7,234 matches
-
legate cu debuturile mele și cu tinereța. Sunt amintirile unei prietinii strânse, delicate și curate: cimitir, în amurgul altui veac. Dintre cei mulți de atuncea, am rămas aproape singur. Cea din urmă întâmplare vânătorească a mea a avut loc în codru la Borosești, lunea trecută. Mi-a părut rău că lipseau din apropierea mea Topîrceanu și Demostene Botez. Eram așezat în linie cu alți pușcași, pe clina unei văi, și zvoana hăitașilor începuse. Fulguia subțire și pădurea era albă. Maistrul de vânătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-acolo am zărit Pajură împăjurată Cu foc îmbrăcată De foc încinsă De foc cuprinsă. Și cum am văzut-o Am și întrebat-o: Unde te duci, pajură, Atât de-mpăjurată, Așa de-nfocată, De foc încinsă, De foc cuprinsă? Mă duc codrii să-i pârlesc Câmpii ca să-i veștejesc, Văile ca să le sec Și pietrele să le crăp. Lasă codrii să-nfrunzească Câmpurile să-nflorească Văile să înverzească Pietrele să se mărească; Da te du la omul meu, Mie dat Cătră mine-ndreptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-o Am și întrebat-o: Unde te duci, pajură, Atât de-mpăjurată, Așa de-nfocată, De foc încinsă, De foc cuprinsă? Mă duc codrii să-i pârlesc Câmpii ca să-i veștejesc, Văile ca să le sec Și pietrele să le crăp. Lasă codrii să-nfrunzească Câmpurile să-nflorească Văile să înverzească Pietrele să se mărească; Da te du la omul meu, Mie dat Cătră mine-ndreptat Și cu foc în îmbracă Și cu foc îl înfoaie Și-n foc îl încinge Și-n foc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce stăpâneau moșii în aceste părți. Polonii au folosit întreg anotimpul verii pentru a se deplasa pe îndelete de la Hotin până la apa Prutului, cam la înălțimea Hușilor. Le era teamă să treacă dincolo de Prut, unde-i așteptau dealurile înalte, cu codrii de nepătruns. Aici, primejdia îi pândea de pretutindeni și, când au îndrăznit să treacă râul, pe la începutul lui septembrie, au fost mai bucuroși să primească propunerile de pace pe care le oferea Bogdan, decât să-l urmărească pe voievod. Mulțumiți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
galbeni pe care Petru Aron o va plăti turcilor în anul 1456 - polonii se pregăteau să se întoarcă la casele lor, când un boier al lui Bogdan le-a dezvăluit planurile voievodului moldovean. Bogdan își adunase oastea la Crasna, în codrii care mărgineau valea strâmtă și mlăștinoasă a Bârladului. Aici pregătise atacul pe care voia să-l dea prin surprindere asupra călcătorilor de hotare. Dezvăluirea planurilor sale i-a salvat în parte pe poloni. Lupta s-a dat la 6 septembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu oastea otomană, acest corp de oaste trebuia să hărțuiască neîncetat pe dușman, să nu-i îngăduie să se aprovizioneze. Din calea dușmanului sunt retrași toți locuitorii inapți de luptă. Femeile, bătrânii și copiii sunt puși la adăpost în adâncul codrilor sau în munte. Ținuturile, pe unde vor trece turcii, sunt pârjolite. Hrană nu se găsea nici pentru oameni, nici pentru animale. Numai moldovenii știau semnele gropilor arse, unde se păstra grâul. Pentru dușman, țara era un pustiu - tăcut, primejdios. Moartea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
concluzia că armata polonă avea o artilerie uriașă, pentru acele vremuri, alcătuită din 200 de tunuri. Tot el considera că numărul carelor însoțitoare din armata polonă nu era de 30.000, după cum scria Wapowski, ci mult mai mic, din moment ce în Codrii Cosminului au fost pierdute 6.000 de care ale regelui și foarte multe care ale șleahtei. După părerea lui Papée, oastea Moldovei era alcătuită din 18.000 de moldoveni, dar fără să arate de unde a luat această cifră, plus ajutoarele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
drum accidentat, cât mai aproape de munți, din care cauză nimeni nu a împărtășit punctul de vedere al lui Eduard Fischer. Începând cu Grigore Ureche, istoricii noștri au arătat că armata polonă, când s-a retras din Moldova, a trecut prin Codrii Cosminului. În înțelegerea survenită între regele polon și Ștefan cel Mare, domnul i-a cerut lui Ioan Albert să se retragă pe unde a venit, ca să nu mai păgubească și altă parte de țară. Regele n-a respectat înțelegerea și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
între regele polon și Ștefan cel Mare, domnul i-a cerut lui Ioan Albert să se retragă pe unde a venit, ca să nu mai păgubească și altă parte de țară. Regele n-a respectat înțelegerea și s-a retras prin Codrii Cosminului, din care cauză, cum scrie Ureche, Ștefan „i-a luat urma” și i-a ajuns pe poloni în timp ce străbăteau Codrii. Așadar, retrăgându-se prin Codrii, regele s-a retras pe o altă cale decât cea pe care venise spre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca să nu mai păgubească și altă parte de țară. Regele n-a respectat înțelegerea și s-a retras prin Codrii Cosminului, din care cauză, cum scrie Ureche, Ștefan „i-a luat urma” și i-a ajuns pe poloni în timp ce străbăteau Codrii. Așadar, retrăgându-se prin Codrii, regele s-a retras pe o altă cale decât cea pe care venise spre Suceava. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că armata polonă a venit până la Coțmani și de acolo, leșii „au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
altă parte de țară. Regele n-a respectat înțelegerea și s-a retras prin Codrii Cosminului, din care cauză, cum scrie Ureche, Ștefan „i-a luat urma” și i-a ajuns pe poloni în timp ce străbăteau Codrii. Așadar, retrăgându-se prin Codrii, regele s-a retras pe o altă cale decât cea pe care venise spre Suceava. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că armata polonă a venit până la Coțmani și de acolo, leșii „au năvălit la Șipinți. Iar între
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgul Cernăuților, pe râul Prut”. După care în Letopiseț, se spune că polonii au venit asupra cetății Suceava. De curând, însă, a apărut un studiu prin care se demonstrează că regele s-a retras pe unde a venit, adică prin Codrii Cosminului, a respectat înțelegerea avută cu Ștefan cel Mare, dar domnul român i-a întins o capcană în Codrii Cosminului, transformând retragerea armatei polone într-un adevărat dezastru.” Adică se revenea, în acest fel, la justificarea pe care Ioan Albert
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curând, însă, a apărut un studiu prin care se demonstrează că regele s-a retras pe unde a venit, adică prin Codrii Cosminului, a respectat înțelegerea avută cu Ștefan cel Mare, dar domnul român i-a întins o capcană în Codrii Cosminului, transformând retragerea armatei polone într-un adevărat dezastru.” Adică se revenea, în acest fel, la justificarea pe care Ioan Albert a făcut-o în toamna anului 1497, în instrucțiunile date solilor săi, care mergeau la Vladislav al II-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
document dincolo de Prut (post fluvium Pruth). După Fr. Papée, în ziua de 12 septembrie, oastea polonă reunită acum pornea spre Suceava. În reconstituirea drumului făcut de armata polonă C. Rezachevici afirmă că aceasta, după ce a trecut de Sniatin, a străbătut Codrii Cosminului, între 11-18 septembrie. Dar letopisețele noastre menționează că polonii s-au retras pe alt drum decât cel pe care veniseră și numai în felul acesta au trecut prin Codrii Cosminului. Acta expeditionum bellicalium concordă cu ceea ce se afirmă în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
afirmă că aceasta, după ce a trecut de Sniatin, a străbătut Codrii Cosminului, între 11-18 septembrie. Dar letopisețele noastre menționează că polonii s-au retras pe alt drum decât cel pe care veniseră și numai în felul acesta au trecut prin Codrii Cosminului. Acta expeditionum bellicalium concordă cu ceea ce se afirmă în letopisețele noastre, din moment ce se arată limpede că, la 11 septembrie, armata polonă trecuse Prutul pe partea dreaptă (post fluvium Pruth). Ca să urmeze itinerarul propus de C. Rezachevici, ce nu se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmeze itinerarul propus de C. Rezachevici, ce nu se bazează pe niciun document, ar fi însemnat ca polonii să fi traversat din nou Prutul, după 12 septembrie, să facă drum întors până lângă Cernăuți, numai de dragul de a trece prin Codrii Cosminului. Drumul prin Codru era de 10 kilometri. Moldovenii, care-i întâmpinaseră pe poloni la Șipinți, ar fi profitat de greșeala polonilor, ar fi avut timp să seciuiască pădurea, să blocheze drumul și să prăbușească peste poloni copacii care stau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
C. Rezachevici, ce nu se bazează pe niciun document, ar fi însemnat ca polonii să fi traversat din nou Prutul, după 12 septembrie, să facă drum întors până lângă Cernăuți, numai de dragul de a trece prin Codrii Cosminului. Drumul prin Codru era de 10 kilometri. Moldovenii, care-i întâmpinaseră pe poloni la Șipinți, ar fi profitat de greșeala polonilor, ar fi avut timp să seciuiască pădurea, să blocheze drumul și să prăbușească peste poloni copacii care stau înținați. Dacă se are
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
socotind o distanță de cel puțin 10-20 m între care, devine evident că ar fi fost o adevărată aventură traversarea unei păduri, unde pândeau adversarii. Nici timpul nu îngăduia o irosire de forțe numai de dragul unei aventuri, cum era traversarea Codrilor Cosminului. Regele a avut ocazia să aleagă acest drum, dacă ar fi ținut să-l parcurgă. Nu avea decât să treacă podul de la Cernăuți și să se deplaseze spre sud, pe cel mai scurt drum care trecea prin pădure. Nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întoarcă îi trebuia iar 6 zile, nepunând la socoteală câte zile i-ar fi trebuit întregii armate polone ca să treacă apa. De la Hadir la Cernăuți ar fi făcut iarăși 6 zile, ca la 18 septembrie să se afle în marginea codrilor. Dar, în Acta expeditionum bellicalium, armata polonă se afla dincolo de târgul Siret (post oppidum Sereth), unde se afla și în ziua de 20. La 25 septembrie, pisarul nota că armata se află lângă Suceava (circa civitatem Szoczawa). Mai există o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde se afla și în ziua de 20. La 25 septembrie, pisarul nota că armata se află lângă Suceava (circa civitatem Szoczawa). Mai există o explicație a deplasării armatei polone de la Cernăuți spre Hotin, în loc să o ia spre sud, prin Codrii Cosminului. Regele aștepta ajutoare de la fratele său Alexandru, marele duce al Lituaniei. Un loc potrivit pentru a face joncțiunea cu lituanienii, care urmau să vină prin Brațlav, era Honinul, sau undeva în apropierea acestei cetăți. Alexandru a dorit să vină
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bug.” Astfel, Alexandru a fost silit să trimită „câteva mii de cneji și pani și curteni aleși”, în fruntea cărora erau mareșalul său și câțiva cneji. Corpul de oaste lituanian avea să ajungă în Moldova, când oastea polonă trecuse de Codrii Cosminului, în retragerea spre hotarele Poloniei. Aflând că Alexandru se îndrepta cu oastea sa spre Moldova, Ivan al III-lea i-a trimis 5 soli prin care îl avertiza: „noi acum îți dăm de știre... să nu pornești împotriva lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iarăși regelui și, la 30 noiembrie, Vladislav îi cerea din nou voievodului să nu-i mai tulbure pe sași și să lase oamenii la vatră. Așadar, la 30 octombrie, Birtoc era de mai multe zile în Ardeal, iar lupta din Codrii Cosminului s-a dat la 26 octombrie. Factorul decisiv, care l-a determinat pe Ioan Albert, a fost rezistența opusă de Ștefan și de oastea țării. Foarte importantă a fost și scrisoarea regelui Vladislav care-i scria lui Ioan Albert
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca regele să meargă cu acei oameni ai săi pe același drum pe care a venit”. Și Grigore Ureche, care a cunoscut și cronicile polone scria că Ștefan, văzând că regele „n-au luat urma pre unde venise, ci spre codru”, a trimis oamenii să-i ceară lui Ioan Albert să se întoarcă pe unde a venit, căci, altfel, „văzându țara paguba ce se va face de oastea leșească, nu vor răbda, ci vor vrea să-și apere ale sale”. C.
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ioan Albert să se întoarcă pe unde a venit, căci, altfel, „văzându țara paguba ce se va face de oastea leșească, nu vor răbda, ci vor vrea să-și apere ale sale”. C. Rezachevici, în studiul despre lupta din Codrii Cosminului, crezând că a descoperit drumul pe care polonii au mers spre Suceava, a considerat că domnul i-a cerut regelui să se retragă pe același drum pe care a venit, drum care trecea prin Codrii Cosminului, ca să-i întindă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
studiul despre lupta din Codrii Cosminului, crezând că a descoperit drumul pe care polonii au mers spre Suceava, a considerat că domnul i-a cerut regelui să se retragă pe același drum pe care a venit, drum care trecea prin Codrii Cosminului, ca să-i întindă o capcană aici. Într-o altă lucrare C. Rezachevici consideră că ceea ce spun cronicarii moldoveni nu are nici un fundament, de vreme ce și la înapoire drumul Sniatin - Cernăuți - Siret - Suceava trecea prin Codrii Cosminului. Nu este, însă, vorba
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]