradigmatic în interiorul unei clase lexematice: rom. de îndată se opune lui acum, de care nu diferă prin comportamentul său morfo-sintactic și semantic. Într-o interpretare restrînsă, lexicalizarea poate antrena relațiile de gen și număr în direcția normalizării formelor: în româna veche, forma de singular copaci(u) nu era diferențiată de plural, diferență exprimată de opoziția actuală copac/copaci care lexicalizează numărul. În categoria procedeelor secundare de formare a cuvintelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
clădiri tot mai înalte datorită tehnologiilor avansate folosite pentru ascensoare), urmată de interacțiunile transsistemice, de tipul celor care corelează cultura tipografică și ascensiunea socialismului. V. canal, oralitate, scris. DEBRAY 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; KRITZMAN 2006. AC MEMORIE DISCURSIVĂ. Realizarea discursului antrenează memoria ca importantă sursă constitutivă, în planurile complementare textualității și istoriei. Coeziunea textuală este, de altfel, în mod fundamental legată de memorie prin recursul la anaforă, conectori, indicatori temporali, presupoziții etc. și, de aceea, prin denumirea memorie discursivă se face
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lui semantică, în vreme ce un cuvînt precum propoziție, deși are valoare metalingvistică, admite această posibilitate. Limbajul lexicografic reprezintă și el o metalimbă, dar, de data aceasta, orice cuvînt al limbii poate primi statut metalingvistic atunci cînd, intrînd în structura definiției, este antrenat în explicarea altui cuvînt. Limba naturală are propria metalimbă, alcătuită din elementele ce au ca reprezentări alte elemente ale limbii (cuvînt, glumă, spusă, vorbă, zicătoare etc., prin urmare, cuvintele metalingvistice prin natura lor), dar și prin elemente precum adică, ca să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ci numai la cea lingvistică, referința plasîndu-se în interiorul limbii. În mod obișnuit, activitatea metalingvistică o însoțește pe cea lingvistică, fiindu-i complementară, atunci cînd ea se manifestă în vorbirea zilnică, cînd relevă poziția asupra funcționării discursului sau asupra materialului lingvistic antrenat în realizarea lui, avînd scopuri explicative sau corective. Ea facilitează înțelegerea și negocierea interactivă a sensului, comentariile metalingvistice (asupra codului, asupra faptelor sau asupra discursului) avînd rolul de a sublinia efectul sensurilor construite. Ca atare, activitatea metalingvistică este în strînsă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursului. De altfel, în lingvistica cognitivistă, metafora și metonimia sînt considerate concepte centrale pentru categorizarea realității, deși, în realitate, ele nu sînt fenomene exclusive ale limbii. În enunț, metonimia cunoaște diferite variante în funcție de relația dintre obiectele ale căror nume sînt antrenate în realizarea ei: cauză pentru efect, conținut pentru conținător, instrument pentru acțiune, acestea putînd avea și orientare inversă, la care se adaugă: autor pentru operă, simbol sau însemn pentru obiect, loc de proveniență pentru obiect, general pentru particular, abstract pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mod necesar în cazul existenței unui conflict și al cooperării în vederea eliminării lui. Pornind de la această schemă însă, negocierea conversațională prezintă configurații foarte diversificate, plecînd de la obiectul negocierii, de la durata și dificultățile ei, de la maniera de desfășurare și de la procedeele antrenate de parteneri. V. argumentație, conversație, etnometodologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN NEÎNȚELEGERE. În înțelesul obișnuit, neînțelegerea este o "diferență de interpretare a persoanelor care cred că se înțeleg". Uneori, cuvîntul neînțelegere este folosit însă și într-un sens
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
componentelor propoziției, așa cum nu predicatul atribuie funcții, ci verbul, prin intermediul raportului sintactic de subordonare; pe de altă parte, și alte componente morfologice ori sintactice (subiectul) ale propoziției pot impune restricții ori sînt determinate de funcții. Singura funcție pe care o antrenează predicatul ca urmare a raportului de inerență este cea de subiect. Pentru a formula o definiție adecvată este necesară operarea cu distincția predicat tip/predicat analogic derivată din dihotomia propoziție tip/propoziție analogică, stabilită pe baza legăturii dintre limbă și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
formație discursivă, ideologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRODUCERE A SENSULUI. Noțiune centrală a pragmaticii, "producerea sensului" se întemeiază pe un fenomen ce nu este perceptibil decît prin rezultat, căci numai sensul produs este constatabil, procesul producerii realizîndu-se inconștient. Producerea sensului antrenează însă reglarea socială prin reprezentările comune ale realului, fără de care nu s-ar putea realiza. Ea este subînțeleasă prin intenționalitatea referențială a enunțătorului, care nu este avută în vedere de analiza întreprinsă de Ferdinand de Saussure, dar praxematica s-a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și perspectiva altora, a n a l i z a d i s c u r s u l u i presupune în mod deosebit identificarea și explicarea acestor fenomene și procese, din care să se deducă imaginea sensului cuvintelor antrenate în enunțuri. V. actualizare, dialectică, dialogism, reglare, semnificație. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN PROGRAM. Cuvînt polisemantic cu frecvență apreciabilă în perioada contemporană, program are în semnificația de bază ideea de ordine (stabilită) după care se desfășoară o activitate. În a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
consacrată, fiindcă selectează referenți din mulțimea la care ea este aplicabilă prin însăși norma cutumiară a limbii, care îi atribuie virtualitatea de a putea fi actualizată. Discursul inedit, care este specific artei literare, presupune, măcar pentru unele dintre semnele lingvistice antrenate în alcătuirea lui, referințe inedite. Astfel, într-o cunoscută imagine eminesciană, precum în cuibar rotind de ape, referința pentru forma lingvistică cuibar este alta decît cea conferită în mod obișnuit prin semnificație, deoarece determinantul rotind de ape o orientează spre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de reprezentare colectivă care organizează schemele de clasificare, de interpretare și de acțiune, 2) de evidențiere a ființei sociale în timpul ritualurilor, manifestărilor vieții și simbolurilor pe care le promovează, 3) de prezentare ca reprezentant al unei identități colective. Această concepție antrenează mai multe idei, între care faptul că reprezentările, întrucît realizează o organizare a realului pe baza imaginilor mentale conținute de discurs, sînt incluse în real, deoarece sînt date de realul însuși. Astfel, reprezentările se configurează în discursul social ca atestînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sînt incluse în real, deoarece sînt date de realul însuși. Astfel, reprezentările se configurează în discursul social ca atestînd pe unele dintre ele drept cunoașteri asupra lumii, iar pe altele drept cunoașteri ale sistemelor de valori deținute de indivizi și antrenate în interpretarea realității. Discursurile sociale ce antrenează cunoașterile și credințele joacă un rol identitar, constituind medierea socială care permite membrilor unei comunități să-și alcătuiască o conștiință de sine și să-și atribuie o identitate colectivă. Noțiunea "reprezentare" permite astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de realul însuși. Astfel, reprezentările se configurează în discursul social ca atestînd pe unele dintre ele drept cunoașteri asupra lumii, iar pe altele drept cunoașteri ale sistemelor de valori deținute de indivizi și antrenate în interpretarea realității. Discursurile sociale ce antrenează cunoașterile și credințele joacă un rol identitar, constituind medierea socială care permite membrilor unei comunități să-și alcătuiască o conștiință de sine și să-și atribuie o identitate colectivă. Noțiunea "reprezentare" permite astfel în a n a l i z
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
general, încît identificarea și funcționarea semelor nu are caracterul necesar de generalitate și de autonomie. Pe de altă parte, din perspectiva opoziției de sens, semul nu poate fi evaluat în mod izolat, ci numai legat de opozițiile în care sînt antrenate cuvintele. Astfel, de exemplu, semul "animat" rezultă din opoziția lucru - ființă, pe baza căreia i se creează antonimul "inanimat". S-a constatat astfel că numărul semelor poate fi determinat în mod precis numai în cazul unor clase de cuvinte, încît
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de fapt, limba este alcătuită din mai multe sisteme ce cooperează la alcătuirea ei ca entitate unică: fonetic, morfologic, sintactic, lexical și stilistic. Dacă se ține cont însă de faptul că același element al limbii (un cuvînt, de exemplu) este antrenat în rețeaua tuturor acestor sisteme (prin formă, flexiune, regim, semnificație și selecție), se poate constata că acestor sisteme nu li se poate atribui decît o independență teoretică, căci limba nu este o sumă a lor, ci un agregat care există
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
astfel, precum și prin ierarhizări favorizante ale premiselor și faptelor. Identificarea și explicarea lor prin a n a l i z a d i s c u r s u l u i reprezintă în acest caz un efort hermeneutic ce antrenează aspecte preponderent lingvistice, dar în asociere cu cele logice și cognitive. V. paralogism, raționament, silogism. D. FILOZ. 1978; FLEW 1984; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO SPECIFICITATE. De mult timp, s-a observat și s-a cercetat abaterea în folosirea unor unități
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În general, clișeul lingvistic atestă destinul inovațiilor cu valoare inițială expresivă, devenite prin uz frecvent defective de asemenea valoare și banalizate. Asistăm astăzi însă la o revalorizare a clișeelor, în sensul dobîndirii unor valori stilistice, prin intermediul destructurărilor în care sînt antrenate și care aduc elementul inedit în discurs. Dacă limba de lemn este un discurs care se caracterizează în primul rînd printr-un abuz de clișee lingvistice, desemnarea fiind anulată și implicit semnificația, pentru că se evocă numai o noțiune, dar nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
considerate "cuvinte incidente care întrerup șirul comunicării fără să aducă de fapt vreo idee în plus în legătură cu ea", suplinind absența momentană a unor termeni adecvați și devenind ulterior expresia unor habitudini verbale, cu o distribuție morfologică și sintactică extinsă, putînd antrena părți de vorbire distincte, precum adverbe, substantive în vocativ, conjuncții, interjecții, propoziții sau fraze: în fine, domnule, măi dragă, frate, deci, știi, mă rog, mă-nțelegi etc. Astfel de structuri, private de o finalitate comunicativă, care nu antrenează valențele noționale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
extinsă, putînd antrena părți de vorbire distincte, precum adverbe, substantive în vocativ, conjuncții, interjecții, propoziții sau fraze: în fine, domnule, măi dragă, frate, deci, știi, mă rog, mă-nțelegi etc. Astfel de structuri, private de o finalitate comunicativă, care nu antrenează valențele noționale, expresive ori pragmatice ale componentelor, nu se justifică din punct de vedere funcțional în cadrul enunțului, motiv pentru care le încadrăm în categoria stereotipiilor afuncționale. Fără a epuiza problema stereotipiilor în limbă, se constată că se pot identifica atribute
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stil, adică a îmbinărilor de cuvinte ce conduc spiritul de la aspectul rațional la cel reprezentativ al lumii, prin sensibilizare și trăiri subiective. De aceea, discursul (și textul) integrabil stilului beletristic oferă posibilități de interpretare multiple, cultivînd deseori ambiguitatea pentru a antrena destinatarul într-o participare la problematizarea situațiilor prezentate. Stilul beletristic poate uza de cele mai numeroase și mai variate mijloace de expresie și poate actualiza oricare dintre virtualitățile limbii. Cu toate acestea, el nu presupune manifestarea liberului arbitru, deși ambiția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]