8,717 matches
-
pentru Cercetarea Crimelor Comunismului care, deosebit de cealaltă, va avea și puterea să semnaleze Parchetului crimele descoperite și criminalii scoși din uitare. Prin urmare, toate acestea mă fac să cred că se conturează momentul în care vom înceta... să trăim în basme și să vorbim în poezii, să ajungem și noi o comunitate normală chiar dacă, probabil, banală! -, ajunsă cu picioarele pe pământ! Indivizii, poeții, ceilalți artiști pot trăi cu capul în nori și asta numai punctual, de altfel! -, dar nici într-un
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
jocurile” și balurile legate de principalele sărbători calendaristice. La balul din 30 dec. 1947 am aflat de abdicarea regelui, sora mea fiind aleasă nu regina, ci „președinta balului”, erau clăcile cu sărbușca lor (zer, rar unt + făină de porumb) și basmele, șotiile, zicătorile specifice. O mare individualitate era PLUGUL MARE (în fapt măcar 2, ca să se înfrunte între ele) ca alai de alaiuri cu până la 26 perechi de interpreți: capra, ursul, haiducii, modoranii, moșnegii (deh, frumoșii și urâții), jocurile dramatice cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
comerciale ce își are sediul social în orașul Bacău. 31. Dumitru V. MARIN Mii de articole, editoriale, reportaje sau contribuții științifice, în zeci de publicații, debut 1958 Deschizător de drumuri...și îndrumător în presa vasluiană și moldoveană. Editor: Tudor Pamfile, Basme (1976), revista Vlăstarul (1990). Ziare: Teleradioeveniment (1993) și Meridianul (19962011). Operă tipărită: Considerații privind cântecul popular ...(1974) Evoluția învăț ământului vasluian până în 1859, (1980) Liceul M. Kogălniceanu, monografie (1990) Tudor Pamfile și revista Ion Creangă (1998) Unison Radio Vaslui continuă
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Univ. București (îndrumător, Mihai Pop). Activitate didactică: o profesor de limba și literatura română și director la Măcărești-Iași, la liceele 2, 3, 4 și Mihail Kogălniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani. Activitate editorială și de presă: editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag. editor publicații: Vlăstarul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 și azi) 60 de studii științifice publicate în ziare și reviste, peste 700 de editoriale, mii de emisiuni și interviuri, inclusiv cu 6 Președinți de Stat, Regele
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
rostogolit în valuri pe Misenus pentru că îndrăznise să se ia la întrecere cu el? Unde sunt muzele mărei, sirenele? Unde e Scila? Unde e Caribda?"26. Sufletul omului care scrie își doarme aici somnul de veci, toropit în minciuna vechilor basme. Așa, narcotizat cu otrava lecturilor obligatorii, istețul drumeț nu părăsește leagănul mitologic nici chiar atunci când parcă ar intenționa, în sfârșit, să transmită o emoție personală, sau măcar umbra unei trăiri cât de cât autentice. În ciuda a ceea ce anunța, relatarea întârzie
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de unde ar deriva „întreaga” semnificație a textului, mi se pare o regretabilă fundătură. Este ca și cum am afirma, la repezeală, că experiența tragică a zeiței Iștar, din seria călătoriilor pe „celălalt tărîm”, de la Inanna la Ghilgameș, de la Orfeu la eroul din basmul românesc Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte s-a consumat fără „sens”. Nimic de zis, rezultatul călătoriei ca simplă aventură a fost de fiecare dată „negativ”, dar nu inutil: s-a ivit, cu sacrificiu greu, un reper necesar în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fel și „celălalt tărîm” începe să capete chip prin raportare inversă la lumea „văzută”. Cele două tărîmuri se unesc printr-o călătorie. Ea se face cu știință, iar numele asupra căruia s-a convenit după multe încercări (de mit, de basm, de religie) nu este altul decît „știința morții”. Lumea contemporană, cu tot instrumentalul ei de gîndire bine echipată, în plan tehnico-științific, nu a găsit o replică, pe cont propriu, la știința morții. Întrebarea a rămas la fel de frisonantă ca pe vremea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se afla moartea eternă și de neclintit. Înfruntarea putea duce la amînarea, nu și la îndepărtarea definitivă a ei. Discursul mitologic își păstrează liniile mai pronunțate în cele două secvențe sumero-babiloniene; dincoace, scenariul narativ este transferat în lumea personajelor de basm și în viața păstorească, de unde și mutațiile aparente de ordin domestic și nuvelistic. Pe scurt, comportamentul mioritic, așa cum rezultă din poema folclorică, varianta Alecsandri, ca și din complexul de texte agro-păstorești asociate, înseamnă actualizarea unui act mitic, îndelung experimentat din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din copac, se rupe creanga; sau, cocoțat pe ea, o taie cu inconștiență. Se merge direct la țintă, fără complicații dramatice cu duhurile Galla ori cu „cel ungurean”. O asemenea „cauză” a morții este de-a dreptul rizibilă. Se cunosc basme care narează nașterea eroului dintr-un lemn (Tei-Legănat) sau din piatră (Omul din piatră). Lemnul și piatra (dar nu orice lemn și nu orice piatră) apar ca materii genezice în credințele străvechi. Personajele masculine ivite pe această cale sunt apte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Zeiței Modelul călătoriei în lumea de „dincolo”, a morților, îl lansează „prima dată” zeița sumeriană Inanna (Iștar la asiro-babilonieni). Toate celebrele „călătorii” (căsătorii forțate, răpiri, aventuri eroice, rătăciri), puse pe seama lui Ghilgameș, Orfeu, Proserpina, Ulise, Eneas, protagonistul tip Făt-Frumos (din basmul românesc Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte) sunt derivate. Lectura acestora se arată dificilă pentru că textele aparțin unor culturi îndepărtate; de regulă, prealfabete; dar și pentru că elementele constitutive ale narațiunilor s-au pulverizat ori s-au refugiat, în efortul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
umană, limitată destinal și profund tragică. Nemurirea este un atribut al zeilor. Ea poate fi obținută și de oameni privilegiați, îndrăgiți de cei divini, asemenea lui Zuisudra, tot sumerian. Se arată oamenilor ca iarbă fermecată (Ghilgameș) sau ca tărîm însorit (basmul românesc Tinerețe fără bătrînețe...). Vechii canaanieni au inventat mitul lui Noe, cel salvat de potopul biblic și căruia i s-a dăruit viață îndelungată. Este o replică la Utnapiștim, variantă babiloniană și adaptată a lui Zuisudra. Dar, în vreme ce eroii sumero-babilonieni
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
al lui Eros, pentru a se opune cu hotărîre surorii sale, Ereșkigal, devenită Thanatos. Schema mitică a coborîrii s-a păstrat și ea în linii generale. Și de data aceasta, aventura eroică pare un act propriu, de voință. În planul basmului, feciorul de împărat hotărăște să nu se nască pînă nu i se promite nemurirea. Cele două lumi sumeriene, Marele de Sus și Marele de Jos, încep să se asocieze „în profunzime” (Gilbert Durand), să se așeze în serii simbolice la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o dată, prin Iștar, că moartea este atotbiruitoare și că poate fi, cel mult, păcălită. Împotriva ei sunt eficiente doar leacurile miraculoase: burduful cu apa vieții (în mitul babilonian la care facem referință), buruiana vieții (din Epopeea lui Ghilgameș), spațiul însorit (basmul Tinerețe fără bătrînețe...), insulele fericiților (din ficțiunile mediteraneene). Greu de spus, totuși, în ce măsură mitul vegetal al zeiței, care pornește în călătorie și se întoarce cu sprijin venit din panteon, reprezintă o premieră sumeriano-babiloniană. În domeniul ficțiunilor de această natură, cronologiile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Duminică, stăpîne peste tărîmuri îndepărtate; se metamorfozează în păsări, știe vrăji și farmece ultrasofisticate; obține „apa vie” pentru salvarea fiului de la moarte, amintind de credințele vechilor sumerieni. Dacă ne-am rezuma doar la Miorița, Caloianul, balada de curte feudală, unele basme, prin urmare numai la fondul autohton, am avea motive să credem că performanțele „maicii bătrîne” țin de inventarul ficțiunilor poetice, invenții autohtone ori împrumuturi întîmplătoare. Comparatismul deschide largi perspective. Înțelegem, în temeiul lui, că „la început” a fost realitatea mitică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din marmoră, în fecioară însuflețită, spre bucuria artistului îndrăgostit de propria lui operă. Să se rețină că Hyakinthos era zeu păstor. El se întrecea adesea cu Apolo în jocuri sportive, de preferință în mînuirea lancei aruncată cu voinicie, ca în basme, în necuprinsul văzduhului. După nefericita întîmplare, Apolo a lăsat lancea și a început să-și jelească prietenul folosindu-se de lira de aur. Iată că, în această variantă, lancea și lira intră în rol în chip dramatic. Se dovedește din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
învățat meșteșugul și s-a legat prin jurămînt să-l respecte pînă la moarte. În același sens, o narațiune din culegerea lui Al. Vasiliu-Tătăruși îl înfățișează pe un sătean invitînd oaspeți să rămînă peste noapte, cu condiția să spună un basm înainte de culcare; sau, în alt caz, gospodarul însuși dădea înconjurul casei rostind povestea de unul singur. Sunt voci din anonimat care certifică funcția magică a cîntatului și a povestitului. Și de data aceasta Miorița ocupă loc privilegiat. Întîmplarea baciului moldovean
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lui este, cum arată și dicționarele, între taurul ceresc, vultur și leu. Dar și „mic de ciobănaș” are o geneză prestigioasă. El coboară din mitul copilului împărat, mult răspîndit în narațiunile fantastice. Încă de la naștere, poartă semne ale predestinării. În basme, maștera intrigantă îl pune într-o copaie și-i dă drumul pe ape ca să scape de el; în colinde, de cum se naște, lumea îl cere din toate părțile, ca să-l așeze cît mai repede pe tronul împărătesc: „Dă-ni-l
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de un drum mai greu-lung, decisă să ajungă pînă și pe tărîmul celălalt, pentru că rolul ei este să-și aducă fiul acasă, cel încă “nelumit”. Își pune încălțări rezistente pentru drum lung și greu, asemenea altui ipostaz al ei, din basm, în chip de fată de împărat, nevoită să pornească în căutarea iubitului misterios și să urce pe stînci cu povîrnișuri de cremene și de fier. Acolo, sus, se află castelul fantastic unde iubitul o așteaptă. Viața-moarte urcă la cer. Baba
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se proceda în societatea veche a fratriilor războinice: Călușălul lui, Puiu zmeului; Șăulița lui, Țeasta zmeului; Chingulița lui, Două năpîrci negre, Din guri încleștate, Din coade-nnodate, La el pofil sunt date! Asemenea imagini se plasează într-o vreme eroică, de basme și balade fantastice, de lupte disperate împotriva unor năvălitori care pustiau totul în cale, ca năpîrcile, ca balaurii. Dunărea nu poate da lămuririle cerute, deși feciorul a fost descris “în amănunte”. O sfătuiește, însă, pe bătrînă să adreseze întrebarea și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
iscusit. Orice eroare de tactică duce la eliminarea definitivă a adversarului. Este și cazul temutului (și “hîtrului”, nu viteazului) Lemminkäinen, răpus cu ușurință pentru că i-a scăpat, o clipă, de sub control o mișcare minoră. Mama prinde de veste ca în basmele de pretutindeni: peria și pieptenele așezate la vedere au început să sîngereze; picau din ele stropi roșii. Pentru eroii din Kalevala, semnul poartă conotație precisă și unică. Aici, moartea eroului. Mama lui Lemminkäinen pornește imediat la drum. Ca vrăjitoare încercată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
precizarea: la neolitici, echivala cu o expediție în scopul cunoașterii tărîmului învecinat și neliniștitor, ceea ce pretindea anumite interdicții sau trezea mînia geniilor locale care doreau să păstreze taina locului. Aventurile zeiței Iștar și ale lui Enkidu mi se par concludente. Basmul propune și el acest tip de încercare eroică. Zmeul îl provoacă la luptă pe Făt-Frumos, pentru că i-a fost încălcat domeniul. Călătoria mai are ca pretext obținerea plantei miraculoase care crește pe un tărîm privilegiat. Este o formă mimetică a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
acest tip de încercare eroică. Zmeul îl provoacă la luptă pe Făt-Frumos, pentru că i-a fost încălcat domeniul. Călătoria mai are ca pretext obținerea plantei miraculoase care crește pe un tărîm privilegiat. Este o formă mimetică a nemuririi ca dar. Basmul preia motivul sub forma rodiei dăruită femeii norocoase. Împăratul poate obține un fiu, visul de-o viață, ceea ce înseamnă un pas spre nemurire, de data asta, prin perpetuarea numelui. Apa vie și apa moartă, obținute cu dificultate, cînd se bat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
moarte colectivă; prin ironie și batjocorire. Proza folclorică deține un număr apreciabil de texte, cele mai cunoscute în spațiul românesc fiind narațiunile avîndu-l ca protagonist pe Ivan Turbincă. Lazăr Șăineanu a făcut loc unei tipologii distincte în marea sa carte, Basmele române. Partea care interesează cel mai mult, în chip vital, privește moartea ca dat existențial pentru ființă în general, inclusiv cea omenească. Nu putem nesocoti înțelesul destinal al problemei, cu note pesimiste, chiar fataliste, întrucît angajează direct și sigur subiectivitatea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai mare” decît toți și „la stat și la sfat”, să nu fi știut dinainte la ce riscuri se expune. Lada rătăcitoare s-a oprit lîngă un copac de pe malul Nilului. Copacul a început să crească deodată miraculos, ca în basmul Înșiră-te mărgărite, trezind curiozitatea celor din jur. În scurtă vreme, se arată Isis, în chip de rîndunică, să-l vegheze cu tristețe. Dar și Typhon, care desăvîrșește opera, tăindu-l pe Osiris în bucăți și împrăștiindu-le la mari
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mare lucru nici dacă vizităm parcuri zoologice și muzee de antichități, cum procedau înaintașii, așa că ne rămîne să apelăm la informații „corecte”, amestecate sau presupuneri. În schimb, vedem. Adică ne trec prin față chipuri de vietăți nemaipomenite, de „legendă”, de „basm”, de „vis”, care ne incită interesul într-o manieră mai acută decît adevărul presupus a fi științific. Faraonul are chip de Leu, Soare, Bou Apis, iar Ghilgameș și-a pus pe cap mască de Taur, înainte de a-l înfrunta pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]