7,719 matches
-
i se trăgea și supranumele de: Pașa din Dealul Spirii.* Partidul compus din astfel de oameni fanatici, hotărâți, neclintiți, reprezentând clasa burghezilor cari lupta să pătrundă și să înlocuiască la întâietate vechea clasă boierească, era partidul care stetea în fruntea coaliției, atât prin numărul mare de aderenți care urmau pe șefii cei activi și combativi, cât și prin puternica sa organizare solidară în întreaga țară. Lupta electorală se anunța dârză. Fiindcă nu era numai lupta între două sau mai multe partide
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ed. Militară, București, 1976). 20. Alegerile pentru Adunarea Deputaților din 1875, care au prilejuit o primă confruntare directă și dură între guvernul conservator, care folosea în propriile interese aparatul administrativ și polițienesc, pe de o parte, și, pe de alta, coaliția puternică a tu turor grupărilor liberale, pe cale de a se transforma în partid au avut loc în lunile aprilie-mai 1875, după următorul calendar: la 22-23 aprilie/4-5 mai alegerea delegaților pentru Colegiul al IV-lea; la 25-26 aprilie/7-8 mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de fapt, în tot timpul guvernării conservatoare o oarecare independență pe care și-o afirma acum, în preajma alegerilor pentru Cameră, cu mai multă vehemență. Această grupare va da naștere la începutul anului următor unui efemer „partid de centru“, rupt din coaliția conservatoare, care mai târziu se va topi în marea masă a partidului liberal. 26. În mai 1775 Poarta „cedase“ Imperiului austriac Bucovina, parte integrantă a Moldovei. Bonifaciu Florescu, om de litere de curând sosit de la Paris, anunță că va ține
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai sus și de Bacalbașa se oferise să construiască linia Ploiești- anul 1875 269 În ziua de 24 mai Nicolae Fleva este liberat din închisoare în urma ordonanței de neurmărire.62 Ziarele opoziției publică sub titlu Programa actul de constituire al coaliției parlamentare. Acest act e semnat de: M.C. Epureanu, I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu, Al.G. Golescu, G. Vernescu, Take Anastasiu, C. Fusea, Al. Can dianoPopescu, An. Stolojan, G. Chițu, C.G. Peșacov și N.F. Furculescu.63 În ședința Camerei de la 1 iunie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
naștere al partidului liberal, ca urmare a colaborării realizate înainte și în timpul alegerilor din 1875 între liberalii din toate grupările amintite de noi în paginile precedente, la care s-a alăturat pentru scurt timp și conservatorul disident Manolache Costache Epureanu („coaliția de la Mazar-pașa“). Principalele puncte ale „programei“ propuse de opoziția parlamentară la înce putul lunii iunie 1875 se refereau la adoptarea unei politici externe independente („o politică românească, o politică de pace“), la îmbunătățirea stării „claselor muncitoare“ („săteanul este astăzi adus
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
conservatoare („Iacă situațiunea! O poți rezuma astfel: Faliment politic! Faliment financiar! Faliment moral!“). Luptele politice interne se întețesc, votarea Convențiunii comerciale cu Austria slujește drept argument coalițiunii ca să zdruncine încă și mai mult guvernul. Șefii coalițiunii se întrunesc la Mazar-pașa. Coaliția hotărăște să trimită domnitorului un delegat al ei, care să-i ceară să nu sancționeze Convențiunea. Delegatul trimis a fost un om politic nou, Mihail Ferikide, care atunci pășea în viața publică. Domnitorul a primit foarte amabil pe Ferikide și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ferikide și, fiindcă acesta era un pasionat vânător, nu i a vorbit, în tot timpul audienței, decât de vânătoare. Bineînțeles Convențiunea a fost sancționată. Toată viața publică este concentrată în jurul politicii. Marea partidă începută între partidul conservator de la putere și coaliția de la Mazar-pașa pasionează lumea în gradul cel mai înalt. Precum am mai spus, bătălia nu urmează numai între guvernamentali și opozanți, dar între două idei, vechea lume conservatoare și lumea nouă care răsare și vrea să ia parte activă la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rolurile fură împărțite astfel: nici unul nu obținu autoritatea președințială, deci titlul reprezentativ de șef. Manolache Costache și cu Gheorghe Vernescu, cei mai puțin colorați din coalițiune, fură desemnați ca vicepreședinți. Iar Ion Brătianu primi însărcinarea de purtător de cuvânt al coaliției, omul care trebuia să anunțe cum au fost împărțite rolurile. Ion Brătianu apare la tribună. Senzația e mare. „Domnilor senatori, spune el, noi cei din partidul național am hotărât să alegem președinte pe mitropolitul primat ca deferență pentru religia țării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din 53 votanți.42 În ședința de a doua zi sunt aleși vicepreședinți: Manolache Costache Epureanu cu 33 voturi și Gheorghe Vernescu cu 34. Lascăr Catargiu se scoală și cere ca alegerea vicepreședinților să fie amânată pe a doua zi. Coaliția, care avea majoritatea, se opune și cere votul imediat. Atunci Lascăr Catargiu, urmat de toți conservatorii, părăsește sala. Cei rămași ar fi putut procede imediat la vot; însă, spre a nu se spune că au vroit să profite de lipsa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
234). 42. La 19 aprilie/1 mai 1876; mitropolitul primat (Calinic Miclescu) era membru de drept al Senatului. minoritate, singura lui speranță și-o puse în intrigă; trebuia găsit ceva, o formulă, o combinație spre a determina o spărtură în coaliție. De aceea îi trebuiau 24 ore de lucru. Soluția găsită până a doua zi a fost aceea ca senatorii guvernamentali să-și concentreze voturile asupra lui C. Bosianu din opoziție, care a întrunit 24 voturi și asupra lui Panait Casimir
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
propusă și a început tratative cu Manolache Costache Epureanu în vederea formării unui guvern cu participarea fruntașilor opoziției liberale, hotărându-se să ofere puterea acestora; în aceste condiții generalul Florescu și-a dat demisia la 26 aprilie/8 mai 1876; guvernul coaliției de la Mazar-pașa a fost numit la 27 aprilie/9 mai 1876, după ce domnitorul obținuse eliminarea de pe lista inițială a unor persoane care-l atacaseră personal și-l impusese pe colonelul G. Slăniceanu la ministerul „de Rezbel“. anul 1876 297 La
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aici. Aceasta era literatura politică a opozițiunii liberale, acesta era trecutul partidului roșu pe care-l reînvie acum conservatorii pentru a face cu neputință un guvern cu Ion Brătianu în frunte.22 De altfel conservatorii, cari își dădeau seama că coaliția de la Mazar-pașa, ca toate coalițiile de altfel, va trebui să se destrame, propagau în toate cercurile cum că liberalii nu vor guverna. Petrache Carp a făcut chiar un rămășag a doua zi după formarea ministerului Brătianu: a înscris în carnetul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a opozițiunii liberale, acesta era trecutul partidului roșu pe care-l reînvie acum conservatorii pentru a face cu neputință un guvern cu Ion Brătianu în frunte.22 De altfel conservatorii, cari își dădeau seama că coaliția de la Mazar-pașa, ca toate coalițiile de altfel, va trebui să se destrame, propagau în toate cercurile cum că liberalii nu vor guverna. Petrache Carp a făcut chiar un rămășag a doua zi după formarea ministerului Brătianu: a înscris în carnetul unui prieten cum că acel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
204 [Diverse] 213 Statuia lui Mihai Viteazul 214 [Teatrul] 216 anul 1874 219 [Diverse] 219 Statuia lui Mihai Viteazul cauză de turburări studențești 227 Oameni noi 230 „Revista“ la Teatrul Național 232 anul 1875 236 Vestitele alegeri din 1875 240 Coaliția de la Mazar-pașa 243 Acțiunea și agitația opoziției 264 Convențiunea comercială cu Austro-Ungaria 270 anul 1876 279 Importante știri politice 279 [Diverse] 282 Căderea cabinetului Lascăr Catargiu 285 Cum mi-am luat bacalaureatul 292 [Politice] 294 Noul regim liberal 304 În preajma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
totuși, deloc un dublu. Protejați, amândoi, de etnicitatea care acționa ca o mască, fără să fie, cei doi nu aveau În comun decât germanitatea și antifascismul, nicidecum subversivitatea. Promotorul meu berlinez era un individ direct și deschis, deloc Înclinat spre coaliții obscure, nici chiar dacă ar fi fost vorba de puerile conspirații culturale. Să fi profitat CONSPIRAȚIA până și de această drastică deosebire? Să fi devenit operațiile ei atât de subtile, Încât să folosească până și un conspirator deloc conspirativ, care - cine
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
modelele clasicetc "2. Procesul de furnizare colectivă a unor bunuri Și servicii În modelele clasice" Ca orice proces economic, furnizarea bunurilor publice presupune existența unui antreprenor, persoană sau grup (selectat prin alegeri, În cazul democrațiilor - de exemplu, un partid, o coaliție politică, primari și consilieri locali, miniștri), care să preia responsabilitatea lucrării, riscul și profitul rezidual permis, și a unor factori de producție organizați astfel Încât să aibă loc procesul de producție și distribuție a bunurilor În cauză. Unul dintre factorii de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
deocamdată, acceptăm că există anumite elemente care ne-ar putea duce la o astfel de concluzie. Unul dintre acestea Îl constituie faptul că UE furnizează resurse organizaționale și financiare unor interese selectate, resurse care variază de la subvenții la promovarea unor coaliții de advocacy și la accesul privilegiat la informație. De asemenea, UE oferă resurse juridice actorilor individuali, pe care le pot folosi Împotriva autorităților naționale (Kohler-Koch, 2005). Peterson (1994) ne relatează un astfel de exemplu de interese organizate care au reușit
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
apere interesele prin negocieri naționale, dar au reușit să se facă ascultate de către Comisie; o astfel de categorie este reprezentată de muncitorii care lucrează În afara granițelor naționale. G) Un alt argument adus În favoarea ideii că nu putem vorbi despre o „coaliție” a UE și a grupurilor de interese private În detrimentul decidenților naționali constă În faptul că, la nivelul UE, coalițiile sunt foarte instabile, iar instabilitatea este cu atât mai mare cu cât se multiplică numărul de actori. Mai mult, conform lui
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
reprezentată de muncitorii care lucrează În afara granițelor naționale. G) Un alt argument adus În favoarea ideii că nu putem vorbi despre o „coaliție” a UE și a grupurilor de interese private În detrimentul decidenților naționali constă În faptul că, la nivelul UE, coalițiile sunt foarte instabile, iar instabilitatea este cu atât mai mare cu cât se multiplică numărul de actori. Mai mult, conform lui Cohen (apud Richardson, 1996), actorii nu-și cunosc Întotdeauna interesul, nu știu ce poziție să ia Într-un context dat, pentru că
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să intre pe agenda formală, fie prin ne(re)cunoașterea acesteia și respingerea ideii că problema există, fie prin strategii de atac sau de Împiedicare simbolică. Formularea politicilor se face În funcție de mediul acestora (care poate fi publicul, În general, sau coalițiile de susținere, rețelele de politici, curentele politice, grupurile de experți), iar modelul de implementare a politicilor, care, pentru acest tip de transfer, În mod normal, este unul „de sus În jos”, implică următoarele riscuri: se concentrează doar asupra decidenților, tinde
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cadrul politicii -, În sensul de perspectivă, viziune, structurare a problemei, fie prin proiectarea soluțiilor de anulare a inechităților de gen În domeniul vizat); 3. actorii procesului de Înfăptuire a politicii sunt implicați sau În legătură cu mișcările feministe 2, inclusiv sub forma coalițiilor de susținere; 4. politica creează, În spațiul instituțional În care se desfășoară și pe parcursul procesului de Înfăptuire, structuri sensibile la dimensiunea socială a genului (gender-sensitive) și, În general, un spațiu public deschis la problemele specifice femeilor (women-friendly)1. Într-un
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Ross, 1976), care va fundamenta, În mod ideal și teoretic, o politică cu public (May, 1991; Miroiu, 2001), la formularea căreia participă asociații profesionale, grupuri de interese (producători, consumatori), sindicate, comunități etc. În formularea politicilor, grupurile interacționează fie sub forma coalițiilor de susținere (Sabatier, 1999), fie sub cea a rețelelor de politici, definită anterior. Însă problema este că, În cazul transferului de politici de gen, specific procesului de aderare - cum este cazul României -, acesta se petrece Într-un spațiu public În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fiind o astfel de agendă (Cobb, Ross și Ross, 1976, p. 136)2. În plus, se știe că succesul feminismului valului al doilea a constat tocmai În dezvoltarea unei puternice rețele transnaționale de ONG-uri și grupuri academice, precum și de coaliții ale grupurilor de interese concentrate În jurul Bruxelles-ului (Mazey, 2000), care au avut un important rol catalitic În dezvoltarea legislației privind egalitatea de șanse și care s-au dezvoltat timp de 25 de ani Într-o adevărată policy-network pentru formularea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Întreaga Uniune, care sunt adesea consultate de către oficialii Comisiei Europene. 2 700 dintre aceste structuri și organizații sunt reprezentate oficial la Bruxelles de European Women’s Lobby (EWL), Rețeaua Europeană a Femeilor (The European Network of Women - ENOW), reprezentând o coaliție de advocacy sau de susținere (Sabatier, 1988) activă pe lângă Comisia pentru Drepturile Femeilor și șanse Egale a Parlamentului European. 4. Euro-Polity - a doua șansă pentru politicile echității de gen din România?tc "4. Euro‑Polity - a doua Șansă pentru politicile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Europa Centrală și de Est, o deschidere echivalentă cu cel de-al doilea val al feminismului din Vestul Europei. Feminismul are acum la dispoziție Întreaga rețea care a presat asupra statelor și a făcut posibilă apariția feminismului de stat. Această coaliție europeană poate fi abordată direct de către actorii non-guvernamentali autohtoni prin alianțe transnaționale, unde Își pot exprima agenda publică și pot crea coaliții de susținere 2 prin care să determine intrarea problemelor pe agenda formală a guvernului, prin procesele specifice de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]