7,054 matches
-
Eminescu, unele după ce revista Dilema a transformat, în 1998, numele său dintr-o funcție a culturii române, rol purtat și de alți autori, într-un așa-zis caz1. Două dintre exegezele apărute în acest interstițiu discută temeinic despre (im)posibila despărțire de Eminescu (e vorba de cărțile criticului Adrian Dinu Rachieru: Eminescu după Eminescu, Ed. Augusta, 2009; Despărțirea de Eminescu? Ed. Tibiscus, 2012). Pentru cei care mai pun însă, cu o grimasă dezinvoltă, întrebarea din titlu, voi repeta un posibil răspuns
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
rol purtat și de alți autori, într-un așa-zis caz1. Două dintre exegezele apărute în acest interstițiu discută temeinic despre (im)posibila despărțire de Eminescu (e vorba de cărțile criticului Adrian Dinu Rachieru: Eminescu după Eminescu, Ed. Augusta, 2009; Despărțirea de Eminescu? Ed. Tibiscus, 2012). Pentru cei care mai pun însă, cu o grimasă dezinvoltă, întrebarea din titlu, voi repeta un posibil răspuns în cheia lui "se": La Eminescu nu se rămîne, ci se ajunge. Dacă poți, desigur. Celălalt Eminescu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
aminte partea lor de sens pe care am uitat-o, după ce a desfășurat totodată un exercițiu de logică a lui Hermes ridicînd această parte de cuvinte la puterea întregului limbii române și după ce, inexorabil, s-a despărțit de cuvinte (orice despărțire presupune însă o împărțire), Noica a plecat în lume pe un fel de Holzwege, ținînd de mînă, cum singur o spune, doar două cuvinte: întru și întruchipare. Celui dintîi i-a edificat o ontologie, după care a început să o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
poate fi produs și consumat decît la umbra unor instituții care au, la origine, o cu totul altă funcțiune decît punerea în valoare a limbajului: Universitatea și, mai rar, Cercetarea, Politica etc.". Analizînd mai riguros structura intelectualului, deasupra acestei metafizice despărțiri, Barthes observa că intelectualul deținea în același timp cele două roluri, dar pe care și le asumă diferit, devenind un tip bastard: scriitorul-scriptor, cel ce face permanent o navetă între clubul oamenilor de litere și cel al intelectualilor. Un conflict
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și populism era, într-un fel, reflexul alteia mai vechi peste care se suprapunea, și anume, aceea produsă odată cu Rousseau între abstract și concret. Dar sciziunile s-au ținut lanț în istorie. Afacerea Dreyfus avea să moșească și ea una: despărțirea intelectualului de dreapta de cel de stînga, primul găsindu-și rolul în a legitima și restaura valorile care exprimă tradiția, ordinea și națiunea, în vreme ce celălalt încerca să se îndrepte spre semnificațiile umanismului, ale democrației, libertății, justiției, ale drepturilor omului. Dipticul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
una mai complexă, prin adoptarea cunoștințelor și termenilor nosologiei medicale culte. „Îndrăcirea”, ca expresie a mentalității vechi este recunoscută Încă și În pravile, care vorbesc de „muierea nădușită de Duhul necurat, adică În care lăcuește Duhul hitlean”, care poate justifica despărțirea dacă unul din cei doi soți „se va birui de dracu și se va Îndrăci”. Mai târziu, această concepție face loc nebuniei ca boală a sufletului, cum o găsim de mai multe ori, Începând din sec. al XVII-lea, boală
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
care le formulăm în cererile noastre către Atotputernicul. Admirabile cuvinte aflăm în cartea profetului Isaia, care zice: „Nu mâna Domnului e prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să nu audă. Ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărțire între voi și Dumnezeul vostru. Păcatele voastre L-au făcut ca să-și ascundă fața ca să nu Vă audă. Căci mâinile voastre sunt pline de sânge și degetele voastre de nelegiuiri.”. Vreți să fiți ascultați? Trăiți în sfințenie! Țineți poruncile! împliniți
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Tu să fie în ei și Eu în Ei. în neuitata noapte dinaintea patimilor sale, Mântuitorul a înălțat către Tatăl ceresc cea mai duioasă rugăciune care a putut fi rostită vreodată pentru că o rostește însuși Fiul lui Dumnezeu în pragul despărțirii sale de lumea pământească. Oare ce a dorit Mântuitorul Iisus Hristos în acea clipă de răscruce în istoria omenirii? A dorit ca toate generațiile, atât de îndepărtate în timp și spațiu, toți credincioșii Săi de peste veacuri să alcătuiască o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de puterea lui Dumnezeu și a crezut cu tărie în ajutorul Lui. însă, cu părere de rău, astăzi, mai mult ca oricând, societatea noastră se confruntă cu o criză spirituală, ca rezultat al tensiunii dintre „tradiția frumoasă și tranziția anevoioasă”. Despărțirea de tradiție și adaptarea la ce este nou ne face să pierdem legătura cu Dumnezeu și cu ființa neamului. O altă cale de dezbinare și de dezrădăcinare este emigrarea multor români pentru a-și putea câștiga existența și pentru a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
au gusturi rafinate. Poți merge pe mâna lor. Apoi vezi cu ce gust rămâi tu. E important să ți se specializeze papilele, să decelezi gusturile, să poți face aprecieri. Chiar dacă nu valoroase, pentru tine e important să faci exerciții de despărțire a apelor. Vine o vreme când simplul citit, fără decantări și fără conexiuni, nu mai ajunge. Literatura bună desface pâcla de pe ochii noștri, ne învață arta de a vedea, uneori de a vedea dincolo de ceea ce apare, de a pătrunde în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
într-o stranie imitatio Cristi. Părintelui Fotis, Dumnezeu îi prezervă altă cale. Și pe el îl extrage dintr-o iubire nătângă, pătimașă, răscolitoare. E nătângă fiindcă nu-l împiedică de la rău. Crima îl desparte de iubita lui care nu îndură despărțirea și-și pune capăt zilelor. Este un prim contact cu zidul. O primă izbire cu capul în prag. O primă venire în sine. Urmează apoi pribegia, sărăcia extremă impusă. Alte prilejuri de a-L urma pe Hristos. Părintelui Fotis, Hristos
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
că lumea e a ta, că i te potrivești , ea îți scapă mereu printre degete, nu poate rămâne a ta, e mereu a altuia. Orice individ pus pe cucerit lumea, sfârșește prin a dezarma, nu neputincios, nici resemnat, cât prietenos. Despărțirea de lume trebuie să fie prietenoasă. Capitolul 4 UN SINGUR SCIITOR, CÂTE PATRII ? 1. LOTERIA VISELOR. CE SĂ MAI CREZI DESPRE AMERICA? „Adio, adio, patria mea, cu â din i cu â din a” Radu Pavel Gheo - America cea mai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Zeci de teologi și filozofi iluștri i-au recunoscut existența. Noica nu-l percepe totuși, nu-l recunoaște, nu-l realizează, mai ales. Este cea mai bună dovadă că ne aflăm în fața unui esprit faux. Definiția lui Al. Paleologu (din Despărțirea de Noica) ni se pare și exactă și definitivă. Vom aduce și alte argumente în acest sens. Nu din intenții polemice, bineînțeles, ci pur analitice. Vrem doar să înțelegem. Atitudinea față de istorie a lui Noica constituie, după noi, dovada supremă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bătrânul A.D. Xenopol) și de a supraviețui sub diferite forme. Altfel spus, marxismul a eșuat 10, reușind, totuși, să se camufleze, să se metamorfozeze, să se regenereze chiar (toate formulele au o parte oarecare de adevăr) sub forma național comunismului. Despărțirea de trecut și continuitatea sa politică formează, în orice caz, un fir roșu în demonstrațiile politologului nostru. în acest punct intervine obiectivitatea și chiar obiectivismul de tip american. V. T. vede și de aproape și de departe, reglându-și obiectivul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dar inevitabi. Nici autorul (care confirmă analiza lui S. Brucan), nici noi înșine nu avem interese economice. Este însă evidența însăși că fără o clasă de mijloc democrația rămâne mereu o dulce iluzie (sau demagogie). Lucidă este și o anume despărțire de Franța actuală: A juca acum pe cartea franceză nu reprezintă soluția cea mai potrivită. Să spunem că, în 1991, era vorba totuși de Franța socialistă, miterandistă. Dar problema se pune în continuare și cultural. Și fără a intra deocamdată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
are convingerea că a trăit toată viața într-o ordine perfect normală, indiscutabilă, definitivă. Și mulți intelectuali necomuniști au fost convinși că situația era într-adevăr ireversibilă. Decomunizarea pentru această Românie profund modificată și alterată rămâne o noțiune fără sens. Despărțirea definitivă de dictatură încă nu s-a produs în conștiința sa. Scurte observații tot în acest sens făcuse anterior același Adrian Dinu Rachieru. Această schimbare enormă de mentalitate trebuie deci avută, în primul rând, în vedere, ori de câte ori evaluăm raportul actual
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Michigan, 1993, nu contest, de mare seducție, sau... 10. Cultura oficială, cultura alternativă I. Cultura oficială O nouă cultură română poate mai bine spus: regenerată, redefinită și reorganizată pe alte baze nu este posibilă fără împlinirea unei condiții esențiale: contestarea, despărțirea și definirea limpede a unei soluții alternative la cultura oficială dominantă. Ea a fost expresia directă a vechiului regim totalitar, cu toate urmările sale esențiale în sfera culturii. Etapa finală nu poate fi decât dizlocarea și eliminarea acestui tip de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
poate insera, măcar în unele puncte, sintezei culturale globale a umanității. Poate părea destul de curioasă, dacă nu chiar bizară, într-un fel într-o cultură ca a noastră obsesia polemică anti-goetheană și, mai mult decât atât, o carte de tipul Despărțirea de Goethe de Constantin Noica (1976). Ca și cum Goethe și goetheanismul au constituit vreodată o preocupare majoră, apăsătoare, obsedantă, a culturii noastre. Răfuiala cu Goethe (care a contaminat și pe alții), oricât de inteligentă și adecvată ar fi ea, rămâne doar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și inelul acela le lipsea. Era o mână pură, nelogodită, monahală"41. Dar nunta pe care o visează Mavrodin este una exclusiv spirituală, lipsită de fruct; Mavrodin înțelege rodirea doar în planul spiritului (cartea pe care o va scrie după despărțirea de Ileana este "pruncul lui"), destinul artistului fiind similar celui al unui monah. Tragedia care curmase "dragostea perfectă" trăită de cei doi bărbați, Barbu Hasnaș și Andrei Mavrodin (carnal-adolescentină în primul caz și senzual-spiritualizată, în cel de-al doilea 42
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de riscurile pe care le comportă pentru Leana o reîntoarcere în trecut, sau cam așa ceva"562. Revenirea în trecut se referă la episodul accidentului lui Adrian care, pentru a nu întârzia, spusese șoferului să se grăbească (întârzierea lui Visarion provoacă despărțirea de Leana, deoarece o face să se uite înapoi: "Adrian, să nu te uiți niciodată înapoi. Că, dacă te mai uiți o dată înapoi, ne pierdem. Ne pierdem pentru totdeauna..." 563). Opusul lui Adrian, pragmatic și rațional, dezvoltând tot arsenalul din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o cerneală care coincide cu cea folosită la tipărirea numerelor clandestine din Scânteia), tipografia clandestină unde se imprimă numerele false din Scânteia și chimista Sanda Irineu, specialistă în cerneluri și care imigrase în Suedia și apoi în Uganda. Paralelismele cronologice (despărțirea de Sanda Irineu întâmplată în perioada înscrisă pe exemplarele apocrife din Scânteia, 1966), contrastele simbolice dintre etapele anchetei politice, în care principalul suspect este Pantelimon, și povestea lui personală duc în final la ideea că încercările Securității de a rezolva
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în trecut până la protolimbajele nearticulate, "o serie de țipete guturale, preumane"812. Acest proces de reîntoarcere în preistorie, corespunzând doctrinei transmigrării și reîncarnării, este însoțit de un proces de îmbătrânire rapidă, cauzată de apropierea de Dominic Matei. Acesta realizează că despărțirea este inevitabilă, așa cum fusese, în trecut, despărțirea de Laura (pe care o regăsim și în nuvela Ivan). Având în vedere prăpastia dintre ambițiile "urieșești" ale protagonistului (erudiția, memoria) și semisenilitatea din ultimii ani, eșecul acestei iubiri petrarchiene se poate încadra
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de țipete guturale, preumane"812. Acest proces de reîntoarcere în preistorie, corespunzând doctrinei transmigrării și reîncarnării, este însoțit de un proces de îmbătrânire rapidă, cauzată de apropierea de Dominic Matei. Acesta realizează că despărțirea este inevitabilă, așa cum fusese, în trecut, despărțirea de Laura (pe care o regăsim și în nuvela Ivan). Având în vedere prăpastia dintre ambițiile "urieșești" ale protagonistului (erudiția, memoria) și semisenilitatea din ultimii ani, eșecul acestei iubiri petrarchiene se poate încadra într-un eșec spiritual mai amplu 813
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
într-un anumit sens ființa păstrează în sine ceea ce o contrazice total și constant. Acest din urmă element, oricum ar fi numit neființă, negativitate sau abis ține de însăși constituția ființei, îi determină procesiunea ei primă, acel dintâi cerc al despărțirii sau al întoarcerii la sine"334. E vorba, de asemenea, de faptul că "negativitatea este activă în chiar ființa unui existent. Mai mult chiar, înseamnă însăși ființa acestui existent..."335. Această temă metafizică se înfățișează felurit: în forma prezenței Diavolului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de contradicție dintre elemente, trebuie să înțelegem că în ontologica lui Ștefan Lupașcu aceasta nu dispare niciodată. Este adevărat că în starea T elementele contradictorii sunt prezente la același nivel, în rest acestea fiind despărțite prin dinamismul actualizare-potențializare. Însă, această despărțire nu duce niciodată la desființarea relației lor antagonice. Elementul care se actualizează nu ajunge niciodată să-și fie suficient sieși (adică independent), ci există tocmai prin complicitate cu opusul său aflat în stare latentă. Ele nu pot fi despărțite, ci
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]