5,773 matches
-
2. Comiterea delictelor cu violență este potențată de un nivel scăzut de instrucție și cultură al agresorilor, ca și de o integrare deficitară a lor în familie, profesie sau comunitate. 3. Factorii de personalitate sunt implicați, de multe ori, în comiterea delictelor cu violență, comportamentul agresiv fiind adesea consecința unor stări de frustrare individuală resimțite de anumite persoane. 4. Consumul de alcool, care precedă în multe situații acțiunea violentă, reprezintă o condiție (ocazie) criminogenă favorizantă. 5. Între mobilurile urmărite de agresori
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violurilor) etc. La rândul lor, victimele delictelor cu violență sunt reprezentate de acele persoane care suportă sau sunt obligate să suporte amenințările fizice sau constrângerile morale și agresiunile fizice exercitate prin diverse mijloace de către agresori. În funcție de gradul de implicare în comiterea acțiunii violente, unele victime pot fi întâmplătoare sau accidentale (fără să fi avut relații anterioare cu agresorul), altele pot fi provocatoare, precipitând declanșarea acțiunii violente (prin ținută, limbaj, comportament etc.), în timp ce altele sunt slabe sub raport fizic, biologic și constituțional
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violuri, loviri cauzatoare de moarte, fiind condamnate la ani grei de detenție și cu șanse destul de reduse de resocializare și reinserție socială. Deși, în ansamblul acestor tipuri de delicte, minorii nu dețin ponderi semnificative, ei sunt implicați mai mult în comiterea unor violuri și tâlhării. c) Mediul de rezidență Din perspectiva acestui indicator, rezultă o serie de diferențieri semnificative în privința numărului și a ponderii persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din societate ce favorizează apariția climatului de abuz și neglijare asupra copiilor; legislație săracă în privința protecției copilului sau neaplicarea adecvată a legilor. Abuzul instituțional se referă la abuzul fizic, emoțional și psihologic exercitat în instituțiile de protecție socială. Pe lângă responsabilitatea comiterii abuzului fizic, emoțional și psihologic, instituției îi revine și răspunderea pentru mesajul transmis indivizilor sub următoarea formă: dacă educatorii nu pot să educe copiii decât rercurgând la bătaie, atunci pedeapsa fizică trebuie să se aplice și în familie. Abuzul familial
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
d) colaborarea cu instituții locale de protecție a copilului și raportarea cazurilor, în conformitate cu legislația în vigoare; e) îndrumarea părților aflate în conflict în vederea medierii; f) solicitarea de informații cu privire la rezultatul medierii; g) instrumentarea cazului împreună cu asistentul familial. (2) În cazul comiterii actelor de violență în familie, organele de poliție intervin la sesizarea victimei, a altui membru de familie sau a unei autorități. (3) Lucrătorul de poliție va anunța imediat autoritatea competentă la nivel local, în legătură cu situația victimei. Art. 17. - Ministerul Sănătății
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pe sine în raport cu exigențele mediului său de viață. În stabilirea „culpabilității” se iau, de regulă, în considerare cel puțin patru factori, între care se stabilește un raport de interdependență și influențare reciprocă. Acești factori sunt: a) natura prejudiciului adus prin comiterea comportamentului deviant respectiv; b) modul de realizare a comportamentului deviant (relevant pentru un anumit specific temperamental și un anumit nivel cultural); c) psihogeneza acestui comportament (explorarea condițiilor obiective și a celor subiective, de ordin motivațional), care au determinat realizarea comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în care remușcările și procesele de conștiință sunt atât de vii, încât îi determină să încerce să le elimine prin invocarea, în cele din urmă, a unor scuze, sau a unor motive de ordin obiectiv ce au stat la baza comiterii actului lor deviant, dar care nu vor rezista, de regulă, în fața evidenței realității. Drept urmare, acestei perioade de rezistență îi urmează — la acei subiecți care sunt mai sensibili, mai impresionabili și, implicit, mai sugestibili — un stadiu de epuizare, când pragul maxim
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o are supravegherea informativă a locurilor, mediilor și categoriilor sociale și categoriilor de persoane care sunt pretabile să desfășoare activitate ostilă statului nostru sub acoperire religioasă. Aceasta are menirea de a obține informații de primă sesizare despre inițierea, pregătirea și comiterea de infracțiuni contra securității statului, precum și despre fapte, fenomene sau împrejurări ce pot favoriza comiterea de infracțiuni sau alte manifestări de natură să tulbure ordinea și climatul politic din țara noastră. Ea se realizează cu ajutorul rețelei informative, prin folosirea judicioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
sunt pretabile să desfășoare activitate ostilă statului nostru sub acoperire religioasă. Aceasta are menirea de a obține informații de primă sesizare despre inițierea, pregătirea și comiterea de infracțiuni contra securității statului, precum și despre fapte, fenomene sau împrejurări ce pot favoriza comiterea de infracțiuni sau alte manifestări de natură să tulbure ordinea și climatul politic din țara noastră. Ea se realizează cu ajutorul rețelei informative, prin folosirea judicioasă a celorlalte mijloace și metode de muncă specifice organelor de securitate și miliție (verificări, controale
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
conform metodei și locului prevăzut în raportul cu propuneri. Cu această ocazie, susnumitul a avut o poziție corectă, acceptând colaborarea cu organele noastre, angajându-se în scris a furniza informații în mod secret și organizat cu privire la aspectele care ar favoriza comiterea unor fapte antisociale naționaliste maghiare din anturajul său. [...] Lt. col. Oprea Florian lt. col. Ungvari Iosif” Notă de analiză, 20.07.1984: „La data de 20.07.1984 activitatea informatorului «Turdean» a fost analizată de șeful serviciului I/B , lt. col. Oprea Florian
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Asigurarea unei permanente și eficiente cooperări cu unitățile de securitate interesate de caz, îndeosebi cu cea a județului Galați și a municipiului București, precum și de la județele care au în competență centre eparhiale, pentru a preîntâmpina inițierea, deplasarea în grup și comiterea unor acte anarhice la diferite așezăminte religioase. 4. Întreprinderea tuturor măsurilor informativ-operative oportune de cunoaștere și prevenire, antrenând în acest sens organele de miliție și factorii de decizie din unitățile în care aceștia își desfășoară activitatea, pentru ca - în viitor - să
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
numitului P.G. din București, în vederea trimiterii lui în fața instanței judecătorești. Menționăm că Dir. VUI-a, prin adresa nr. 00510915 din 09.11.1962 ne face cunoscut că există probe suficiente pentru a se trece la arestarea susnumitului, facându-se vinovat de comiterea infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209, pct. 2, lit. a CP. al R.P.R. Lt. Stroe Gheorghe, Lt. col. Kasza Ștefan, Lt. col. Olimpiu Andrei” EVREI Situația evreilor din România, spre deosebire de alte culte, a fost mai bună. Activitatea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Pentru a dovedi acest lucru, nu aveți decât să vă uitați la statisticile cu privire la câți oameni ies din închisoare pentru prima dată, pentru a se reîntoarce după gratii într-un an sau chiar mai puțin (și de cele mai multe ori pentru comiterea aceleiași fărădelegiă. Aceștia nu învață din experiența și din greșelile proprii. Se spune că oamenii isteți învață din greșelile și experiența proprie. Dacă nu mă credeți, cereți-mi să vă arăt vânătăile, cicatricele și sufletul rănit. Din nou, problema este
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
o cauze subiective (privesc aspectele psihice ale actului infracțional); o cauze principale (cele care dețin ponderea cea mai însemnată în declanșarea actului deviant); o cauze secundare (un rol scăzut în declanșarea acțiunii); o cauze determinante (cu un rol primordial în comiterea infracțiunii); o cauze declanșatoare (cele care facilitează trecerea comportamentul deviant); o cauze ereditare și cauze de dezvoltare (cele din urmă sunt intersectate cu factorii educaționali, de mediu și condițiilor sociale în care se dezvoltă persoana deviantă). I. Oancea, propune o
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
prevenirea actelor delincvente în raport cu multiplele fenomene de dezechilibru și dezorganizare existente la nivel social; d) dimensiunea psihologică evidențiază profilul individului delincvent, precum și atitudinea acestuia față de fapta comisă; e) dimensiunea economică indice care facilitează evaluarea pierderilor (directe și indirecte) suferite în urma comiterii respectivei infracțiuni; f) dimensiunea prospectivă care deține un rol semnifcativ întrucât permite studiul asupra evoluției delincvenței în viitor. Rândurile de mai sus demonstrază încă o dată, dacă mai era necesar, caracterul inter- și pluridisciplinar al studiului asupra delincvenței, indiferent de forma
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
regulilor și normelor sociale și legale. Autorul consideră că pentru a evalua obiectiv și exhaustiv comportamentului infracțional trebuie să se țină seama de următoarele determinări: o situaționale prin care se iau în considerare elementele care intră în joc în momentul comiterii delictului; o istorice sau geneticevizează elementele care au influențat anterior situația și viața delincventului; În consecință, comportamentul deviant este rezultat din "învățarea socială", acesta nu reprezintă o componentă "a-priorică". Sutherland pune în evidență și aspectele ce includ acest proces: o
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sau geneticevizează elementele care au influențat anterior situația și viața delincventului; În consecință, comportamentul deviant este rezultat din "învățarea socială", acesta nu reprezintă o componentă "a-priorică". Sutherland pune în evidență și aspectele ce includ acest proces: o învățarea tehnicilor de comitere a delictelor; o orientarea mobilurilor, tendințelor impulsive și atitudinilor agresive și indezirabile ale dispozițiilor legale: se conturează astfel grupuri sociale care interpretează regulile sociale ca norme ce trebuie respectate și alte grupări ce interpretează aceleași norme de pe pozițiile înclinate spre
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Erikson, subliniind rolul agenților de control social, apreciază că efectul produs de etichetare are de multe ori canalizare către o carieră criminală, pe care o acceptă ca singura alternativă posibilă. 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante Comiterea unor acte indezirabile ori blamate social, după cum am precizat și în rândurile de mai sus, ține atât de specificul socio-economic, dar mai ales de carateristicile psihice ale individului. Astfel de fapte se pot întâlni la diferite categorii sociale, cu grade
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
aflăm în fața unei incapacități psihofizice, iar în plan juridic a unei iresponsabilități sau a lipsei de răspundere penală, ambele prevăzute în legea penală. Este evident că incapacitatea psihofizică se constată extrajudiciar. Investigația pentru stabilirea existenței sau inexistenței discernământului în momentul comiterii faptei prevăzută de legea penală și ca urmare stabilirea incapacității psihofizice semnifică lipsa discernământului. Lipsa discernământului înlătură caracterul penal al faptei cu semnificație de iresponsabilitate în comiterea faptei. (Art. 48 Cod Penal, definește iresponsabilitatea: ,,nu constituie infracțiune fapta prevăzută de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
psihofizică se constată extrajudiciar. Investigația pentru stabilirea existenței sau inexistenței discernământului în momentul comiterii faptei prevăzută de legea penală și ca urmare stabilirea incapacității psihofizice semnifică lipsa discernământului. Lipsa discernământului înlătură caracterul penal al faptei cu semnificație de iresponsabilitate în comiterea faptei. (Art. 48 Cod Penal, definește iresponsabilitatea: ,,nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârșirii faptei, fie din cauza alienației mintale, fie din alte cauze, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori nu putea fi stăpân pe ele"). După cum se poate deduce, legiuitorul obligă specialiștii psiholog și psihiatru să stabilească post-actum discernământul prin diagnosticarea capacității psihofizice sub aspect intelectual și volutiv, a făptuitorului din timpul comiterii faptei. În urma analizei anterioare se ridică întrebarea inevitabilă: care sunt elementele caracteristice și diferențiatoare ale personalității infractorului în raport cu personalitatea unui neinfractor? Numeroase studii de specialitate (Voinea, 1999) au evidențiat unele diferențe semnificative doar la nivel comportamental și volitiv, în modul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nefaste (crime pasionale, accidente rutiere etc.). Aceștia se reintegrează social și dispun de o imagine asupra consecințelor infracțiunii comise, spre deosebire de profesioniști. e. gradul de adaptare socială specific infractorului în corelație cu capacitatea infracțională. Această tipologie ține seama de contextul pentru comiterea actelor infracționale, precum și de posibilele combinații ale acestora; "adaptabilitatea socială relevă gradul de integrare socială a individului, iar capacitatea infracțională denotă potențialul infracțional al personalității individului și se referă la nucleul central al personalității infractorului" (M. Voinea, 1999, p. 51
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
al inteligenței Competență socială Inadecvat social Calificare profesională Necalificat Competență sexuală Incompetent sexual Statut social ridicat Statut social scăzut Loc de muncă stabil (tatăl) Fără loc de muncă (tatăl) Educație inconsecventă în copilărie Educație dură în copilărie Tip controlat în timpul comiterii faptei Tip anxios Consum de alcool Consum minim de alcool Stres situațional crescut (agitație) Sters situațional minim Coabitează cu un partener Trăiește singur Mobilitate mare (mașina bună) Trăiește sau lucrează în apropierea locului crimei Urmărește crima (în presă) Interes minim
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
categorii de infractori : 1. Criminalii situaționali caracterizați prin faptul că: se confruntă cu o problemă care solicită acțiunea; aleg acțiunea care constituie o violare a legii; au fost prinși, arestați, condamnați și li s-a oferit statutul de criminali; până la comiterea infracțiunii s-au supus sistemului normativ al societății. 2. Criminalii de cariera se caracterizează prin următoarele trăsături: crima este mijlocul principal de asigurare a traiului; își formează deprinderi tehnice și modalități de acțiune pentru comiterea infracțiunilor asupra proprietății; își dezvoltă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
oferit statutul de criminali; până la comiterea infracțiunii s-au supus sistemului normativ al societății. 2. Criminalii de cariera se caracterizează prin următoarele trăsături: crima este mijlocul principal de asigurare a traiului; își formează deprinderi tehnice și modalități de acțiune pentru comiterea infracțiunilor asupra proprietății; își dezvoltă atitudini favorabile pentru infracțiune și nefavorabile pentru societate; mediul privativ este apreciat drept o școala a crimei; din punct de vedere psihologic nu prezintă caracteristici care să-l diferențieze de non-criminali. Referitor la crima prin
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]