5,759 matches
-
de canonul realismului socialist. În esență, romanul Amar se constituie în jurul trăirilor copilului și apoi adolescentului Dick Tomaziu, un alter ego al autorului, în ultimii ani ai războiului și în cei ai instalării regimului comunist. Stăpânirea frazei, o anume putere descriptivă, capacitatea de a împleti firesc mai multe fire narative, înțelegerea psihologiei vârstelor fragede sunt evidente, însă clișeele proletcultiste parazitează întregul, ducând la eșec. În același spațiu epic se mișcă și Crivățul bate năpraznic, redactat, după declarațiile lui F., în 1949
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
Titlul proiectului Se completează denumirea proiectului, stabilită în prealabil. Titlul trebuie să reflecte obiectivul general al proiectului. Se preferă alegerea unui nume simplu, ale cărui inițiale, dacă este posibil, să formeze un acronim logic. De obicei, titlul trebuie: să fie descriptiv; să scoată în evidență rezultatele proiectului și nu metodele folosite; să fie clar, concis, și ușor de ținut minte; să nu conțină termeni tehnici sau elemente de jargon. Rezumatul proiectului Aproximativ 10 rânduri, incluzând informații despre scopul proiectului, grupurile țintă
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
muncă susținută, o pregătire generală temeinică, un efort continuu de ridicare a nivelului de pregătire științifică și de îmbunătățire a calității predării, o bună organizare a întregii activități didactice. Înscriindu-se în liniile reformei curriculare, evaluarea este calitativ de tip descriptiv, activă, pozitivă, cu un caracter formativ, având în vedere elevul participant activ la formarea sa, conștientizând capacitățile sale. Actul instrucțional necesită o permanentă schimbare și restructurare devenind un proces activ care implică activizarea fizică și mentală, formarea și dezvoltarea unor
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
și mică, tragică și comică și într-asta se află un stimulent (*35) pentru apariția sentimentului total de care ne-am ocupat aici. Cuvîntul explicativ al autorului "...A fost multă vreme dorința mea să realizez o lucrare în domeniul psihologiei descriptive și analitice, în care mai este încă mult de făcut, după opinia mea. Psihologia experimentală s-a ocupat, potrivit cu esența sa, în principal, de fenomenele elementare ale vieții psihice. Este însă de mare importanță pentru viața noastră spirituală să fie
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
unele scăderi ale Psihologiei sale, în 1923, filosoful danez părea să aibă deci în vedere și ceea ce se impusese, între timp, în prim-planul dezbaterilor științifice, prin studiul lui Chr. V. Ehrenfels, Uber Gestaltqulitäten (1890), ca și prin psihologia orientală "descriptiv și analitic", la un deceniu după apariția Intoducerii în științele spiritului (1883) a lui Wilhelm Dilthey. Acestor lucrări de răsunet li se adăugau și ecourile operei lui Eduard Spranger Lebensformen, din 1914. Nu trebuie să ne surprindă, prin urmare, că
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu prin idei, necesității unei valori supreme, încorporată în simboluri. Gînditorul nu a încetat să se preocupe de "principiile științei și ale vieții", și, mai presus de toate, de problemele cunoașterii. A stăruit asupra "categoriilor", într-o epistemologie de tip descriptiv, în care a distins conceptele fundamentale de cele formale, reale și ideale. A investigat în chip amănunțit conceptul real de totalitate, reluînd unele idei expuse în Cugetarea umană, formele și temele sale. Apărută la numai un an după Marele humor
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Nu sunt cultivate, în genere, studiile cu caracter teoretic, precum și încercările de interpretare a unor genuri sau specii, altfel bogat reprezentate. Cele câteva articole care apar totuși, semnate nu numai de români, ci și de străini, au un caracter preponderent descriptiv: M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, Artur Gorovei, Despre descântece, Elementul popular în literatura cultă și Legenda arborilor îmbrățișați, N. I. Apostolescu, Frunză verde, Th. D. Speranția, Frunză verde în poezia populară ș.a. Notabile sunt lucrările Verbul plastic în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
se consideră că începe supradotarea este diferențiat în literatura de specialitate (A. Bandura și A. Herth vorbesc de 110, ca nivel al coeficientului de inteligență; Thorndike - 120, D. Wechsler, L. Hollinworth, K. Garison - 125, 130. L. M. Terman - 140); 2. descriptiv, cu referire la obținerea unei performanțe; 3. comparativ, prin compararea trăsăturilor unui copil supradotat cu cele ale unuia de nivel mediu. Dar, cel mai frecvent este menționată definiția oferită de Marland în 1972: Sunt supradotați și talentați acei copii identificați
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
a ghemuit băiatul sub plapumă? c) Cum sunt fulgerele? d) Ce îl sperie pe băiat? e) Unde a sădit băiatul mărul? f) De ce îi pare rău băiatului? 2. Motivează într-un enunț că fragmentul dat face parte dintr-un text descriptiv. 3. Scrie ideea principală a fragmentului sub forma unui titlu. 4. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru următoarele cuvinte: crengi, clipă, sădit, încărcat 5. Desparte în silabe cuvintele: foșnetul, tablă, fereastră, măr. 7. Găsește cuvinte înrudite cu cuvântul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
concentrația soluției în procente. Exemplu: acid azotic 45%. Concentrația procentuala se exprimă în procente de greutate, cu excepția cazurilor în care se specifică altfel. Este permisă utilizarea unor date suplimentare (de exemplu: greutate specifică, grade Baume etc.) sau a unor fraze descriptive (de exemplu: fumans sau glacial). Notă C Unele substanțe organice pot fi comercializate, fie sub o formă izomerica bine definită, fie sub formă de amestec al mai multor izomeri. În anexa nr. 2 se utilizează uneori o denumire generală de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
sau organe cadaverice 851.000 70. Investigarea antigenelor de grup sangvin din salivă, din alte secreții și umori de pe corpurile delicte 946.000 71. Examenul frotiului pentru decelarea spermei 501.000 72. Examenul petelor de spermă 331.000 73. Examenul descriptiv și comparativ al firelor de păr 369.000 74. Expertiză grupei de sânge la persoanele vii și la cadavre 492.000 75. Examenul petelor de sânge 492.000 76. Investigarea altor pete biologice (salivă, fecale, urină, lichid amniotic) 246.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154955_a_156284]
-
mică cât o nucă”, când „nimic din ce constituia acest lirism nu mai exista în realitate”, când poetul „privea curgând pe după geamuri armatele cenușii și tobele bătând moartea”. Și despre peisajul „bucolic” în care își compune Priveliștile: „Scuza poeziei lui descriptive stă înainte de toate în faptul că descripția lui nu avea un model real, ci se năștea din negura minții.” Acest „paradis pierdut” pe care-l caută i-l redă numai amintirea. Dincolo de modelul „lumii rurale a lui Francis Jammes” sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
de modernism. G. CĂLINESCU În Priveliști (1930) - titlu polemic și ironic față de o întreagă tradiție contemplativă - scenele agreste, familiaritatea cu ritualurile câmpenești nu trebuie să ne inducă în eroare. Bucolismul acesta e fals, Fundoianu nu este nici un poet sentimental, nici unul descriptiv. El nu se supune la obiect în chip parnasian, nu exultă în maniera lui Fr. Jammes, nici nu evocă nostalgic, precum Ion Pillat. Contemplația nu-i provoacă adeziune, euforie, ci, mai degrabă, neliniște și tristețe. Fundoianu e un neliniștit care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
critic literar Aurel Martin subliniază argumentat elementele din creația poetei. Mai puțin adâncite și de aceea mai neconvingătoare sunt obiecțiile critice ale lui Aurel Martin pe care le face în cronica sa. În general analiza artistică a poeziilor este superficială, descriptivă. În ansamblul ei, revista oglindește în bună măsură nivelul la care se ridică creația studenților Școlii de literatură. Operele eficiente, cu înalt potențial educativ, trebuiau să ajungă și în biblioteci; în acest sens, revista Călăuza bibliotecarului - pornită vijelios pe demolarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fapt poeme de dragoste, tentative de a comunica sentimentul prin notarea câte unei stări lăuntrice căreia iubirea îi este asociată, stare resuscitată prin recuzita citată aluziv și adecvată plastic. Imaginile ușor „suprarealiste”, voit bizare, ivite dintr-un mod intelectual și descriptiv de a reconstitui sentimentul, rămân uneori obscure. Aceeași contemplare a domesticității prin recuzita („scara”, „boxa de la subsol”, „fereastra”) și anecdotica oferite ca suport al meditației lirice („Adu-mi aminte/ curățam cartofi amândoi în bucătăria strâmtă/ mirosea a gaz și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
Clasificările gestuale ale mâinii (de deschidere și de închidere) pot să fie substitute ale limbajului verbal, depinzând de tehnici tradiționale în viață, în somn, în veghe, în mișcare, în consum, ori în coduri corporale articulate (surdo-muți, călugări trapiști, de mișcare, descriptive, expresive, simbolice). Adeseori gesturile conștiente cu mâna sunt înlocuitoare fie ale imposibilității altui tip de comunicare (pentru pompieri, scafandri), fie la jocul de cărți. Gesticulația mâinii reprezintă o întreprindere globală a corpului omenesc, într-un spațiu propriu: vertical/orizontal, stânga
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
doctrină asupra mijloacelor de comunicare, pentru ca apoi să analizeze secvențial, etapizat, evoluțiile presei catolice din Spania, Italia și din Franța. Gândite ca elemente de context, dar și de comparație, problemele enunțate în prima parte se regăsesc, mai curând sub raport descriptiv, în analiza presei din spațiul românesc, în diecezele București și Iași, chiar dacă domnul Iulian Ghercă propune și o analiză comparativă a publicațiilor din cele două dieceze (din punct de vedere tehnic, cum se menționează). Așa cum am precizat mai sus, în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ipotezele și concluziile pripite. Apelul la teorie, din perspectivă metodologică, nu este în cazul lucrării domnului Ghercă un simplu mimetism; restituirea presei catolice din România primei jumătăți a secolului XX utilizează schema lui Jerzy Topolski, amendabilă, dar utilă, cu explicația descriptivă a publicațiilor catolice, explicația genetică (atunci când se referă la instituirea presei catolice în Europa și în România), cea structurală, în abordarea organismelor presei catolice de la noi, explicația prin definiție, cu ajungerea la o tipologie a presei, și finalemnte cea cauzală
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
respective. Există la acest nivel, dincolo de comparația încercată în subcapitolul de final, II. 3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, o încercare de a depăși nivelul scrict descriptiv. Dl. Ghercă încearcă și reușește să stabilească mizele avute de respectivele publicații, să identifice caracteristicele lor de bază, dar și publicul cărora li se adresau, difuzarea acestor ziare și reviste, selectarea redactorilor etc. d. În raport cu subiectul, cu lucrarea în general
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
surprinde integrarea presei catolice din România în cea catolică occidentală, amploarea, particularitățile și uniformitatea ei. Pentru un demers științific complex precum lucrarea de doctorat, este nevoie de o analiză aplicată, de o problematizare și o abordare comparativă și nu doar descriptivă și de prezentare; de aceea, studiul de față va cuprinde o comparație a presei catolice din România cu cea catolică din țări precum Italia, Spania și Franța, în ceea ce privește nivelul publicațiilor, temele, raportul cu puterea politică. Toate aceste criterii ne ajută
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fie ea etnică, religioasă etc.) făcând o scurtă prezentare a istoriografiei problemei; în al doilea rând, urmărim individualizarea presei catolice și surprinderea modului de abordare a acestui gen de presă. În al doilea capitol am vizat într-o manieră mai descriptivă redarea tabloului general al presei catolice din România (în contextul social-politic din statul român), insistând pe prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași. Ultimul capitol al lucrării este dedicat identificării ideii centrale a dezvoltării presei catolice românești și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de fapt (căutând răspunsul la întrebarea factologică ce s-a întâmplat?), ori dacă trece de acest nivel, căutând să răspundă la chestiunea explicativ-cauzală de ce?. Semnificația conceptului de "explicație" (în istorie) poate fi redus, conform lui Topolski 17, la: 1. explicația descriptivă (prin descriere); 2. explicația genetică (prin cercetarea genezei); 3. structurală (stabilind locul în structură); 4. explicația prin definiție și 5. explicația cauzală (prin cercetarea cauzelor). În narațiunea istorică se face distincția între descriere și evaluare, adică între a spune ce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acelei baze de studiu necesară demersului nostru; ea trebuia să răspundă întrebării factologice: ce s-a întâmplat cu presa catolică în România? (răspunsul îl oferim în subcapitolul trei al capitolului I și cu precădere în capitolul II, care este mai descriptiv). Analiza noastră trece însă și de acest nivel al cercetării, încercând să răspundă în limita surselor existente la întrebarea explicativ cauzală: de ce s-a înființat o presă catolică în România, care a fost locul, rolul și misiunea presei în comunitatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
capitolul II și în mod deosebit în capitolul al III-lea). Pentru a depăși în cercetare nivelul factologic, dar și pentru a-l realiza pe cel explicativ cauzal, am utilizat toate cele cinci metode identificate de Topolski, astfel: 1. explicația descriptivă (am folosit-o în prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași); 2. explicația genetică (am urmărit pe de o parte istoricul referințelor Sfântului Scaun la mijloacele de comunicare, încă de la început, iar pe de altă parte, am identificat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și a colaboratorilor. Nu în ultimul rând, facem o analiză comparativă asupra caracteristicilor tehnice (Redactori și colaboratori, Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicelor tehnice). Acest capitol este unul mai descriptiv, deoarece am intenționat să realizăm un tablou al publicațiilor catolice din diecezele amintite, prin cercetarea directă a acestor surse (completate de documentele de arhivă), în scopul stabilirii mizei urmărite, a diferențelor și asemănărilor cu publicațiile catolice din Occident, a identificării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]