6,191 matches
-
unguri care au făcut un jaf și un prăpăd. Nu se spune asta nicăieri că le este frică jigodiilor astea care sunt acum la putere. Eu nu știu, că eram copil, dar părinții mi-au povestit: ne-au urcat în căruțe și am trecut Prislopul. Husarii mergeau în spatele nostru și din "valahi împuțiți" nu ne scoteau! Mi-au spus părinții, tata, mama, mi-a spus bunicul, vara mea Lucica. Am plecat cu ce-am avut pe noi și cu ceea ce am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Husarii mergeau în spatele nostru și din "valahi împuțiți" nu ne scoteau! Mi-au spus părinții, tata, mama, mi-a spus bunicul, vara mea Lucica. Am plecat cu ce-am avut pe noi și cu ceea ce am putut pune în două căruțe de la Regiment, că tata, fiind comandant și-a mai putut pune câte ceva. Cu toți militarii am trecut Prislopul în partea astalaltă, că acolo era frontiera. Am ajuns la Botoșani și de acolo tata a fost repartizat la Deva cu unitatea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Morții de la Grind, de la Periprava, toți cei care mureau se puneau în sicrie de stuf: o bucată de scândură dedesubt, iar lateral și deasupra mortului era stuf țesut cu sârmă. Așa a fost și cu Gherman: a fost luat cu căruța de la Grind și a fost îngropat la Periprava. Am și dosarul lui aici, la Asociație, că are două fiice, Vasilovschi, țin legătura cu ele și au făcut și donații pentru monument. C. I.: Care era atmosfera acolo? D. B.: Era lume
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și eu la întrebări, mi-a povestit de două ori și atunci mi-am amintit. Noi doi am fost scoși la cosit pe lângă Chiriași, un sat din apropiere de Grind. Farcaș, un militar, escorta noastră de atunci, a rămas în căruță. Noi am deshămat caii și i-am legat unul în stânga, celălalt în dreapta căruței. Escorta stătea în căruță, pe scândură, cu automatul în mână și ne păzea în timp ce noi coseam iarba. La un moment dat, cât coseam noi acolo, a venit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am amintit. Noi doi am fost scoși la cosit pe lângă Chiriași, un sat din apropiere de Grind. Farcaș, un militar, escorta noastră de atunci, a rămas în căruță. Noi am deshămat caii și i-am legat unul în stânga, celălalt în dreapta căruței. Escorta stătea în căruță, pe scândură, cu automatul în mână și ne păzea în timp ce noi coseam iarba. La un moment dat, cât coseam noi acolo, a venit un roi de bondari mari, bărzăuni, gărgăuni negri și pe unul dintre cai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am fost scoși la cosit pe lângă Chiriași, un sat din apropiere de Grind. Farcaș, un militar, escorta noastră de atunci, a rămas în căruță. Noi am deshămat caii și i-am legat unul în stânga, celălalt în dreapta căruței. Escorta stătea în căruță, pe scândură, cu automatul în mână și ne păzea în timp ce noi coseam iarba. La un moment dat, cât coseam noi acolo, a venit un roi de bondari mari, bărzăuni, gărgăuni negri și pe unul dintre cai, pe cel legat în dreapta
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe scândură, cu automatul în mână și ne păzea în timp ce noi coseam iarba. La un moment dat, cât coseam noi acolo, a venit un roi de bondari mari, bărzăuni, gărgăuni negri și pe unul dintre cai, pe cel legat în dreapta căruții, s-au așezat puzderie din insectele astea. L-au înțepat de a început să-i curgă sânge. Speriat sau poate de durere, calul s-a cabrat, s-a ridicat pe picioarele din spate, iar cu cele din față a căzut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
așezat puzderie din insectele astea. L-au înțepat de a început să-i curgă sânge. Speriat sau poate de durere, calul s-a cabrat, s-a ridicat pe picioarele din spate, iar cu cele din față a căzut în coșul căruții. Farcaș a apucat automatul și a început să-l lovească în cap, pe unde apuca, ca să se retragă calul din coșul căruții. Și nu avea piedica pusă la automat. Enache mi-a explicat, că ăsta-i mai deștept decât mine
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a cabrat, s-a ridicat pe picioarele din spate, iar cu cele din față a căzut în coșul căruții. Farcaș a apucat automatul și a început să-l lovească în cap, pe unde apuca, ca să se retragă calul din coșul căruții. Și nu avea piedica pusă la automat. Enache mi-a explicat, că ăsta-i mai deștept decât mine, eu nu mi-am dat seama! C. I.: Păi, erați cu coasele. Cred că avea consemn să nu aibă piedica pusă, că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ei, și când i-a tras calului cu patul automatului în cap, arma s-a descărcat iar gloanțele au trecut razant pe lângă mine și Enache. Am rămas perplecși, încremeniți! După ce-am terminat de cosit și de strâns iarba în căruță, am înhămat caii iar Gheorghiță i-a cerut lui Farcaș automatul: "domnu' ostaș, dați-mi automatu'ncoace!". Ăla nu voia, dar Gheorghiță i-a zis să dea automatul, că poate mai sunt gloanțe și că nu mai avem încredere în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să dea automatul, că poate mai sunt gloanțe și că nu mai avem încredere în el, că n-a avut piedica pusă. I-a luat în cele din urmă automatul spunându-i că o să i-l dea înapoi. Mergând cu căruța, pentru că Farcaș nu știa să mâne caii mi-a cerut mie să-i mân și mergeam cu el alături pe capră. Enache, deținutul politic CR, era în spatele nostru. Și mi-a povestit că a comentat, eu nu mai țineam minte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o cameră și cu tindă, cărora li s-au adăugat chilerul, perdeaua de la spatele casei pentru adăpostitul lucrurilor gospodărești, este treabă a evoluției timpului. După cum însăși confecționarea blidelor casei, a lucrurilor trebuitoare pentru întreținerea gospodăriei ori a carelor și a căruțelor, născând meșteșugurile, tot evoluție este. Moașa satului, primul medic al lor, care asista nașterile, îngrijea lehuzele, le sfătuia și le ajuta să-și crească copiii, să-și asiste și să-și îngrijească pe cei ai casei, plimbându-le pe corp
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din care au locuință acolo la Vaslui, nici cât de puțină vamă să nu aibă plăti acolo în târgul Vasluiului... fără numai să plătească acia care vor aduce pește în târgu, adică de la o majă de pește și de la o căruță, iarăși un pește, iar mai mult nimică" (I. Bogdan „Documentele lui Ștefan cel Mare", vol. I, p. 476-485). Ștefan cel Mare proprietar în Vaslui? Da, răspunde Ghibănescu, pentru că la Academia Română există un document, copie a traducerii polcovnicului Pavăl Debriu, datat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
citește azi cu plăcere. Tecuciul îl înscrie cu mândrie - de ce nu și Bârladul și Vasluiul? - n.n. - pe Theodor Vârnav printre scriitorii care îi aparțin. Măsurarea distanțelor, dar și parcurgerea lor, atunci dar și mai târziu, creau probleme chiar și pentru „Căruța poștei" pentru că fiind neorganizate și distanțele între stațiile de poștă la începutul secolului al XIX-lea nu erau fixate, se foloseau itinerariile epocii: „din Iași la Vaslui 15 ceasuri; zăci ceasuri din Vaslui la Bârlad; zăci ceasuri din Bârlad la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
am primit ordin să plec spre Cerovina și să mă pun sub ordinele generalului rus, Arnoldi. Nu mai vorbesc de plânsetele bietei fete la plecarea mea. Ba nu știu cine-i băgase în cap să se îmbrace soldățește și să meargă în căruța de bagaje, și astfel, nebăgată de seamă, să umble cu mine în toată lumea. Drept să-ți spun, nici mie, vorba românului, nu-mi erau boii acasă, dar trebuia să plec; și așa mi-am luat rămas bun și am fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
privilegii, „după obiceiul lor cel vechi", ca nici unul din oamenii care trăiesc în Bârlad să „nu plătească vama cea mică" de la nici o marfă „afară de cei ce vor căra pește, iar aceștia să dea de la maje un pește iar de la o căruță tot un pește - altceva nimic", întărește hrisovul. Cum potrivit obiceiului pământului, Domnii puteau dărui satele de pe moșia proprie vitejilor sau slujbașilor săi, ca răsplată pentru credința cu care au fost serviți, lucrul acesta s-a întâmplat și cu așezările din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
citează meseriile în care urmau a se iniția fiii bârlădenilor: olărie, tinichigerie, croitorie, pălărierie fină și ordinară, jimlărie, orologerie, frânghierie, postăvărie, cojocărie, tâmplărie și sculptură în lemn, rotărie cu aplicare la prepararea instrumentelor agricole, făurărie, șălărie, îmbrăcarea trăsurilor și a căruțelor, corfărie, lăcătușărie, tapițerie, legătorie de cărți, cizmărie de bărbați și de damă, făcutul flanelelor, colțunilor și pălăriilor ordinare... Cu toate că i s-a făcut atmosferă neprielnică, fiind acuzat că „a dus băieții în Transilvania să-i ungurească, să le strice legea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ai aici un jurnal?» «Ce spui?». I l-am dat atunci. - Unde l-ați găsit? - între lucrurile mamei mele. Mama murise în ’70. - Practic ați adus acest jurnal când v-ați întors, în pădure și chiar în altă țară, cu căruța, după lucruri.- Da, eu l-am adus. Ei, ce lucruri am adus? Un paltonaș, vreo două-trei schimburi ș.a.- Nu v-ați întors degeaba. Vreau să vă mai întreb dacă vă amintiți cum și când scria? - Da, după masă. - Ați văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
șase dimineața am aflat că plecăm. începeam să ne dăm seama de grozăvia în care eram aruncați. Dar nu bănuiam nici pe departe ce ne așteaptă, căci cine are o imaginație atât de neagră? La ora 11 dimineața au început căruțele să pornească spre gara din capătul satului. Era prima viziune a exilului nostru. Drum lung, noroios, presărat de căruțe, pline cu saci, boccele, copii, bătrâni. Pe jos, alături de căruțe, tinerii. Țiganii o duc mai bine. Ei au căruțe, noi nici atât
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
bănuiam nici pe departe ce ne așteaptă, căci cine are o imaginație atât de neagră? La ora 11 dimineața au început căruțele să pornească spre gara din capătul satului. Era prima viziune a exilului nostru. Drum lung, noroios, presărat de căruțe, pline cu saci, boccele, copii, bătrâni. Pe jos, alături de căruțe, tinerii. Țiganii o duc mai bine. Ei au căruțe, noi nici atât. Lăsăm Câmpulungul în urma noastră și ajungem la gară. Aici e și mai groaznic. Plânsete, jale, bagaje, țipete, îmbarcarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o imaginație atât de neagră? La ora 11 dimineața au început căruțele să pornească spre gara din capătul satului. Era prima viziune a exilului nostru. Drum lung, noroios, presărat de căruțe, pline cu saci, boccele, copii, bătrâni. Pe jos, alături de căruțe, tinerii. Țiganii o duc mai bine. Ei au căruțe, noi nici atât. Lăsăm Câmpulungul în urma noastră și ajungem la gară. Aici e și mai groaznic. Plânsete, jale, bagaje, țipete, îmbarcarea în vagoane care transportă, de altfel, caii. Vagoanele sunt curățate de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au început căruțele să pornească spre gara din capătul satului. Era prima viziune a exilului nostru. Drum lung, noroios, presărat de căruțe, pline cu saci, boccele, copii, bătrâni. Pe jos, alături de căruțe, tinerii. Țiganii o duc mai bine. Ei au căruțe, noi nici atât. Lăsăm Câmpulungul în urma noastră și ajungem la gară. Aici e și mai groaznic. Plânsete, jale, bagaje, țipete, îmbarcarea în vagoane care transportă, de altfel, caii. Vagoanele sunt curățate de paie și ne urcăm noi. 38 de persoane într-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
plină stepă. Ce mare e stepa, ce nesfârșit e cerul în stepă! în mijlocul văicărelilor am mai văzut un minunat apus de soare. Marți dimineața am sosit la Atachi. Până la 6 seara am stat afară și-apoi, mai departe jidove, cu căruța până-n oraș. în drum sunt mii de oameni. Sute într-o casă, dar ce case! Toate sunt distruse, fără acoperiș, uși și ferestre, casele evreilor omorâți, căci pe fiecare zid erau scrise cu cărbune numele celor uciși. Am încăput vreo
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de acum se numește Andronic XE "Andronic, Dumitru" călăul”. În banda pe care a condus-o se mai aflau alți patru „huligani” (adică civili) ca și el50. Împreună cu un alt huligan, l-a silit pe un evreu să-i dea căruța care-i aparținea și s-a Îngrijit să-l ducă pe evreul respectiv la Chestură. Apoi „a venit acasă la ei șla căruțașul evreuț și i-a spus soției acestuia că soțul ei e mort și a cerut roatele de la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
care-i aparținea și s-a Îngrijit să-l ducă pe evreul respectiv la Chestură. Apoi „a venit acasă la ei șla căruțașul evreuț și i-a spus soției acestuia că soțul ei e mort și a cerut roatele de la căruță amenințând că o omoară și pe ea dacă nu i le dă”51. Constantin Vidrașcu XE "Vidrașcu, Constantin" , de 18 ani, s-a oferit voluntar să conducă patrulele de soldați germani și jandarmi la locuințele evreilor din cartierul său, s-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]