11,536 matches
-
atitudini de apărare împotriva unor consecințe negative ale proceselor globalizării, nu din perspectivă locală sau națională, precum protecționismul particularist, ci din perspectivele oamenilor și organizațiilor ce urmăresc rezolvarea unor probleme (degradarea mediului, nerespectarea drepurilor omului, inechități în raporturile dintre Nordul dezvoltat și Sudul mai puțin dezvoltat) la nivel global. Probabil cel mai cunoscut militant american pentru aceste cauze juste, ce nu privesc doar interesele americanilor, este foarte americanul Ralph Nader (vezi NADER, RALPH). UPDIKE, JOHN (1932 2009) John Updike s-a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
consecințe negative ale proceselor globalizării, nu din perspectivă locală sau națională, precum protecționismul particularist, ci din perspectivele oamenilor și organizațiilor ce urmăresc rezolvarea unor probleme (degradarea mediului, nerespectarea drepurilor omului, inechități în raporturile dintre Nordul dezvoltat și Sudul mai puțin dezvoltat) la nivel global. Probabil cel mai cunoscut militant american pentru aceste cauze juste, ce nu privesc doar interesele americanilor, este foarte americanul Ralph Nader (vezi NADER, RALPH). UPDIKE, JOHN (1932 2009) John Updike s-a născut într-un orășel provincial
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
supraviețuirea speciei umane este asigurată de o catastrofă și de o ulterioară selecție naturală oarecum inversă, în care exemplarele ce supraviețuiesc și se reproduc seamănă din ce în ce mai mult cu un pește, și au creiere din ce în ce mai mici. Pericolul ca un creier prea dezvoltat să mai inventeze o drăcie ce poate distruge planeta a dispărut complet, ființele rămase sunt oarecum prostuțe, dar foarte fericite. Din nou, ca în scena cu filmul de război ce rulează invers, return to innocence. În ciuda întâmplărilor dramatice și tragice
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de măsuri și de politici, extrem de controversate, care au afectat dramatic o serie de țări, inițial în America de Sud, apoi în restul lumii. Dacă avem cumva de-a face cu un monstru care urmărește distrugerea unor economii din țările mai puțin dezvoltate, această creatură are, cel puțin, pașaport american, dar este un produs neoliberal global, în care sunt implicate organisme economice internaționale. Dimensiunea americană a Consensului e dată de locația cartierului general al FMI-ului și de adresa Băncii Mondiale, principalele instituții
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
model arhitectural bine definit, cu o anume politică de vânzare și administrare furnizate de o firmă specializată care asigură paza, mentenanța spațiilor comune și a grădinilor, servicii de baby-sitting etc. • Proprietăți rezidențiale sociale. Chiar dacă În România acestea sunt mai puțin dezvoltate, În alte țări ele există În număr relativ mare. O categorie de proprietate rezidențială aproape inexistentă pe piața imobiliară românească și cu un potențial de dezvoltate foarte mare o reprezintă „casele pentru seniori” sau case de pensionari. Acestea pot fi
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
servicii de baby-sitting etc. • Proprietăți rezidențiale sociale. Chiar dacă În România acestea sunt mai puțin dezvoltate, În alte țări ele există În număr relativ mare. O categorie de proprietate rezidențială aproape inexistentă pe piața imobiliară românească și cu un potențial de dezvoltate foarte mare o reprezintă „casele pentru seniori” sau case de pensionari. Acestea pot fi Împărțite, la rândul lor, În case care au regim de hotel (pot fi asociate condominiumurilor și destinate Închirierii) și case care asigură asistență medicală. Beneficiarii unor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
concentrări de populație. Urbanismul comercial s-a născut În principal din două fenomene cu multiple implicații: ▪ unul de ordin social-economic, care constă În urbanizarea continuă și crescândă a societății, concomitentă cu o sporire globală a bunăstării oamenilor (rezidenți ai țărilor dezvoltate, industrializate). Evoluția din ultimele decenii a condus la o promovare specializată În materie de centre comerciale. Amplasarea comerțului a determinat pe plan istoric localizarea centrului principal al orașului (inima orașului). Extinderea perimetrului construibil, extinderea zonelor periferice și a zonelor suburbane
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
nu se Încheie odată cu finalizarea industrializării. Noi procese apar În prim-plan, legate de modernizare, miniaturizare, informatizare, automatizare etc., În contextul revoluției științifico-tehnice. Industria este extrem de importantă În dezvoltarea unei țări, cele mai mari puteri ale lumii având o industrie dezvoltată. În fruntea țărilor cu cea mai mare bogăție națională și cu cel mai mare venit pe cap de locuitor, stau țările industriale, iar pe treapta cea mai de jos a scării se regăsesc țările agricole. Această comparație s-a putut
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
ele să crească dacă oferă facilități suplimentare la cererea ocupanților, În ciuda unei scăderi pe ansamblu a ratei chiriilor pentru clădirile existente anul trecut. Activitatea axată pe retail continuă să fie motorul piețelor logistice, cererea rămânând relativ stabilă pe segmentele bine dezvoltate. Anumite sectoare ale pieței sunt Încă active, cum ar fi cele alimentare, pentru produsele de larg consum și pentru stocarea datelor sau documentelor, iar asemenea cerințe se potrivesc cel mai bine cu imobilele construite special În acest scop. Dificultatea cu
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
cele de mai sus. Capitolul 9 Managementul proprietăților cu destinație specială 9.1. Gestiunea unităților hoteliere 9.2. Gestiunea clădirilor medicale și a centrelor de seniori Gestionarea proprietăților specializate reprezintă un domeniu important, În creștere rapidă mai ales În țările dezvoltate, datorită multitudinii de forme pe care o poate lua o proprietate imobiliară. În această categorie se pot Încadra hotelurile, căminele, casele de seniori, cabinetele medicale, campingurile etc. 9.1. Gestiunea unităților hoteliere Un hotel este o unitate care oferă cazare
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
centrelor de afaceri și intensificarea deplasărilor Între orașe, a crescut tot mai mult nevoia de cazare În unități hoteliere amplasate În cadrul orașelor, În general În centrul acestora, În apropierea zonelor cu acces la mijloace de transport sau În zone puternic dezvoltate industrial. Astfel au apărut hotelurile de tip comercial, care s-au dezvoltat În timp, devenind cele mai mari grupuri hoteliere care au ca principală categorie de clienți voiajorii de business. Chiar dacă aceste hoteluri sunt destinate oamenilor de afaceri, au atras
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de preaviz oferă managerului proprietății imobiliare o oportunitate mai bună de a găsi un nou chiriaș pentru aceste clădiri specializate. O categorie de proprietate rezidențială care a apărut În ultimii ani pe piața imobiliară românească și cu un potențial de dezvoltate foarte mare o reprezintă „casele pentru seniori” (retirement housing) sau case de pensionari. Acestea pot fi Împărțite, la rândul lor, În case care au regim de hotel (pot fi asociate condominiumurilor destinate Închirierii) și case care asigură asistență medicală. Locuințele
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
juridice de pe teritoriul României. Organizarea statisticii oficiale în România se întemeiază pe următoarele principii<footnote Legea nr. 211/2010 privind modificarea și completarea Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România, nr. 226/2009. footnote>: a) independența profesională - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod independent, în special în ceea ce privește alegerea tehnicilor, a definițiilor, a metodologiilor și a surselor care urmează să fie utilizate, precum și a momentului și a conținutului tuturor formelor de difuzare, în lipsa oricărei presiuni din partea unor grupuri
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
în lipsa oricărei presiuni din partea unor grupuri politice sau de interese ori din partea autorităților naționale sau comunitare, fără a aduce atingere cerințelor instituționale, cum ar fi dispozițiile bugetare privind instituțiile comunitare sau naționale ori definirea necesităților statistice; b) imparțialitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod neutru, iar toți utilizatorii trebuie să beneficieze de tratament egal; c) obiectivitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod sistematic, fiabil și just; acest principiu implică utilizarea de standarde profesionale și etice
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
instituționale, cum ar fi dispozițiile bugetare privind instituțiile comunitare sau naționale ori definirea necesităților statistice; b) imparțialitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod neutru, iar toți utilizatorii trebuie să beneficieze de tratament egal; c) obiectivitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod sistematic, fiabil și just; acest principiu implică utilizarea de standarde profesionale și etice și transparența politicilor și practicilor urmate față de utilizatori și de respondenții la anchetă; d) fiabilitate - statisticile trebuie să măsoare, cât mai
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
model timpuriu, care a caracterizat fertilitatea românească o lungă perioadă, spre un model tardiv, specific țărilor europene. Considerăm totodată că, alături de degradarea nivelului de trai din România în ultimii ani, la scăderea fertilității au contribuit și factori specifici țărilor europene dezvoltate: emanciparea femeii și participarea în proporție mai mare a acesteia la activități economice în afara gospodăriei, creșterea duratei și nivelului educației, mobilitatea socială în creștere etc. Al doilea factor principal care a determinat scăderea populației (mai ales după 1992) a fost
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
perioadă de 40 de ani (1970-2010) a evidențiat faptul că majoritatea țărilor au înregistrat progrese. Calea progresului a fost însă diferită, mai ales pentru o serie de țări în curs de dezvoltare, care au înregistrat progrese mai rapide, similare țărilor dezvoltate, în domeniul educației și sănătății și mai puțin în cazul veniturilor. Calculat potrivit noii metodologii din 2010, IDU în România a înregistrat o creștere însemnată, de la 0,688 în 1990, la 0,767 în 2010, nivel ce plasează țara noastră
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
care creează o singură piață globală, chiar „un sat global”. Dacă despre globalizarea înțeleasă ca interconectivitate putem spune că este neutră din punct de vedere moral, situația este diferită în privința capitalismului global. Suporterii globalizării apreciază că globalizarea ajută țările slab dezvoltate și în curs de dezvoltare, prin accesul la piețe, la capital, la informație și tehnologie (Lukas, 2000). Criticii globalizării atrag atenția asupra consecințelor dezastruoase ale liberalizării contului de capital în Asia de Sud-Est (criza din 1997-1998), asupra contribuției negative a capitalului speculativ
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ale General Motors și Ford depășesc PIB-ul agregat al tuturor țărilor din Africa subsahariană; veniturile primelor 6 corporații japoneze egalează PIB-ul cumulat al Americii Latine; primele 10 corporații din lume au venituri mai mari decât cel mai puțin dezvoltate 100 de țări, luate la un loc. Valoarea cumulată a activelor celor mai mari 100 de corporații transnaționale este de 8.000 miliarde USD, din care jumătate sunt active în străinătate (în afara țării de origine). Volumul cumulat al vânzărilor anuale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
împărțire alimentează o confuzie născută din însăși definirea prea simplistă pe care UNCTAD o dă corporațiilor transnaționale. Pe de o parte, în țările în curs de dezvoltare și în tranziție 12 există CTN-uri perfect comparabile cu cele din țările dezvoltate, atât din punctul de vedere al indicelui transnaționalității, cât și prin prisma promovării conștiente a unor valori proprii la scară globală. Asemenea exemple pot fi Samsung (Republica Coreea), LG Electronics (Republica Coreea), Petronas (Malaysia), South African Breweries (Africa de Sud), Gorenje Group
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
contează și nu poți spune că o companie care are zeci sau sute de mii de angajați în străinătate nu produce efecte în țara-gazdă. Până la urmă, angajările și investițiile în străinătate sunt mecanismele prin care globalizarea produce efecte în afara țărilor dezvoltate - și nu neapărat prin vânzări. Este firesc ca majoritatea vânzărilor să fie acolo unde este și puterea cea mai mare de cumpărare. Dar aceasta nu înseamnă că avem doar nouă corporații transnaționale cu adevărat globale, pentru că nouă corporații nu creează
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
să producă în străinătate. Vernon însuși a recunoscut mai târziu limitele teoriei sale, considerând că ea rămâne valabilă, în prezent, numai în privința investițiilor străine directe efectuate în țări în curs de dezvoltare, care continuă să prezinte decalaje tehnologice față de țările dezvoltate și în care costurile factorilor de producție sunt încă scăzute. În plus, Vernon a apreciat la rândul său rolul cunoașterii prin experiență, considerând experiența câștigată pe piețele externe ca un factor al capacității de autoîntreținere a procesului de dezvoltare a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care tocmai o vânduse concernului sud-coreean Daewoo. Marea majoritate a dezinvestirilor recente sunt însă voluntare și au motivații pur economice. De exemplu, în interval de numai un an, compania germană Hoechst a dezinvestit 16 dintre filialele sale, toate din țări dezvoltate, cumpărătorii fiind dintre cei mai diverși (firme americane, canadiene, germane, japoneze, israeliene), la fel și domeniile de activitate ale filialelor dezinvestite (produse chimice cu aplicații în industria textilă și auto, produse farmaceutice, hrană pentru animale, domeniul imobiliar, show business). Valul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
100. Figura 2.2 - Ciclul de dezvoltare a investițiilor - perspectiva macroeconomică (Sursa: Dunning, lucrări multiple) Există o legătură strânsă între teoria ciclului de dezvoltare a investițiilor și așa-numita „paradigmă a gâștelor zburătoare”19, inițiată în Japonia (Akamatsu, 1962) și dezvoltată tot în regiune pentru a explica miracolele economice asiatice (Kojima, 1973; Ozawa, 2005). Această metaforă a gâștelor zburătoare (curbele din figura 2.3 seamănă într-adevăr cu un stol de gâște în zbor) sugerează evoluția producției locale într-un anume
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de capital). Corporația are nevoie de prezență strategică pe unele piețe, chiar dacă filialele ei pe acele piețe „înghit” mai multe resurse financiare decât creează. - Actor integrat (intrări mari de capital, ieșiri mari de capital). Aceste filiale, des întâlnite în țările dezvoltate, sunt expresia celui mai înalt grad de integrare în sistemul corporației. Gradul de integrare a filialei în sistemul intern al corporației este rezultatul integrării pe toate cele trei fluxuri corporatiste: capital, producție, cunoștințe. Putem cuantifica aceste niveluri de integrare, formulând
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]