6,806 matches
-
pregătit spaghetti cu puțin unt și busuioc uscat. (Busuiocul este, fără îndoială, regele mirodeniilor.) Pe urmă, varză proaspătă fiartă înăbușit, cu mărar. Cepe fierte, puse la cuptor cu tărâțe, untdelemn, soia și roșii, totul amestecat cu un ou bătut. Pe lângă bunătățile acestea, o felie sau două de carne de vită rece, conservată. (Carnea este pentru mine un pretext pentru a mă hrăni cu legume.) Și am băut o sticlă de Retsina în onoarea funiei trădătoare. Acum e noapte târzie și mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
revăd acum, în depărtare, ca o frescă estompată, dar încă strălucitoare, reprezentându-i pe Adam și Eva, două făpturi inocente învăluite într-un nimb de lumină. Hartley a devenit pentru mine o Beatrice. Pe măsură ce înaintam în viață, toată rația de bunătate ce fusese hărăzită persoanei mele părea să fi rămas acolo unde se găsise ea. Doamne - sau totul n-a fost decât un amestec de candoare și de pasiune castă? Am fost în stare să scriu despre ea așa cum era pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
singurătate și de plictiseală!“ îmi spuneau.) Și poftim, instinctele mele nu m-au înșelat. Mi-ar face plăcere să pot împărtăși cuiva acest lucru, poate că lui Lizzie. O dată cu prima mea dragoste, am lăsat în urmă-mi atâta candoare și bunătate, pe care mai târziu le-am nimicit și le-am negat și care, totuși, poate că vor ieși acum din nou la suprafață. E posibil ca stafia unei femei, după atâta amar de ani, să-ți deschidă din nou porțile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tot mai aproape de groapă. Când mă trezesc dimineața, primul lucru la care mă gândesc e moartea. Tu nu? — Nu. — Nu. Tu ai încă la joie de vivre a unui tânăr. În cazul tău, nu are nimic de-a face cu bunătatea. Tu nu ești un bun. E pur și simplu o însușire firească, un dar de la natură, așa ca ținuta ta și ca tenul ăsta de fată mare. Dar adu-ți aminte și ia seama: există oameni care trăiesc în iad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pentru ei ca să-i scape de focul genunei. Iar eu o să zac întins pe jos, așteptând ca el să mă ridice, și o să mă ridice. Era un om blând. Nu știu de ce spun că era bun, ce știam eu despre bunătate, nu eram decât un țânc. Obișnuia să mă țină de mână și să mă ia pe genunchii lui. Mă iubea, nenorocitul. Părinții mei nu m-au răsfățat niciodată, niciodată nu mă îmbrățișau și nu mă pupau, cred sincer că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lua cina în tren, din pricina unei greve, așa că a trebuit să mă mulțumesc cu pișcoturile cu cremă, și mă simțeam iritat și întristat la gândul că mama mea, cu atâția ani în urmă, îi umplea buzunarele lui James cu asemenea bunătăți. Când am ajuns la Capul Shruff, m-am ospătat cu pâine și brânză (untul se râncezise în întregime). Patul era neplăcut de umed, dar am reușit să-mi pregătesc o sticlă cu apă fierbinte care, împreună cu oboseala, m-au expediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și simplu n-am putut să cred... Nu! — Doamne, și când mă gândesc la atâția oameni norocoși, care-și au soțiile lor și familiile lor și viețile lor simple și cuviincioase și au parte de o dragoste normală și de bunătate, în timp ce aici... Și noi am avut parte de o dragoste normală și de bunătate și... — N-a fost decât o prefăcătorie pentru că eram amândoi prea osteniți, era prea obositor să fim onești. Am obosit să ne tot spunem unul altuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
atâția oameni norocoși, care-și au soțiile lor și familiile lor și viețile lor simple și cuviincioase și au parte de o dragoste normală și de bunătate, în timp ce aici... Și noi am avut parte de o dragoste normală și de bunătate și... — N-a fost decât o prefăcătorie pentru că eram amândoi prea osteniți, era prea obositor să fim onești. Am obosit să ne tot spunem unul altuia adevărul despre colivia asta diabolică în care trăim, mai trebuia să ne odihnim din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ia eu am să mă ocup cu grădinăritul, și o să zugrăvesc holul și o să am toate lucrurile de care am fost lipsit în viață. Și o să avem grijă unul de celălalt, și o să fie ceva de o imensă simplitate și bunătate, un fel de repaos, de liniște neîntinată și necoruptă. Și o să mă alătur oamenilor obișnuiți și o să fiu un om obișnuit, și o să mă odihnesc, Dumnezeule, cât de mult doream să mă odihnesc! Și aceasta avea să-mi contopească sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu Clement și Rosina și Jeanne și Fritzie. „Vai, dragostea mea, mă nedreptățești alungându-mă brutal, căci te-am iubit atâta amar de vreme, desfătându-mă în preajma ta.“ Pe măsură ce s-au scurs anii, am investit atât de multă încredere în bunătatea lui Hartley. Și totuși, am venerat întruna această icoană? Tinerii sunt necruțători și trebuie să supraviețuiască. După ce-am pierdut orice speranță a reîntoarcerii ei, orice speranță de a o regăsi, am trăit un timp alimentându-mă cu propriile-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a fost niciodată foarte inteligentă. Când privesc îndărăt, am impresia că eram o pereche plicticoasă, lipsită de haz, de spirit, de stil, de simțul umorului. Toate aceste lucruri le-am învățat de la Clement. Oare, până la urmă, am confundat obtuzitatea cu bunătatea, pentru că mama mea o ura pe mătușa Estelle? Ce m-a apucat să scriu toate aceste blasfemii? E un nonsens înfiripat în noaptea târzie. Cât de mult am amânat nevoia de a scrie despre Hartley, deși tot timpul n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am fost la muncă, dacă ne făceam norma, ne da o carte poștală și aveam voie să scriem după pachet... Și n-avea voie să fie mai mult de 5 kilograme... Am primit odată un pachet de-acasă cu niște bunătăți, atâta tot. În rest... absolut nimic scris. Deci, de când am avut vorbitorul acela la Oradea, până la eliberare, n-au știut nimic de acasă. Doar atâta și-au dat seama că sunt în Balta Brăilei, când am trimis cartea aia poștală
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de-atunci, și-așa mai departe. Și-al doilea, zic, Lenin. Ia te uită ce asociere! Zic: Da, dom’le, același lucru s-a-ntâmplat: în plin feudalism, apare Lenin cu, mă rog, o nouă ideologie... Hristos a fost cu bunătatea, el a vrut cu schimbarea. Și această revoluție care-a-nceput atuncea, zic, merge și-n ziua de astăzi, încă este în continuare pe plan mondial. A, zice, uite un lucru foarte interesant... Asta e, m-ați întrebat, v-am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
un fel de mălai, fiert, dar așa subțire, deci nu mămăligă... Nu știu dac-ați auzit vreo dată... Și cu-n pic de zahăr... deci rația de zahăr ți-o punea în aia. No, și aceea o mâncai dimineața. Atâta bunătate avea că era caldă, te încălzea un pic. Știți? Intram în atelier și până la 12 lucram, și de multe ori nici nu puteam munci, că ne era foame numa’ cu chestia aceea... Și ne luam bucata de mămăligă rămasă de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în întâmpinare cu pas vioi. Mă înclinai în fața Maiestății Sale. Privirea pătrunzătoare mă scrută; ochii, de un albastru luminos, ședeau de altfel rareori locului, pupilele neliniștite se mutau de pe un obiect pe altul. Un zâmbet malițios, dar care nu excludea bunătatea, rătăcea pe buzele lui, dezvăluind fildeșul îngălbenit al unor dinți inegali. Înfățișarea lui mi-o aminti, în mod destul de ireverențios, pe aceea a fostului meu profesor de latină; așa că respectul scăzu un pic... Regele fu cât se poate de afabil
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
teme cunoscute cititorului din literatura romantică anterioară. Găsim astfel, în piesa, tema săracului îmbogățit din întâmplare care refuză bogăția, a stăpânului devenit robul robului sau, a celui umil și disprețuit care se ridică datorită meritelor sale proprii, a răzbunării prin bunătate, etc. Pentru descrierea și realizarea scenica a acestor situații dramatice romantice, autorul utilizează procedee retorice, în general declamative și bazate pe exagerări, pe o viziune hiperbolică a realității. Unul dintre cele mai frecvente procedee este "repetiția", cu diversele ei variante
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
și starea de rugă, de elevare mistică, în care conștiința se absoarbe în contemplarea principiului imanent și transcendent al lumii. Această stare psihologică nu este intelectuală. Oameni simpli îl pot simți pe Dumnezeu la fel de ușor cum simt căldura soarelui sau bunătatea unui prieten. Nu există o concentrare pentru rugăciune, ci prin rugăciune. Rugăciunea trebuie să fie dezinteresată. Omul se oferă lui Dumnezeu precum marmura sculptorului, cerându-i iertare și milă, îi mărturisește nevoile sale și pe cele ale semenilor săi. În
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Ea nu ajungem cu ajutorul simțurilor, ci numai prin rațiune, pentru că este dincolo de lumea văzută. Dumnezeu este unic, este ființa infinită și toate conceptele filosofice admit că Dumnezeu este prima cauză eficientă. „Există o ființă care este cauza oricărei existențe, oricărei bunătăți, oricărei perfecții și aceasta se numește Dumnezeu”. (Toma din Aquino - „Summa theologica”) Filosofia creștină consideră divinitatea drept entitate creatoare a lumii și a omului. Și dacă universul și ființa umană sunt creații divine, ele nu dețin libertatea de a-și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sens larg, reprezentând, de fapt, clase de obiecte animate sau inanimate: fată, corabie, reale sau imaginare: munte, balaur, fenomene: ploaie, ninsoare, însușiri, stări asimilate noțional obiectelor: frumusețe, neliniște - frumusețea Ioanei, neliniștea oamenilor sau noțiuni considerate în sine: frumos-urât (categorii estetice), bunătate, cinste, ticăloșie, nimicnicie (categorii morale) etc. Prin aceasta se manifestă cea de a doua trăsătură semantică definitorie, prin care substantivul se distinge de verb: substantivul interpretează static realitatea extralingvistică, denumește substanța fixată, „imobilizată”, închisă în „obiecte”; verbul interpretează realitatea dinamic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
multe substantive nu cunosc opoziția singular vs plural, dezvoltând, sau numai sensul de singular, sau numai sensul de plural. Substantivele defective de plural, care cunosc, adică, numai sensul de singular, formează subclasa substantivelor singularia tantum. Se cuprind aici: • substantive abstracte: bunătate, creativitate, dreptate, gândire, inteligență, înțelepciune, nimicnicie, marxism, somn etc.; • substantive concrete generice: aer, aur, apă, făină, lapte, miere, piper etc.; • substantive concrete denumind jocuri sportive: atletism, gimnastică, fotbal, tenis etc.; • substantive comune sau proprii, denumind „obiecte” unice: lună, soare, ecuator
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
folosite, uneori, în limba română actuală, și la singular: un pantalon. Unele substantive defective de număr sunt întrebuințate și la termenul corelativ al opoziției dar concomitent cu modificări semantice lexicale și, uneori, numai în structuri fixe. Substantivul abstract singularia tantum bunătate, de exemplu, denumește, conceptual, o trăsătură morală. Cu acest sens lexical este incompatibil cu sensul gramatical de ‘plural’. Pluralul bunătăți este un substantiv concret exprimând o realitate de natură gastronomică. Alte substantive rămân defective de număr dar pot trece, concomitent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenul corelativ al opoziției dar concomitent cu modificări semantice lexicale și, uneori, numai în structuri fixe. Substantivul abstract singularia tantum bunătate, de exemplu, denumește, conceptual, o trăsătură morală. Cu acest sens lexical este incompatibil cu sensul gramatical de ‘plural’. Pluralul bunătăți este un substantiv concret exprimând o realitate de natură gastronomică. Alte substantive rămân defective de număr dar pot trece, concomitent cu o mutație semantic-lexicală, în clasa substantivelor dezvoltând sens categorial opus. Astfel, substantivul aer, denumind materia în stare gazoasă, care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintagmei în care se cuprinde. Se opune verbului copulativ, prin structura generală a sintagmei din care face parte, prin condiția sa semantică și prin rolul său în semantica sintagmei. Exprimă, ca semiauxiliar, în spațiul sintagmei predicatului, • irealul: „Era să dărm bunătate de casă din pricina carului.” (I. Creangă) • potențialul: „...Nu era să dai tu opt sute de lei taxiului.” (I. Vinea) Capacitatea flexionară a verbului este redusă la maximum; se prezintă sub formă de imperfect, persoana a III-a singular: era să cad
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aș putea să spun că am avut un model, dincolo de cele de care v am pomenit, un model durabil,acela a fost tatăl meu. A fost un țăran cu patru clase primare, dar în el am găsit atâta înțelepciune și bunătate, cum rar mi s-a întâmplat să găsesc în altă parte. Ceea ce am învățat de la tatăl meu, și de la mama, dar mai ales de la tatăl meu, este ideea de a fi om onest, de a munci cu seriozitate, ca să-ți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Deci, trebuie cultură, trebuie bun simț. E un om de mare rafinament, așa cum a fost și George Enescu. Un om de un caracter extraordinar, un om care n-a vorbit niciodată cu invidie de nimeni, ci dimpotrivă, a vorbit cu bunătate, a lăudat, a ajutat pe cine a putut, în general a ajutat oameni de talent. Dar iată că am vorbit numai despre Enescu. Sunt cu atâtea partituri în cap, în fiecare săptămână fac alt concert. Acesta e și avantajul și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]