7,814 matches
-
mediu educativ favorabil, în viața de familie trebuie să domnească disciplina, munca, ordinea, cinstea, corectitudinea, să existe un cod de norme și reguli căruia să i se supună toți membrii grupului familial. *** Împovărată de griji, de muncă și de lipsuri, biata mama avea puține clipe de liniște, de tihnă sufletească. Trebuia să îmbrace și să hrănească mulți copii, să-i spele și să-i cârpească, să toarcă și să țese pentru că toată lenjeria de corp și îmbrăcămintea erau făcute din pânză
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
multă nevoie de copii, Fără milă ei sunt abandonați Și la singurătate condamnați. Sprijinul la bătrânețe adesea invocat, atunci când este vorba de copii, se dovedește în multe cazuri o iluzie. În realitate unii copii devin poveri greu de dus pentru bieții părinți ajunși la vârsta senectuții. Dragostea față de copii este cel mai firesc și nobil sentiment uman fără de care aceștia nu se pot dezvolta și împlini ca personalități complete. Păstrarea măsurii în iubirea pentru copii și îmbinarea ei cu o minimă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
limbajul nu ne ajută; sunt lucruri care se tac, de aceea există spații între cuvinte, cuvinte trudite, sunt lucruri care "se mor", cum ar spune Eugen Ionescu, în sensul că se închid în sine și nu-și dezvăluie misterul. Iar bietul filosof se sfîșie între ele. Prin tot ce gîndim, ce rostim, luăm atitudine în eternitate, rămîne înscris ca simboluri, ca amprente pe Conștiință. În circumstanțe favorabile se activează, producînd cine știe ce efecte, asupra noastră inclusiv. A devenit primejdios, chiar tragic să
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
asupra moralului lui Julius Zimberlan, prim-vicepreședintele SCC, era tot mai nimicitor. Așa că a hotărât să stea treaz în toate nopțile de marți spre miercuri. Însă când cumplitul vis i-a apărut și într-o noapte de vineri spre sâmbătă, bietul om n-a mai rezistat. Degeaba au încercat să-l liniștească rudele și prietenii " Aceasta este o premoniție venită din cer! Asta se va întâmpla!". Lipsit de speranță, Julius Zimberlan n-a apucat să devină președinte al SCC, poziție de
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
leafa, întrucât nimeni nu-și permitea să-i vireze banii unuia care are în nume litera incriminată. (Pedeapsa pentru folosirea literei ö se traducea, în cel mai bun caz, în închisoare și confiscarea parțială a averii.) Așa că lumea trecea pe lângă bietul om, făcându-se că nu-l vede. Viața lui Louis R. a devenit un coșmar. Și nu numai viața lui, ci a întregii sale familii. Asta până când un deputat a cerut în Parlament ca neamul lui Louis R. să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
din București (România). La reconstrucția Palatului Rakavanda Nouă, lucrează 1.729.000 vandani și aproximativ 298.000 personal adus din afara granițelor țării: arhitecți, meșteri zidari, meșteri decoratori, electroniști și simplii zilieri. Majoritatea străinilor sunt veniți din locuri și mai sărace, bieți oameni care doar cu acel prilej puteau spera la o viză de intrare în Republica Umanistă Vandana. Ei au venit pe baza unui contract prevăzut cu multe anexe și paragrafe cu litere foarte mici. Astfel: se obligau să rămână în
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
nasul în politică" și au retrogradat printr-o Rezoluție a O.N.U. cu 28 puncte coeficientul de inteligență a ambelor țări. "Nu-i nimic, au spus triumfător vündünii, tot rămânem cu un I.Q. cu 1,8 mai mare decât bieții vandani!", iar aceștia le-au răspuns că "Degeaba, când se vede de la o poștă că studentul G.S. nu este decât un autist sadea!", iar vündünii au ripostat că studentul vandan B. R. este un <ciudat>", iar vandanii au spus că
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
nu departe de localitatea Brandul Mic, unde s-a îndrăgostit de la acea vârstă fragedă de Lotte. S-a îndrăgostit atât de tare încât nu s-a mai întors la părinții săi din orașul Lugosh (Republica Democratică Vandana). Degeaba au insistat bieții oameni pe la autorități, relațiile dintre cele două republici frățești fiind tot mai înghețate, Wolfgang a rămas la Brandul Mic. Și n-a rămas nici măcar cu Lotte, ci cu Astrid. Pe urmă, cu Monika. Părinții nu și-i i-a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
dreptate. Gîndirea trebuie să fie liberă, eliberată de canoane și de citatele unor defuncți din epoci mai mult sau mai puțin victoriene. Or, nouă ni se cere să știm cît mai multe despre cîte un copac, cel mai adesea un biet pădureț, și nimic despre pădure, despre aerul eterat și perspectivele himalayene. Există o formă de tiranie economică, în teorie și în practică, care ne impune și ne învață cum să ne îndepărtăm cît mai mult de noi, de sufletul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
țării era plină. Un popor și o țară pot fi furate, pot fi sărăcite, pot fi înfrînte, dar nu omorîte, d-le președinte. Apoi, unde este demnitatea funcției dvs. (cu omul ne-am lămurit)? Ce faceți acum? Plîngeți la căpătîiul "bietei țărișoare", cum o fă-ceați, tot în direct, la căpătîiul lui "dragă Stolo"? Scutiți-ne, lăsați-ne, doar nu s-au închis toate crîșmele prin București. Apoi, țara vă va da o pensie frumoasă și o vilă de lux, gospodina Elena
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
care, la rîndul lor, tot de la alții le-au auzit, ca și omul cel foarte sărac, care lăuda gustul bananelor " Dar ce știi tu despre banane? Ai mîncat banane vreodată? N-am văzut și nici n-am mîncat banane, răspunse bietul om, dar mi-a spus tată-meu că l-a văzut pe un om mîncînd banane, iar acela spunea că sunt foarte bune bananele." Cam tot așa s-a întîmplat și cu informațiile căpătate de eminescologii noștri de la bătrînii din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cunoașterea crudei sale sorți, că în adevăratul înțeles al cuvîntului curgeau zdrențele de pe el. I se mai vedea pe la gît un mic rest de cămașă neagră, iar pieptul, de sus și pînă jos, era gol, și cu mare necaz cerca bietul om să-și acopere pielea cu o jachetă ruptă, în toate părțile zdrențuită, de la mîneci pînă la coate, și cu niște pantaloni zdrențuiți din sus și zdrențuiți din jos. Era într-adevăr dureroasă înfățișarea externă a acestui tînăr și atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Dragi boieri, din lumea nouă, Ziuă buna vă zic vouă, Eu mă duc, mă prăpădesc, Ca un cîntec bătrînesc. ș.a.m.d. și sfîrșea cu strofa: Ah! gîndiți c-am fost odată, Glasul lumii desfătată, Și-nchinați cîte-un pahar Lui biet Barbu Lăutar." Cînd pronunța Eminescu versul: "Eu mă duc, mă prăpădesc, ca un cîntec bătrînesc", era așa de melancolic și cuprins de atîta emoțiune, încît mai că lăcrăma; iar cînd ajungea la versul: "și-nchinați cîte-un pahar lui biet Barbu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Lui biet Barbu Lăutar." Cînd pronunța Eminescu versul: "Eu mă duc, mă prăpădesc, ca un cîntec bătrînesc", era așa de melancolic și cuprins de atîta emoțiune, încît mai că lăcrăma; iar cînd ajungea la versul: "și-nchinați cîte-un pahar lui biet Barbu Lăutar", el își ridica paharul dacă eram la pahare ciocnea cu noi, îl golea dintr-o dată, stînd apoi lung timp, dus pe gînduri. Iar dacă-l cînta cînd nu eram la pahare de vin, el ofta numai și sfîrșea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
avem un zegras înrozitor, un balast fantastic. Cei care propovăduiau învățătura lui Dumnezeu făceau note informative la Securitate» - a spus Iorgulescu. El a suștinut că, în ceea ce privește colaborarea clerului cu Securitatea, «mai grav» a fost nu la nivelul preoților de parohii - «bieți turnători» -, ci la nivelul capilor Bisericii. Efectul ține mai degrabă de Legea lustrației. Desecretizarea arhivelor Bisericii ni-i va arăta, mai degrabă, pe potențialii lustrabili» - a adăugat ministrul Culturii. El a susținut că, în ordinea priorităților, importantă este curățarea clasei
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
arată tuturor. Dar aidoma unei umbre omniprezente, se află în centrul dialogului celor vii pe tot cuprinsul celei de-a doua părți a tragediei. Înainte de a-și fi luat viața, eroul lui Sofocle își exprimase temerea de a ajunge un biet leș batjocorit, înjosit, lăsat fără mormânt, zvârlit ca hrană păsărilor. Ca și cum ar fi știut că Aiax și-ar fi dorit să fie înmormântat după datină, Teucros va ieși învingător în disputa cu Menelau, Agamemnon și Ulise, care se împotriveau acestei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
învierea reală sau regăsirea după o dureroasă despărțire, ci doar întoarcerea fantomei sau trăirea unei cumplite experiențe: nebunia. În Tenko, suferința de nesuportat a tatălui, preschimbată în dorința vie, dar niciodată împlinită de a scăpa de amintiri, va face din bietul om o ființă ce poartă pretutindeni cu ea o fantomă. Cât de frumoasă este această imagine a unui tată care se întinde seara în pat așteptând somnul care-l va cufunda în uitare: dar în întunericul deplin el îmi apare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ale fântânii îmi văd reflectată imaginea, care pe mine însămi mă-nspăimântă! Cu o claie de păr zbârlit sprâncenele mânjite cu negreală, așa e imaginea lui Sakagami răsfrântă de-a apelor oglindă, pe valurile nopții, imaginea mea delirantă. Orbul părăsit și biata smintită care nu-și găsește nicăieri locul se vor întâlni datorită muzicii și vor jeli laolaltă, împletindu-și lacrimile pe care fiecare și le va vărsa pe mânecile celuilalt. Două voci tânguitoare vor cânta împreună durerea despărțirii și regretul după
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
decât o întâlnire cu fantomele; e fuga unor oameni de-a dreptul cuprinși de nebunie. Metamorfozele cu care se joacă zglobiul păcălici inspiră așadar aceeași teroare ca și aparițiile supranaturale. Iar în mrejele lui sunt prinși nu numai „actorii” amatori, bieți meșteșugari naivi, ci chiar și Titania, orbită, fascinată de închipuirile minții sale, într-atât de mare este puterea ambiguă, ambivalentă a acestor figuri dintr-o altă lume apărute în noaptea Visului..., noapte care, uneori, poate rivaliza, pe bună dreptate, cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de dialogul dintre Puck și Oberon ce precede momentul când, la ivirea zorilor, spiritele se retrag. Puck se arată îngrijorat: Să ne grăbim! Ai nopții iuți balauri Sfîșie norii-n zbor; chiar adineauri Ai dimineții soli luciră-n zare; Strigoii, biete oști rătăcitoare, Fugiră-n gropi, iar tristele năluci Înmormântate-n valuri, la răscruci, În patul lor cu viermi se-ascund pe rând, Să nu-i găsească ziua pe pământ. În tainițele negre se-ascund iarăși; S-au prins cu noaptea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Richard, „leul” neînfricat care își câștigase pe merit faima doborând un leu adevărat și smulgându-i inima, întruchipează luptătorul viteaz, eroul autentic; față de el, ducele de Austria, cu veșmântul lui croit dintr-o blană de leu, nu este decât o biată caricatură. În ultimul act, regelui i se cere să nu îndure umilința unor tratative cu trimisul Papei, ci să fie „strălucitor ca Marte, zeul războiului”. Iar când, în cele din urmă, Ioan va accepta să înfrunte vrăjmașul, el va deveni
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ajuns pentru a înlătura incertitudinea: Pericle se crede adormit și visând, un vis straniu, cu totul deosebit (rarest dream), unul dintre acele vise care îi amăgesc pe cei cu mințile rătăcite („mock sad fools withal”), căci nu încape îndoială că biata sa copilă e de mult moartă. Chiar dacă se numește Marina și susține că este prințesă, fiica regelui Pericle, nu e suficient. De-abia când vorbește despre mama ei, Thaisa, Pericle o recunoaște și o acceptă: „Ești copila mea”, „Copila mea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de familie, o atmosferă tihnită, lipsită de griji, pe care locatarii cred că nimic nu o va tulbura, căci ușa e închisă. În exterior, Bătrânul, însoțit de Străin, se uită înduioșat la ființele apărate de „dușmanul nevăzut” doar de niște biete ferestre. În partea mai întunecoasă a grădinii, unde cei ai casei nu calcă niciodată și unde umbra marilor copaci îi ascunde privirilor, Bătrânul și Străinul contemplă viața celor dinăuntru prin „vălul opac al tenebrelor”; altfel spus, de pe un teritoriu marcat
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
viață de ordin superior dăruită materiei: „Credem”, spune Artaud, „într-o întâmplare fericită, într-o minune care se va produce pentru a ne revela tot ceea ce nu știm încă și tot ceea ce va înzestra cu o viață superioară profundă această biată materie pe care ne înverșunăm să o modelăm”. Astfel, metafora sculptorului care visează la o statuie vie, însuflețită de o viață superioară, apare aici ca o cristalizare a miracolului, ca o expresie o forței magice a artei, a teatrului. Mai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Kantor consacră ultima prelegere importanței „acestei micuțe camere a copilăriei”, forței și valorii ei de adevăr, făcând din ea spațiul emblematic al artistului de astăzi, ce-și înfruntă temerile nu cu vajnicele arme ale anticului erou tragic, ci „ca un biet om dezarmat, care a ales să dea piept cu oroarea, cu spaimele, de bunăvoie și fiind pe deplin conștient de asta”. El iese în întâmpinarea lui Gorgo cu mâinile goale, am putea zice. Dar, deși lipsit de apărare, artistul rămâne
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]