6,479 matches
-
punct de vedere istoric și infinit superioară celei dintâi, stârnind interesul unor oameni de teatru notorii, cum erau profesorul meu de la IATC - Brădățeanu, sau regizorul Ion Olteanu, la care mă trimisese Petru Co marnescu. Singurul lucru care-i lipsea cu desăvârșire era orice contingență cu situația politică românească, fiind tot unul din „castelele mele din Spania“... Lui Mihai însă „îi puțea“ tot ce venea de la mine, atât de mare era neîncrederea lui față de posibilitățile mele creatoare... Mihai lui Pierre Dragă Pierre
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
eu am rămas singur să mă ocup de pro gramul meu zilnic de lucru... Este o fericire că l-am alcătuit ieri, căci astăzi n-aș fi putut s-o fac: orice inițiativă, orice dorință, orice voință - îmi lipsesc cu desăvârșire. S-a zis cu perioada cea bună: cad din nou la fund și, de la înălțimea acestei căderi, îmi rămâne un gust amar și un simțământ de ură împotriva întregii lumi. Un nou episod dramatic se coace - mizantropie totală! Nu mai
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
care te va învălui de-a cum încolo, mai materială decât oricare vorbă sau oricare gest. Departe de cel care ți-a dăruit-o, privirea mea va fi de-acum o parte din propria ta fericire. Omul rău e cu desăvârșire rău atunci când se preface că e bun. Îmi cheltuisem toate forțele pentru a lupta împotriva răului care credeam că este în mine și nu-mi mai rămânea forță pentru a face binele. Era oare o soluție? A nu face răul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
să procedăm, cum să tăgăduim propriile spuse fără a-l învinui pe celălalt. Ce mă deranja era că traducerea proastă nu făcuse poveștile noastre mai inofensive politic, ci doar le mutilase din punct de vedere literar. Partea poetică dispăruse cu desăvârșire. În cursul interogatoriului, rumegarea acelorași lucruri ore în șir te făcea treptat să-ți reamintești tot ce spuseseși și până la urmă ți se stârnea cheful să corectezi deficitul de poezie. Dar trebuia să-ți reprimi instinctiva rectificare a carențelor poetice
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
felului cum se vorbea în societatea românească ținută sub supraveghere. și probabil că nu doar sub această dictatură. Orice gând, fie și numai semiautentic, orice vagă sugestie de exprimare personală, orice tresărire și clipire individuală cât de măruntă dispăruseră cu desăvârșire la vorbitori. Priveam și ascultam vorbind niște figuri interșanjabile care, pentru a se conforma deplin cerințelor carierei, își abandonaseră individualitatea și se instalaseră confortabil în mecanismul bine uns al unei poziții politice. În România, întreaga ideologie a regimului se focaliza
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Iordanului hrănindu-se după o rețetă anticolesterol descoperită de el, cu te miri ce și mai nimic: câteva fructe sălbatice, niște lăcuste leșinate de căldură și în final, ca să-și dreagă gustul, nițică miere "împrumutată" de la niște ființe lipsite cu desăvârșire de cea mai elementară educație și care-și depozitau comoara meliferă în scorburile copacilor. Mai apoi, revenit printre oameni și oprindu-se la răspântii striga opintindu-se din toți bojocii, semenilor săi: "Gătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui." (Luca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
O cană pe un taburet alături de căldarea cu apă. Sărăcia pământului... Șezi, Văsălie. Io nu mi-s bogat, din contră. Da' ce mânc io îț dau și ție. Ia și mâncă! Acestea fiind zise, bătrânul Danilov, sârbul sărac, singur cu desăvârșire în lumea asta ticăloșită, dând dovadă de un bun-simț de o măreție aristocratică, s-a prelins discret din căsuța lui săracă pentru ca bietului om flămând să-i tihnească mâncarea fără să-i stea bucătura în gât. S-a așezat scârțâind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
înțelege cu el după ce bea vinul care rămâne pe fundul sticlelor de pe mese, că fură din măruntele monezi ce constituie bacșișul nostru, al tuturor, este chiar simpatic prin optimismul lui molipsitor și pofta de lui de viață, ceea ce lipsește cu desăvârșire clienților cu fețe plictisite din restaurant. Referent de specialitate la Ministerul Educației Naționale, București 9 septembrie 1999 Back to Romania. Întoarcerea în țară m-a făcut să mă gândesc că asist oarecum la "banalizarea răului", nu foarte departe de sensul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
potrivit cu cea de pe foaie, astfel că, în mai 2004, textul apărut în România literară a derapat uneori, în ciuda intențiilor mele, pe miriștea patetismului. Am evitat laudele de șănțate, e adevărat, dar nu sunt sigur că am reușit să scap cu desăvârșire de apăsările și de convențiile mo mentului aniversar. Cum însă autorul nu e nici pe departe judecătorul cel mai bun al pro priului text, îl las pe cititor să noteze, să surâdă, să se încrunte sau să strâmbe din nas
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Mari. Ctitorul României socialiste s-a născut în anul Marii Uniri, țara și conducătorul având aceeași vârstă. Îi este dat celui de-o vârstă cu țara să ducă România pe calea socialismului spre idealul comunist. Dar Ceaușescu nu este doar desăvârșirea istoriei naționale, ci și figura centrală a istoriei partidului. Istoricii de serviciu au rescris istoria partidului comunist - forța latentă prezentă de-a lungul întregii istorii românești -, punând accentul pe așa-zisul rol vital jucat de Ceaușescu în cadrul mișcării și trecând
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aur“, Luceafărul, 7 ianuarie 1989) BĂNUȚĂ Ion „Societatea noastră, care se dezvoltă impetuos sub drapelul Partidului Comunist Român, este o societate vie, dinamică, profund umană - e un vis al viitorului și ne cere să participăm total la înălțarea și la desăvârșirea ei. Este un drept și o datorie. Să ne aruncăm condeiul sufletului în toate culorile noastre, în toate zările albastre, spre a afla fiecare în fiecare poemul fără de moarte care ne va prelungi amintirea. Secretarul general al partidului, Nicolae Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
marilor izbânzi ale poporului în drumul său spre comunism!“ (Scînteia, 30 decembrie 1978) BERINDEI Dan „Drumul cel nou a fost deschis în august 1944, când națiunea noastră a intrat într-o nouă etapă hotărâtoare a existenței ei, în care, după desăvârșirea revoluției burghezo democratice s-a putut trece la revoluția socialistă. Exploatarea a fost înlăturată, noua societate românească nu mai cuprinde decât clase și categorii sociale care acționează unite urmărind țeluri comune revoluționare. Sub steagurile României socialiste poporul român și-a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Executiv al CC al PCR din 29 aprilie, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, document fundamental pentru perfecționarea construcției revoluționare, de inestimabilă valoare teoretică și practică, reliefează marea însemnătate a muncii ideologice și politico-educative în dinamizarea procesului de desăvârșire a edificării socialiste și înaintare spre comunism.“ („Puternicul răsunet al artei în conștiințe“, Scînteia, 11 iunie 1988) „Tovarășa Elena Ceaușescu, ilustra fiică a neamului românesc, om între oameni cu loc de cinste în istorie, personalitate multilaterală dăruită patriei și poporului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dau documentele recentei Plenare a CC a partidului nostru, Cuvântările rostite de către tovarășul Nicolae Ceaușescu de la acest înalt for al actualității.“ (Tribuna, 18 februarie 1971) „Toate documentele de partid subliniază, fără echivoc, sarcinile precise și concrete în direcția formării și desăvârșirii conștiinței socialiste a omului zilelor noastre. Iar noi, lucrătorii din câmpul activității cultural-artistice, ne socotim chemați în primul rând, ca niște autentici activiști de partid, la toate înălțătoarele și mobilizatoarele sarcini ce ne revin. Desigur sunt încă multe de făcut
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
comodității și înțelegerii funcționărești a misiunii noastre.“ („O sarcină primordială“, Tribuna, 16 decembrie 1982) „Cultura zilelor luminoase de azi din România noastră socialistă, o subsumează elocvent, aducând cu sine prinosul unei înțelegeri superioare, de calitate nouă a însuși sensului de desăvârșire națională, exultarea programată a condiției sale revoluționare. Este sensul major al politicii partidului nostru de culturalizare generală superioară a întregului popor. El nu este un act în sine, îngust și limitat și prevede o largă colaborare spirituală și materială cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tribună ca să rostească gândul și voința milioanelor de femei, ale căror purtătoare de cuvânt erau, au exprimat cu aceeași limpezime dorința femeii de azi de a corespunde marilor sarcini care îi sunt încredințate, de a le duce mai departe spre desăvârșire, pentru progresul și strălucirea patriei. Nici o șovăire, nici o slăbiciune în glasul lor. O hotărâre, o sinceritate care dovedeau că sunt ani de când femeia s-a angrenat în activitatea creatoare a întregului popor, că e conștientă de rolul ei de constructor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
simți, să gândești, să spui adevărul despre România.“ („Crez“, Luceafărul, 27 ianuarie 1979) HANGA Vladimir, prof. univ. dr. docent „De aici continua și neobosita muncă de educare pe care întreaga noastră societate o duce - și trebuie să o ducă - pentru desăvârșirea interioară a omului. Unii se îndreaptă și se încadrează în rosturile lor firești, convinși până la urmă de necesitatea transformării lor, iar alți - constrânși de voința obștei - sunt puși în imposibilitatea de a-și continua comportamentul negativ. Toate acestea subliniază uriașa
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu măslinii păcii, simbol al aspirațiilor și nădejdilor tuturor popoarelor din lagărul socialist.“ (Contemporanul, 26 septembrie 1958) PACEA Ion „Dimpreună cu întregul nostru popor muncitor, dimpreună cu ceilalți lucrători culturali de pe cuprinsul patriei, artiști plastici - profund angajați în procesul de desăvârșire a construcției socialiste - văd în tovarășul Nicolae Ceaușescu o uriașă forță dinamică a țării în mersul ei neabătut spre un viitor luminos, văd un înțelept cârmaci și un apropiat prieten al artelor, ce i-a ajutat veșnic, în munca și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nu total nouă.“ (Tribuna, 18 ianuarie 1973) „Exigențele puse de partid în fața slujitorilor condeiului, îndemnurile adresate acestora de secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, își găsesc astfel o continuă întruchipare în creațiile menite să contribuie la înălțarea omului pe treptele desăvârșirii sale ca Om.“ (Steaua, ianuarie 1978) ZĂINESCU A.I. „Căci din toate marile virtuți alese El patrie se cheamă, eu patrie-i rămân Și am pe-aceste zile ale mele, dense, Destin, mereu, Partidul Comunist Român.“ („Virtute“, în E un copac
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vâsc - și totuși Cinstea frunzei nu și-o spurcă, Nu-și îmbăloșe gorunii Câți l au tot răbdat în cârcă. Numai unii, Numai uniiă“ („Ascultând anume glasuri“, România literară, 7 aprilie 1977) DUMITRESCU-CODREANU Lucia „Făurind în mod conștient omul, punând desăvârșirea omului ca obiectiv logic și programatic al construcției socialiste, politica înțeleaptă și clarvăzătoare a Partidului Comunist Român concepe umanismul revoluționar ca strategie prioritară a istoriei și civilizației patriei noastre. Înaintând spre comunism, România contemporană actualizează în practică, așa cum arăta tovarășul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
numele tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, produsul inteligenței românești reține atenția tuturor și distincțiile se adună în tezaurul material și spiritual al poporului nostru.“ („În inima țării“, Scînteia, 7 ianuarie 1982) MILOTINESCU Dan „Timp al împlinirii autentice și al desăvârșirii spirituale, Epoca Nicolae Ceaușescu, epoca afirmării plenare, a creației și creatorilor fundamentează și prin contribuțiile valoroase ale tinerelor talente dimesiunile și valoarea noii noastre culturi.“ („Afirmarea plenară a creației și artei socialiste“, Amfiteatru, martie 1989) MIRCEA Dumitru, activist cultural, prozator
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
social și echilibru moral.“ („Certitudinea devenirii“, Săptămîna, 25 decembrie 1987) TOMESCU Vasile, muzicolog „Evenimentul memorabil în evoluția societății românești contemporane, lucrările Plenarei CC al PCR, desfășurate în acest început de noiembrie, angajează întreaga conștiință a poporului nostru în saltul spre desăvârșirea omului nou, spre împlinirea nobilului program de înflorire materială și spirituală a României socialiste.“ (România liberă, 10 noiembrie 1971) „Atașați cu întreaga lor ființă programului elaborat de partid, compozitorii și muzicologii și-au consacrat energia și talentul înfăptuirii marilor deziderate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
localității sunt transferate la Arpașul de Jos și apoi la foarte scurtă vreme la Scorei. În 1940 din nou apare un post de jandarmi în Cârțișoara care însă se desființează curând, mai precis în 1942. În sfârșit, în 1949, după desăvârșirea preluării puterii în stat de către orânduirea comunistă, când poliția și jandarmeria sunt desființate, se instituie ca instrument de păstrare a ordinii publice Miliția, instituție care-și organizează puncte de lucru ce vor acoperi toate cotloanele țării. Atunci în 1949 se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Aurora nu veni cu el pe-afară. Dănuț se supără, strigă la ea să-i dea inelul și o ame nință că, dacă nu i-l dă, o va păți ! Aurora se uita în pămînt, iar zîmbetul îi dispăruse cu desăvîrșire. Ori cum, pe Dănuț nu-l mai interesau acum chestiile astea - nici nu l-au interesant vreodată ! Să facă bine să aducă odată inelul ăla, că s-a săturat ! Atunci Aurora a spus un „nu“, iar Dănuț a simțit că
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de atunci mi-ar fi greu s-afirm dacă mecanicul care conducea garnitura era un mecanic real sau numai o păpușă animată. Aș putea să jur numai că țipătul mașinii avea în el ceva uman, copilăresc și vesel, ceva cu desăvârșire deosebit de țipătul tuturor celorlalte mașini de drum de fier. Dar lucrul acesta nu l-am observat și nu l-am înțeles la acea primă călătorie a mea în lume, ci mai târziu, altă dată, pe când mă-ntorceam acasă la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]