5,717 matches
-
în special de la turci. Această observație ne permite să afirmăm că ea s-a cristalizat pe parcursul secolului al XVIII lea, mai ales spre finalul său, și la începutul celui de-al XIX lea, atunci când influența fanarioto-culinară a depășit perimetrul bucătăriei domnești și a coborât în stradă, unde decenii întregi de fierbere la foc mic i-a permis să se românizeze într-o oarecare măsură. La curți domnești, boierești sau ciocoiești Așa cum am amintit mai sus, Radu Anton Roman face referire la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la începutul celui de-al XIX lea, atunci când influența fanarioto-culinară a depășit perimetrul bucătăriei domnești și a coborât în stradă, unde decenii întregi de fierbere la foc mic i-a permis să se românizeze într-o oarecare măsură. La curți domnești, boierești sau ciocoiești Așa cum am amintit mai sus, Radu Anton Roman face referire la mai multe „straturi“ ale bucătăriei românești: un substrat, „marea bucătărie țărănească“, un fel de nivel intermediar, bucătăria „târgoveață“, și adstratul cel mai recent, o bucătărie cosmopolită
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
românești: un substrat, „marea bucătărie țărănească“, un fel de nivel intermediar, bucătăria „târgoveață“, și adstratul cel mai recent, o bucătărie cosmopolită, modernă și citadină, din care citează doar ocazional. Volumul său nu cuprinde nici o rețetă din meniurile meselor boierești sau domnești. De ce? Pentru că în acest domeniu originalitatea nu există, totul este împrumut. Dar, pentru a avea o imagine completă a gastronomiei românești, mesele aristocratice nu trebuie neglijate. Descoperirea uriașelor discrepanțe dintre alimentația bogaților și cea a săracilor ne va permite să
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
provenite din Orient. Acestea, atât de iubite de către bizantini și folosite ca monedă de schimb în comerțul dintre Imperiu și regiunile nordice, care furnizau vite și oi pentru piețele constantinopolitane, nu puteau să nu fi fost prezente la banchetele noastre domnești. Nu trebuie uitat nici faptul că stolnicul Constantin Cantacuzino a cerut traducerea unui tratat de ceremonial al curții bizantine, text datând din secolul al XIV-lea, care urma a constitui model pentru curtea domnească. De la jumătatea secolului al XV-lea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fi fost prezente la banchetele noastre domnești. Nu trebuie uitat nici faptul că stolnicul Constantin Cantacuzino a cerut traducerea unui tratat de ceremonial al curții bizantine, text datând din secolul al XIV-lea, care urma a constitui model pentru curtea domnească. De la jumătatea secolului al XV-lea, odată cu ocuparea Constantinopolului, influența turcească devine treptat din ce în ce mai puternică în nordul Dunării, ajungându-se la suzeranitatea otomană asupra celor două țări române. Astfel se naște conjunctura stranie care va fi la originea multor aspecte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
105 adică Rusia, a cărei influență începe și ea să fie resimțită cam de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Să începem cu aceea care, paradoxal, a fost multă vreme cea mai puternică dintre aceste influențe: cea occidentală. În Muntenia, mesele domnești din a doua jumătate a secolului al XVI-lea sunt descrise de italianul Franco Siveri: „Mâncările lor sunt alese și bine gătite; cu toate acestea, principele obișnuia să mănânce totdeauna feluri gătite italienește și ținea în acest scop servitori italieni
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gătite; cu toate acestea, principele obișnuia să mănânce totdeauna feluri gătite italienește și ținea în acest scop servitori italieni și francezi foarte iscusiți.“ Șapte decenii mai târziu, Paul de Alep (aflat în Muntenia între anii 1653 și 1656), pomenește ospețele domnești la care se servea mai ales vânat: mistreți, iepuri, cocori. Prezența din belșug a cărnii sălbatice la asemenea mese, mai ales până în vremea lui Brâncoveanu („Manuscrisul brâncovenesc“, care nu poate ocoli o influență orientală, nu cuprinde decât câteva rețete pentru
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
domniilor fanariote, care reprezintă deci o continuare a epocii lui Brâncoveanu și Cantemir, iar nu o ruptură cu trecutul, vizibilă după 1750“. Nici măcar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea nu a ajuns bucătăria turcească atotstăpânitoare la curtea domnească: doamna Craven, sosită din Anglia pe meleagurile noastre, a lăudat masa civilizată, europeană, care i-a fost servită în București, la curtea domnitorului Nicolae Mavrogheni. Ceea ce înseamnă că și pe vremea fanarioților influența gastronomică occidentală era încă destul de puternică la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Craven, sosită din Anglia pe meleagurile noastre, a lăudat masa civilizată, europeană, care i-a fost servită în București, la curtea domnitorului Nicolae Mavrogheni. Ceea ce înseamnă că și pe vremea fanarioților influența gastronomică occidentală era încă destul de puternică la mesele domnești. Multe alte cronici ale călătorilor străini laudă ospețele românești ale secolelor XVI-XVIII, dar nu scriu mai nimic precis despre felurile de mâncare. Ce poate însemna această omisiune, dacă nu faptul că ele nu erau diferite de cele pe care oaspeții
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în Moldova ori în țara Românească, au adus cu ei același cult pentru arta culinară otomană, acesta suprapunându-se peste o mai veche influență gastronomică orientală. La fel de adevărat este însă faptul că modelul occidental nu a dispărut cu totul de la mesele domnești, cu atât mai mult cu cât domnii fanarioți (mulți dintre ei, foști dragomani, cunoscând limba franceză, limbă diplomatică par excellence la Istanbul) resimțeau o intensă curiozitate și-și manifestau interesul pentru cultura vestică. Acest interes nu putea să nu fi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de la turci: dulcețuri de nufăr și de nuci, rodozahar, apă de trandafiri, șerbet, toate realizate „după cele mai minunate rețete țărigrădene“. Unele semne ale influenței vestice există, dar nu trebuie uitat faptul că aceasta nu dispăruse cu totul de la mesele domnești ale secolului fanariot: „Bineînțeles că, în alcătuirea acelor mese date de bunica, atât la Ieși cât și la Bohotin, își dădeau întâlnire toate bucătăriile din lume (afară de cea nemțească, pentru care ea avea un dispreț desăvârșit). În cinste erau, afară de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
noastră aristocratică nu s-a arătat deloc interesată de patrimoniul reprezentat de gătelile țărănești ori târgovețe. Între ele, fractura a fost iremediabilă: nici un punct de convergență nu se poate găsi între mămăliga plus „udătura“ țăranului și felurile somptuoase de la mesele domnești și boierești, nici între ciorba de burtă târgoveață și consommé-urile aristocraților. Această ruptură este permanentă, fiind vizibilă din secolul al XVI-lea până în zilele noastre. Un exemplu în acest sens: într-un articol publicat în 1946, George Călinescu afirmă răspicat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Țările Române. Cronicarul prezintă faptele onest, detaliat, fără comentarii inutile, fără elanuri și efuziuni lirice. Vremurile, pe care le înregistrează cu anume culoare ochiul unui martor aflat adesea în mijlocul evenimentelor narate, nu predispun la entuziasm. Ceremonia înscăunării fanariotului (remanierea divanului domnesc, slujba de la Mitropolie și ospățul tradițional) ori, dimpotrivă, sosirea firmanului de mazilire a domnului alcătuiesc laturile unui ritual ce exclude orice element de surpriză. Tarele vremii - războaie, năvăliri tătărești, biruri abolite prin anatema Bisericii, dar reînființate sub alt nume (văcăritului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
e a sa și care sună inadecvat la personajele istorice, după cum nu reușește să se desprindă de pilda moralizatoare, tentat cum e să nareze aventuri situate în istorie. Nu lipsite de firesc sunt câteva scene de viață cotidiană din palatul domnesc. El este și autorul volumului de publicistică Noutăți extraordinare (1907) și al unei lucrări intitulate Sufletul animalelor (1914). SCRIERI: Christ și Cesar, București, 1879; Realități (Schițe sociologice și literare), București, 1894; Noutăți extraordinare, București, 1907; Sufletul animalelor, București, 1914. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
Apicultură" - S.A. București, Societatea Națională "Institutul Pasteur" - S.A. București, Societatea Comercială "Romsuintest Periș" - S.A., Societatea Comercială "Institutul de Cercetări Alimentare" - S.A. București sunt coordonate științific de ASAS. Articolul 29 Prin hotărâre a Guvernului se înființează Institutul de Cercetare-Dezvoltare Avicolă "Moara Domnească", ca instituție publică în subordinea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Articolul 30 Prin hotărâre a Guvernului se înființează Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare, în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Articolul 31
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235815_a_237144]
-
Apicultură" - S.A. București, Societatea Națională "Institutul Pasteur" - S.A. București, Societatea Comercială "Romsuintest Periș" - S.A., Societatea Comercială "Institutul de Cercetări Alimentare" - S.A. București sunt coordonate științific de ASAS. Articolul 29 Prin hotărâre a Guvernului se înființează Institutul de Cercetare-Dezvoltare Avicolă "Moara Domnească", ca instituție publică în subordinea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Articolul 30 Prin hotărâre a Guvernului se înființează Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare, în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Articolul 31
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235817_a_237146]
-
Apicultură" - S.A. București, Societatea Națională "Institutul Pasteur" - S.A. București, Societatea Comercială "Romsuintest Periș" - S.A., Societatea Comercială "Institutul de Cercetări Alimentare" - S.A. București sunt coordonate științific de ASAS. Articolul 29 Prin hotărâre a Guvernului se înființează Institutul de Cercetare-Dezvoltare Avicolă "Moara Domnească", ca instituție publică în subordinea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Articolul 30 Prin hotărâre a Guvernului se înființează Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare, în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Articolul 31
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235816_a_237145]
-
Apicultură" - S.A. București, Societatea Națională "Institutul Pasteur" - S.A. București, Societatea Comercială "Romsuintest Periș" - S.A., Societatea Comercială "Institutul de Cercetări Alimentare" - S.A. București sunt coordonate științific de ASAS. Articolul 29 Prin hotărâre a Guvernului se înființează Institutul de Cercetare-Dezvoltare Avicolă "Moara Domnească", ca instituție publică în subordinea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Articolul 30 Prin hotărâre a Guvernului se înființează Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare, în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Articolul 31
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235818_a_237147]
-
vizite la Iași a Domnitorului Carol I - În august 1866 - primarul D. Gusti a prezentat un Memoriu despre Iași, din care selectăm: Promisiunile Guvernului și ale lui Carol I Ca o consecință imediată a evenimentelor din 3 aprilie 1866, Locotenența Domnească, Împreună cu Consiliul de miniștri publică un Jurnal, din care reproducem: . Guvernul a informat permanent pe domnitorul Carol I despre situația de la Iași. Într-un raport din 3 iulie 1866 se arătau măsurile Întreprinse pentru satisfacerea cererilor ieșenilor. Având În vedere
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Dar și în alte poeme vigoarea se află în suferință. Torturat de dubii, voievodul citește în pâlpâirea candelei prevestiri negre. Peste vechile curți în ruină, luna, „crai nou”, e un „sol al morții” (Boierii). Chervane duc la țară „mari averi domnești”, haiduci în figurație tipică dialoghează cu „copacii-n codru”. Un text antologic reține atenția: cavalcada celor „trei fârtați” din Doina (în fapt, baladă) devine replică eroică a Mioriței, joc de umbre și muzică, într-o atmosferă de mister montan. Fragmentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
și de aceea câmpia aceea se numește Țara Vinului. Dimitrie Cantemir scrie: Toate celelalte bogății ale pământului le întrec viile alese, înșiruite pe o lungă fâșie între Cotnari și Dunăre. Starea prosperă a viticulturii este confirmată și prin existența vinăriciului domnesc, adică o dare ce se cuvenea domnului țării (a zecea parte din producția de vin). În Moldova, Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare au dezvoltat podgoriile de la Cotnari și Huși, în Țara Românească, de aceasta s-au preocupat Mihai
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
doar în texte poetice (Iov și Isaia). Dumnezeu este calificat astfel numai în două pasaje din Iov: Ha’ap œÄnnQ’ mišep"” yaƒ">Äš we-’im Țaddq Kabbr tarešia‘ (34,17): „Unul care prigonește dreptatea ar putea oare să domneasca? Și vei osândi tu pe Cel mare și drept?” (BS) Hen ’Pl kabbr we lo’ yim‘"s kabbr koah lQ> (36,5a): „Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni și este puternic prin tăria priceperii lui.” (C
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
din spațiul său (saivanul) În spațiul religios, ieșirea din biserică până În curtea unde va fi depusă racla, Înconjurarea bisericii de trei ori de către alaiul care poartă moaștele sfinte, așezarea raclei În spațiul monarhului, intrarea În biserică a alaiului religios și domnesc, readucerea moaștelor În biserică, mutarea lor succesivă În altar și de acolo Înapoi În centrul bisericii: Această etapă odată Încheiată, este rândul sfintei să „Întoarcă vizita” monarhului. Racla este instalată În mijlocul Curții improvizate În fața bisericii, iar ordinea În actul de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
afirmă: „Acum, Națiunea se oferă ca reprezentare ei Înseși, Într-o sărbătoare laică, ce are drept accesorii diversele simboluri ale libertății și identității naționale”, iar ca un ecou al tezei durkheimiene, un reputat istoric scrie cu referire la ceremoniile curțiilor domnești din secolul al XVIII-lea: „Sărbătoarea este, așadar, ocazia În care capătă formă o imagine ideală și idealizată a societății, ce devine astfel vizibilă și lizibilă” (vezi și G. Balandier, 1992, p. 19; G. Koziol, 1992, p. 305; Z. Mach
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Nu doar tipologia este caragialescă în această piesă, ci și intriga "sinusoidală" (Romul Munteanu). Intervenția lui Dogariu, întors de la București cu investitura de primar dar și cu rezultatele investigației vizându-l pe Mitică și pe pretinșii lui strămoși de viță domnească, pare a canaliza piesa spre o finalitate clasică, prin reașezarea valorilor și prin ostracizarea păcălitorului, simultan cu recompensarea personajelor oneste. Căsătoria Veturiei Harincea cu Garofoiu, pretendentul meritoriu, nu marcheză însă sfârșitul previzibil al comediei. Depeșele de la București anunțând numirea lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]