6,861 matches
-
lor de apărare fiind tot pe această apă. La întoarcere din imperiul mongol s-a întîlnit cu mai multe solii care și ele veneau de la curtea marelui han printre care era și ducele Olaha, nume ce ne amintește de umanistul ardelean Nicolaus Olahus, cuvîntul unguresc olah pentru român. Toate teritoriile din estul și sudul Carpaților care au fost sub suzeranitate ungară au trecut sub controlul tătarilor. Cronica franciscanului Paulin de Veneția ne lasă însemnările: ,,Iar tătarii după ce au subjugat părțile orientale
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Donului până în Carpații Orientali. în intervalul de la 23 august până la 14 septembrie 1944, când a fost semnat armistițiul, a scăpat cu greu de ducerea în robie ca prizonier. Se afla ca sublocotenent în Ardeal, și într-un sat un român ardelean l-a îmbrăcat în costum ardelenesc și l-a prezentat ca cioban la oile sale. Acolo a trăit drama viitoarei sale soții, în munții Apuseni. După stabilirea unei oarecari liniști în ț ară, s-a întors la Iași, a fost
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
slab. într-o duminică am primit ordin să sap amplasament pentru mitralieră în mijlocul șoselei. Am muncit până seara și când era aproape gata, am primit ordin să ne deplasăm pe altă poziție. Atunci am văzut, și am auzit drama românului ardelean care fugea de unguri cu copiii și cu puține lucruri din gospodărie îngrămădite în căruța trasă de doi boi. După trei săptămâni de zbucium și istovire, am intrat în linia I-a a frontului. Era după 10 septembrie, o toamnă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
zile circatrigintan (CT) τ = 30 ± 3 zile circanual (CA) τ = 1 an ± 2 luni În cazul ritmicității circanuale se disting variațiile sezoniere. La acestea se adaugă ritmurile multianuale, apropiate de periodicitatea soarelui, apreciată după erupțiile sale și dinamica petelor solare (Ardelean, Barnea, 1972). Aceste ritmuri, ce pot coexista la orice nivel structural, se Întrepătrund și se condiționează reciproc, impunând o anumită ordine și ierarhie a intrării În acțiune a etajelor morfofuncționale, alcătuind structura temporală, dar nu mai puțin spațială, a organismelor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
193). Desigur, poezia eminesciană este, astfel, incoerentă, dezordonată și confuză iar ziaristica sa, de asemenea. Zeci de pagini de „analize” vin să confirme influența vieții asupra operei. Aceeași imagine la Alexandru Grama și ceilalți. Ei toți, sau aproape toți, sunt ardeleni și cu spiritul critic ardelean se glumește mai greu pentru că este trecut prin carte nemțească multă și deasă, strecurat prin sita multei și marii poezii latinești, grecești, nemțești de asemenea. Mergem chiar mai departe și acceptăm că ardeleanul generic are
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
astfel, incoerentă, dezordonată și confuză iar ziaristica sa, de asemenea. Zeci de pagini de „analize” vin să confirme influența vieții asupra operei. Aceeași imagine la Alexandru Grama și ceilalți. Ei toți, sau aproape toți, sunt ardeleni și cu spiritul critic ardelean se glumește mai greu pentru că este trecut prin carte nemțească multă și deasă, strecurat prin sita multei și marii poezii latinești, grecești, nemțești de asemenea. Mergem chiar mai departe și acceptăm că ardeleanul generic are particularitățile lui, o anumită încetineală
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
toți, sunt ardeleni și cu spiritul critic ardelean se glumește mai greu pentru că este trecut prin carte nemțească multă și deasă, strecurat prin sita multei și marii poezii latinești, grecești, nemțești de asemenea. Mergem chiar mai departe și acceptăm că ardeleanul generic are particularitățile lui, o anumită încetineală a minții să zicem, o mai grea urcare din particular în general, etc. Într-o discuție memorabilă cu scriitorul Gheorghe Suciu și filosoful Alexandru Surdu, dl. Florea Fugariu, profesorul nostru de literatură elină
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
particularitățile lui, o anumită încetineală a minții să zicem, o mai grea urcare din particular în general, etc. Într-o discuție memorabilă cu scriitorul Gheorghe Suciu și filosoful Alexandru Surdu, dl. Florea Fugariu, profesorul nostru de literatură elină, editorul Școlii Ardelene, un oltean foarte ager care a fost mentorul multor scriitori din generația lui Nichita Stănescu, a lansat formula: „Ardelenii nu știu ce e ăla un cal” explicând socratic: „Gheorghe Suciu, de pildă, dacă-l întrebi ceva despre animalul numit cal îți va
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cal roșu al unui vecin, calul acela alb sau pintenog, calul dormind în picioare sau păscând dar nu va putea să ajungă la generalitatea ca atare. Ei sunt clădiți în imediat, respiră aerul care-i înconjoară.” La fel cu acești ardeleni care au de înțeles generalitatea numită Eminescu: iau informațiile din imediat, ei toți lucrează „cu materialul clientului”, cum se spune, cu texte publicate de prietenii și apropiații lui Eminescu. Sunt texte tipărite imediat după moartea lui Eminescu și acestor texte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și instalat în ospiciul Caritatea din București, unde stătu mai bine de două luni într-un delir liniștit...”. Nicolae Pătrașcu scrie ca să apere grupul din jurul poetului și să justifice recluziunea lui, boala incurabilă etc. Aron Densușianu, însă, privește lucrurile ca ardelean, de dincolo de munți, de dincolo de granițele politice ale Regatului Român și de dincolo de interesele de grup ale prietenilor lui Eminescu mai mult sau mai puțin junimiști cu un aspru ochi critic față de asemenea inepții debitate de Convorbirile literare imediat după
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
regăsi în studiul publicat de Nicolae Pătrașcu în Convorbiri literare (în cartea sa, însă, vor fi diferențe de text, autorul rescrie, taie, adaugă,etc.) Dacă nu ținem cont de aceste realități riscăm să-i păstrăm în continuare pe primii critici ardeleni ai lui Eminescu în zona „detractorilor”; dacă ținem cont de aceste texte despre viața (și opera) poetului, din care se alimentează ei, înțelegem că problema lor era alta decât persoana lui Eminescu, mergea dincolo de aceasta și țintea pe de o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fabricat în privința posterității imediate a lui Eminescu, sunt fel de fel de „alte motive” pentru care publicul este „sedus” cu genialitatea lui Eminescu. Ideea minciunii pedagogice ne stă pe limbă, devine evident că în privința lui Eminescu se ascunde ceva. Acești ardeleni cu logica lor inflexibilă vor fi cei care-l vor obliga, în cele din urmă, pe Titu Maiorescu să predea manuscrisele eminesciene la Biblioteca Academiei Române. Al. I. Hodoș, Ilarie Chendi, Șt.O.Iosif știau ei ce știau, nu credeau în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Al. I. Hodoș, Ilarie Chendi, Șt.O.Iosif știau ei ce știau, nu credeau în argumentele de circumstanță și au desfășurat o campanie de presă pentru manuscrisele lui Eminescu. La Biblioteca Academiei Române aceste manuscrise erau așteptate de Ioan Bianu, alt ardelean, și vor fi editate chiar în anul predării lor, 1902, de către Nerva Hodoș și Ilarie Chendi pentru ca apoi să intre în scenă Ioan Scurtu, ardelean de asemenea, inflexibil antimaiorescian până la un punct, apoi colaborator cu acesta, devenind repede mare editor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pentru manuscrisele lui Eminescu. La Biblioteca Academiei Române aceste manuscrise erau așteptate de Ioan Bianu, alt ardelean, și vor fi editate chiar în anul predării lor, 1902, de către Nerva Hodoș și Ilarie Chendi pentru ca apoi să intre în scenă Ioan Scurtu, ardelean de asemenea, inflexibil antimaiorescian până la un punct, apoi colaborator cu acesta, devenind repede mare editor al lui Eminescu. Nu edițiile Maiorescu ce reiau stereotip cele vreo 70 de poezii eminesciene ci completitudinea operei, și mai ales postumele vor contribuii la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de-a face cu o compilație a cuiva (mai mult ca sigur, chiar Cornelia din Moldova) după izvoare narative avute la îndemână. Înțelegem, apoi, încă o dată această tiranie a primelor impresii; așa cum i-a determinat la o atitudine fermă de ardeleni, tot astfel însemnările lui Nicolae Pătrașcu rămân în memoria tuturor celor care le-au citit. Oricum, se vede că nu avem de-a face cu actul original, cel din 16 iunie 1889; ar mai rămâne posibilitatea, destul de vagă însă, ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ales prin replici incisive date în polemicile purtate cu revistele „Convorbiri literare” și „Convorbiri critice”, cu „Sămănătorul” și „Neamul românesc literar”, cu „Noua revistă română” etc. Impact major are îndeosebi cronica la volumul de debut al lui Octavian Goga, poezia ardeleanului fiind considerată expresia integrală și cea mai valoroasă a poporanismului literar. Distincții subtile operează și comentariile referitoare la scriitori din epoci diferite, ca Oscar Wilde, Henrik Ibsen și Lev Tolstoi. Ideile poporaniste sunt vehiculate și în Patru zile în Ardeal
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
încurajarea tinerelor talente din Târnăveni” (Ion Șeuleanu, Rânduri de întâmpinare), menținerea unui „caracter preponderent cultural” și evitarea oricărei tendințe politice (Răzvan Ducan, De la „Târnava” de ieri la „Târnava” de azi). Este deschisă mai ales textelor de început ale tinerilor scriitori ardeleni, dar și colaborării celor consacrați. Depășește interesul local prin cuprinderea unor personalități ale literaturii noastre și prin urmărirea fenomenului literar românesc general. Are rubricile „Efigie” (selecții din scrieri de Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, George Bacovia, Octavian Goga, Al.
TARNAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290089_a_291418]
-
ianuarie 1944 Nicolae D. Găvozdea. Articolul-program, Misiunea ziarului nostru, precizează că se vor aborda toate problemele societății românești, cu precădere cele privind idealul unității naționale, pentru reîntregirea hotarelor firești ale României. Dar periodicul se identifică, în primul rând, cu aspirațiile ardelenilor de pretutindeni, autointitulându-se „cotidianul ardelenilor refugiați”. Ziar cu bogate informații și comentarii politice, economice, sociale, Ț. include o pagină permanentă intitulată „Țara culturală”, iar între 2 și 16 mai 1941 „Luminișuri”, care în anumite perioade (10-16 octombrie 1941 și 19
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
Articolul-program, Misiunea ziarului nostru, precizează că se vor aborda toate problemele societății românești, cu precădere cele privind idealul unității naționale, pentru reîntregirea hotarelor firești ale României. Dar periodicul se identifică, în primul rând, cu aspirațiile ardelenilor de pretutindeni, autointitulându-se „cotidianul ardelenilor refugiați”. Ziar cu bogate informații și comentarii politice, economice, sociale, Ț. include o pagină permanentă intitulată „Țara culturală”, iar între 2 și 16 mai 1941 „Luminișuri”, care în anumite perioade (10-16 octombrie 1941 și 19 februarie - 1 martie 1942) este
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
Titu Maiorescu, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Ion Pillat, G. Bacovia, Ion Agârbiceanu, Panait Istrati, Gala Galaction, Pavel Dan, Camil Petrescu, Mihail Dragomirescu, N. Iorga ș.a., iar într-o serie de articole din anii 1941 și 1942, sub titlul generic „Profiluri ardelene”, sunt prezentați Gh. Șincai, Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, Ioan Maiorescu, Petru Maior, Nicolae Drăganu, Ioan Slavici, G. Coșbuc. O preocupare constantă o constituie cronica literară, completată și în cadrul rubricii „O carte pe zi”; sunt semnalate și comentate lucrări de
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
de istorie, teorie și critică literară, aparținând lui Ovidiu Drimba, Manole Precup, Ion Oană, Romeo Dăscălescu, Mihai Manu, Tuliu Racotă, I. Negoițescu, Grigore Popa, Damian Silvestru, Traian Blajovici ș.a.; notabile sunt articolele lui I. Negoițescu referitoare la antologia Poeți tineri ardeleni, alcătuită de Emil Giurgiuca, dar și Invitație la poezie de Grigore Popa, Răspuns gazetei „Ardealul” de Romeo Dăscălescu, privind „poezia refugiului”, ori O nouă explicație sociologică a vechii noastre literaturi de Aurel Vasiliu. Este de reținut faptul că în 1941
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
din Est, R, 1997, 3-4; Z. Ornea, Un document de epocă, RL, 1998, 18; Dan C. Mihăilescu, Detectivul polifonic, „22”, 1998, 17, 18; Alex. Ștefănescu, „L.A. vs. N.Y.”, RL, 1998, 49; Al. Ioanide, Editura Allfa, RL, 1999, 18; Florin Ardelean, Ucenici la demoni, F, 1999, 4; Gabriela Inea, Jurnal american, TMS, 1999, 6; Dicț. analitic, II, 397-398; Călin Căliman, „Struma”, o tragedie uitată, CNT, 2001, 10; Mircea Iorgulescu, În căutarea timpului trăit sub comunism, „22”, 2002, 12, 13; Ion Crețu
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
prima jumătate a sec. XIX), cărturar, traducător. Preot la biserica ortodoxă românească din Pesta (după 1809), deține, din 1820, și funcția de cenzor și corector al tipografiei din Buda. Bun patriot, T. desfășoară o largă activitate culturală, în spiritul Școlii Ardelene. Numele său e legat de tipărirea Lexiconului de la Buda (1825), al cărui coautor și ultim revizor este, alături de fratele său Alexandru Teodorovici (Teodori). Între 1824 și 1830 se ocupă de editarea calendarelor românești, una dintre cele mai populare forme de
TEODOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]
-
TEMPEA, Radu (9.II.1768, Brașov - 15.VII.1824, Brașov), filolog. O adevărată „dinastie” de cărturari ardeleni a fost aceea a familiei Tempea. Purtau, din tată în fiu, același nume - Radu. Un Radu Tempea, al doilea, e cronicar și însemnările lui privind istoria bisericii șcheiene din Brașov le continuă cel de-al treilea Radu. Următorul Radu Tempea
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
r)hia superioară, CNP, 1991, 20; George Popescu, Arta refugiului. Un jurnal al beatificării, R, 1991, 5-6; Tania Radu, „Monologul polifonic”, LAI, 1991, 27; Cartea unui scriitor creștin: „Jurnalul fericirii” de N. Steinhardt, F, 1991, 9 (semnează Ion Simuț, Florin Ardelean, Tiberiu Ciorbea, Ioan Moldovan, Dumitru Chirilă, Traian Ștef); Gheorghe Grigurcu, Creștinismul în tradiție liberă: N. Steinhardt, VR, 1991, 9; Simona Furdui, Calea spre fericire, ECH, 1991, 10-11; Achim Mihu, Rohia, Sebeș, Păltiniș, ECH, 1991, 10-11; George Carpat-Foche, Pecetea gratiilor, RL
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]