5,779 matches
-
la Camera Deputaților. Din martie 2009 până în iunie 2010 a moderat emisiunea "„Regândim România”" la postul de televiziune TV SIBIU. Peste 50 de studii de specialitate și articole, publicate în reviste de cultură din țară și străinatate: "Idei în Dialog,Dilema Veche, Castalia, Euphorion, Transilvania, Saeculum, Renasterea, Antropomedia, Verso, Telegraful Român, Transdisciplinary Studies,Cosmopolis.Revue de cosmopolitique, "European Journal of Science and Theology", Revista teologică etc."
Vasile Chira () [Corola-website/Science/312373_a_313702]
-
2015, Mihail Neamțu s-a retras din activitatea politică, declarând că prioritățile sale sunt familia, scrisul și activitatea antreprenorială. Mihail Neamțu este totodată un participant activ la dezbaterea românească despre cultură, politică, valori și societate ("Hotnews.Ro", "Idei în dialog", "Dilema Veche", "Revista 22," etc.). A criticat modele culturale postmoderne, relativismul etic și colectivismul tribal, pledând totodată pentru restrângerea puterii economice și legislative a statului și pentru relansarea educației private. "Bufnița din dărâmături" (2005, 2008) a stârnit numeroase comentarii în presă
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
un prieten al compozitorului defunct. Recviemul a fost interpretat în 1809 la funeraliile lui Joseph Haydn și, 40 de ani mai târziu, la cele ale lui Frédéric Chopin. Având în vedere circumstanțele descrise mai sus și suma de detalii și dileme neclarificate în jurul elaborării compoziției, pare inevitabil ca un mare număr de mituri să fi apărut. În primul rând, s-a speculat foarte mult pe marginea rolului jucat de compozitorul italian Antonio Salieri în comandarea și completarea recviemului, pe de o
Recviem (Mozart) () [Corola-website/Science/309252_a_310581]
-
1990, editoriale în presa românească, contribuțiile fiindu-i găzduite de-a lungul vremii de cotidienele "BURSĂ" și "Cronică Română". Actualmente, editorialele sale apar exclusiv în ziarul "BURSĂ". Opiniile i-au fost publicate de-a lungul timpului și în paginile săptămânalelor "Dilemă" și "Dilemă Veche". Este un colaborator constant al Societății de Radio Române, opinia fiindu-i solicitată de-a lungul vremii și de o serie de posturi private, între care BBC, RFI și EuropaFM cu oarecare frecvență. Între aparițiile televizate, Cornel
Cornel Codiță () [Corola-website/Science/309255_a_310584]
-
în presa românească, contribuțiile fiindu-i găzduite de-a lungul vremii de cotidienele "BURSĂ" și "Cronică Română". Actualmente, editorialele sale apar exclusiv în ziarul "BURSĂ". Opiniile i-au fost publicate de-a lungul timpului și în paginile săptămânalelor "Dilemă" și "Dilemă Veche". Este un colaborator constant al Societății de Radio Române, opinia fiindu-i solicitată de-a lungul vremii și de o serie de posturi private, între care BBC, RFI și EuropaFM cu oarecare frecvență. Între aparițiile televizate, Cornel Codită rămâne
Cornel Codiță () [Corola-website/Science/309255_a_310584]
-
americană să se schimbe în defavoarea niponilor. Date fiind ocuparea Indochinei Franceze și continuarea războiului cu China, Statele Unite au impus un embargou pentru materialele strategice exportate în Japonia, așa cum erau fierul vechi și petrolul. Astfel, Japonia a fost pusă în fața unei dileme: ori se retrăgea din China, sau cucerea și apăra noi surse de materii prime. Coloniile europene din Asia de sud-est - în special Malaezia și Indiile Orientale Olandeze au fost primele vizate. Pe 4 septembrie 1941, guvernul japonez s-a întâlnit ca să analizeze
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
Deshumări și emancipare", în „Apostrof”, 2003, nr. 7-8; Ovidiu Mircean, "O oglindă în care nu mai e nimeni", în „Steaua”, 2003, nr. 9; Iuliana Alexa, "Senzualitate și moarte", în „România literară”, 2003, nr. 43; Simona Sora, "Anul literar 2003", în „Dilema veche”, 2004, nr. 2; Nicolae Breban, " Starea criticii literare, azi", în „România literară”, 2005, nr. 2; Marius Chivu, "Viața ca o dezhumare", în „România literară”, 2005, nr. 7; Aura Christi, "Vecinătatea salvatoare a morții", în „Contemporanul-Ideea europeană”, 2005, nr. 5
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
5; Călin Teutișan, "Despre dragoste și morminte", în „Vatra”, 2005, nr. 9-10; Alex Goldiș, "Romanul și rolurile secundare", în „Steaua”, 2006, nr. 4-5; Luminița Corneanu, "Frate și soră", în „Dilemateca”, 2006, nr. 1; Marta Petreu, "Un roman psihanalitic: „Captivul”", în „Dilema veche”, 2006, nr. 135; Nicolae Bârna, "Romanul analitic și senzațional", în „Apostrof”, 2006, nr. 12; Ovidiu Pecican, "Grunduri flamande", în „Tribuna”, 2007, nr. 112; Bogdan Romaniuc, "Călătorie la capătul... morții", în „Suplimentul de cultură”, 2010, nr. 262; Iulia Iarca, în
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
4; Doru Pop, "Pasiunea de a scrie vorbind despre moarte", în „Steaua”, 2010, nr. 7-8; Irina Petraș, " și trilogia deshumării", în „Bucureștiul cultural”, 2010, nr. 102; Tudorel Urian, "Vremea confesiunilor", în „Acolada”, 2010, nr. 2; Marius Chivu, "Gay story", în „Dilema veche”, 2013, nr. 488; Simona Sora, "Bărbatul-căruia-îi-stă-bine-numai-lângă-un-alt-bărbat", în „Dilema veche”, 2013, nr. 488; Marius Miheț, "Terapia captivității", în „România literară”, 2013, nr. 25-26; Cosmin Ciotloș, "Jocuri de putere", în „România literară”, 2013, nr. 33; Alex Goldiș, "Proza, pe invers", în
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
moarte", în „Steaua”, 2010, nr. 7-8; Irina Petraș, " și trilogia deshumării", în „Bucureștiul cultural”, 2010, nr. 102; Tudorel Urian, "Vremea confesiunilor", în „Acolada”, 2010, nr. 2; Marius Chivu, "Gay story", în „Dilema veche”, 2013, nr. 488; Simona Sora, "Bărbatul-căruia-îi-stă-bine-numai-lângă-un-alt-bărbat", în „Dilema veche”, 2013, nr. 488; Marius Miheț, "Terapia captivității", în „România literară”, 2013, nr. 25-26; Cosmin Ciotloș, "Jocuri de putere", în „România literară”, 2013, nr. 33; Alex Goldiș, "Proza, pe invers", în „România literară”, 2013, nr. 39.
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
Jim Davis. Nu a fost de acord cu unele rectificări din scenariu din cauza cenzurii, observând că multe dintre aspectele care au atras-o nu mai erau incluse. Filmul a fost descris de Bosley Crowther ca fiind „interminabil” adăugând „din toate dilemele mizerabile în care doamna Davis a fost implicată ... aceasta este probabil una din cele mai critice”. Filmul nu s-a bucurat de succes, iar studioul a pierdut aproape un milion de dolari. Davis a intrat în conflict cu partenerul ei
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
Eroarea logică informală a falsei dileme - cunoscută și ca falsa alegere, falsa dihotomie, eroarea logică a terțului exclus, gândirea în alb și negru, bifurcație - implică situația în care două propoziții alternative sunt reținute ca fiind singurele opțiuni, când de fapt în realitate există alte opțiuni în
Falsa dilemă () [Corola-website/Science/309445_a_310774]
-
tipic sunt prezentate ca fiind colectiv exhaustive, caz în care argumentul poate fi refutat, sau cel puțin slăbi, luând în considerare alte posibilități, sau luând în considerare un întreg spectru de posibilități, ca de exemplu în logica fuzzy. În falsele dileme se folosește umătorul tipar de gândire: Un exemplu simplu de falsă dilemă este: Este o falsă dilemă deoarece neagă posibilitatea existenței cuiva care nu este interesat sau nu este cunoscător al cauzei respective. Eroarea logică e și mai evidentă în
Falsa dilemă () [Corola-website/Science/309445_a_310774]
-
fi refutat, sau cel puțin slăbi, luând în considerare alte posibilități, sau luând în considerare un întreg spectru de posibilități, ca de exemplu în logica fuzzy. În falsele dileme se folosește umătorul tipar de gândire: Un exemplu simplu de falsă dilemă este: Este o falsă dilemă deoarece neagă posibilitatea existenței cuiva care nu este interesat sau nu este cunoscător al cauzei respective. Eroarea logică e și mai evidentă în exemplul următor: Alt exemplu: Prima premisă prezintă o falsă dilemă, este posibil
Falsa dilemă () [Corola-website/Science/309445_a_310774]
-
slăbi, luând în considerare alte posibilități, sau luând în considerare un întreg spectru de posibilități, ca de exemplu în logica fuzzy. În falsele dileme se folosește umătorul tipar de gândire: Un exemplu simplu de falsă dilemă este: Este o falsă dilemă deoarece neagă posibilitatea existenței cuiva care nu este interesat sau nu este cunoscător al cauzei respective. Eroarea logică e și mai evidentă în exemplul următor: Alt exemplu: Prima premisă prezintă o falsă dilemă, este posibil ca universul să nu fi
Falsa dilemă () [Corola-website/Science/309445_a_310774]
-
de falsă dilemă este: Este o falsă dilemă deoarece neagă posibilitatea existenței cuiva care nu este interesat sau nu este cunoscător al cauzei respective. Eroarea logică e și mai evidentă în exemplul următor: Alt exemplu: Prima premisă prezintă o falsă dilemă, este posibil ca universul să nu fi fost creat de un Creator și nici să apară din nimic ci să fi existat dintotdeauna. Există și cazuri când într-adevăr doar două opțiuni sunt posibile, în acest caz nu mai avem
Falsa dilemă () [Corola-website/Science/309445_a_310774]
-
Bush: Asemenea false alegeri sunt des întâlnite în politică. Alt exemplu în acest sens: Alegerea e falsă, din moment ce oricare partid va lua poziție ofensivă față de anumite probleme și o poziție defensivă față de alte probleme. O formă des întâlnită de falsă dilemă în discursul public este gândirea în alb și negru. Ca exemplu să considerăm următoarele trei tipare de gândire, primul valid, celelalte invalide: Primul exemplu este valid deoarece numerele naturale sunt fie pare fie impare. Cele două clase de numere sunt
Falsa dilemă () [Corola-website/Science/309445_a_310774]
-
au fost confirmate de observațiile empirice efectuate în toate domeniile științelor experimentale. Deși relativitatea generală nu este singura teorie relativistă a gravitației, ea reprezintă cea mai simplă teorie în acord cu datele experimentale. Totuși, teoria nu oferă răspuns la câteva dileme teoretice, cea mai fundamentală dintre acestea fiind modalitatea în care se poate unifica teoria gravitației generale cu legile mecanicii cuantice, care să conducă la o teorie completă și consistentă cu ea însăși a gravitației cuantice. Teoria lui Einstein are implicații
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
comunismul lui Stalin cel puțin tot atât de mult cât se temeau de nazismul lui Hitler și, de-a lungul întregului an 1939, ei au refuzat să facă orice fel de aranjament care ar fi permis trupelor sovietice să staționeze în Polonia. Dilema, așa cum o percepeau polonezii, a fost cel mai bine ilustrată de spusele celebre ale mareșalului Edward Rydz-Śmigły, comandantul suprem al forțelor armate poloneze: "Cu germanii ne așteaptă pericolul să ne pierdem libertatea. Cu rușii ne putem pierde sufletul". Liderii de la
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
și Biblioteca de politică (la Editura Nemira, din 2004). A fost redactor la revistele Sfera Politicii] (1992-1996) și Polis (1995-1997). Din anul 2001, Preda este editor al revistei „Studia politica”. De asemenea, el a colaborat la revistele „22” (din 1996), Dilema (din 1994), Cartea (1995-1996), Litere, Arte & Idei (1992-1996) și Observatorul Cultural. Cristian Preda, ca șef de promoție, a fost membru al Partidului Comunist Român între anii 1987-1989. După Revoluție, el nu s-a mai înregimentat în nici un partid până în 2009
Cristian Preda () [Corola-website/Science/305035_a_306364]
-
Engels, invocate mai târziu și de Lenin: „RUSIA ESTE POSESOAREA UNOR ENORME PROPRIETĂȚI FURATE (ADICĂ ASUPRITE), PE CARE ÎN ZIUA SOCOTELILOR EA VA TREBUIE SĂ LE RESTITUIE”. D-voastră nu mai puteți ieși, după cele petrecute în timpul din urmă, din dilema: Ori rămâneți marxist-leniniști, în sensul marxism-leninismului ortodox, expus mai sus și vă lepădați cu totul de denaturările acestuia de către Stalin, ori renunțați definitiv la acesta și vă întoarceți la propria D-voastră „minte sănătoasă”, aruncând peste bord întreaga „ideologie” și
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
Rusia era un gigant în continuă extindere în Asia Centrală, învecinânându-se cu imperiile Otoman, Persan, Chinez și cu India Britanică, nu putea genera suficiente capitaluri pentru a susține dezvoltarea industrială rapidă sau pentru a intra în competiție comercială cu puterile epocii. Dilema fundamentală a Rusiei era alegerea între dezvoltarea economică națională, care risca însă să genereze și importante prefaceri sociale, și între încetinirea progresului, care aducea însă riscul dependenței economice totale de țările avansate occidentale sau orientale. De fapt, transformările structurilor economice
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
cerută, recomandată, necesară, obligatorie etc., în propoziție pozitivă, dar verbul poate fi și negat. În propoziție principala, conjunctivul are ca valori specifice exprimarea unei urări (Să-ți fie de bine!"), a protestului sau a indignării ("Eu să fac așa ceva?!"), a dilemei: Să merg sau nu?" Valorile sale nespecifice sunt în această situație cea de imperativ ("Să pleci imediat!" = "Pleacă imediat!"), cea de prezumtiv ("Așa să fie?" = "Așa o fi?") și cea de optativ: "Numai să fiu sănătos!" = "Numai de-aș fi
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
să înființeze alături de alți absolvenți ai unor instituții prestigioase "Centrul Român de Politici Europene", un think tank a cărui expertiză rezidă în politici europene și democratizarea în Europa de Est, în mod special Republica Moldova. A scris o rubrică politică saptămânală în revista Dilema veche. Tot la „Dilema veche” a coordonat paginile de politică internațională „La fața locului”. În 2015 a încetat să publice în Dilema Veche, odată cu acceptarea funcției de consilier în guvernul României. A scris o rubrică saptămânală la ziarul Cotidianul și
Cristian Ghinea () [Corola-website/Science/304915_a_306244]
-
absolvenți ai unor instituții prestigioase "Centrul Român de Politici Europene", un think tank a cărui expertiză rezidă în politici europene și democratizarea în Europa de Est, în mod special Republica Moldova. A scris o rubrică politică saptămânală în revista Dilema veche. Tot la „Dilema veche” a coordonat paginile de politică internațională „La fața locului”. În 2015 a încetat să publice în Dilema Veche, odată cu acceptarea funcției de consilier în guvernul României. A scris o rubrică saptămânală la ziarul Cotidianul și un editorial sindicalizat pentru
Cristian Ghinea () [Corola-website/Science/304915_a_306244]