6,149 matches
-
i se înfățișa lui Gaittany drept foarte jenant, totuși avea o scuză, dorința de a salva opera profesorului de beton armat de distrugere. O scrisoare oficială fu întocmită în acest sens: " Stimate domnule, întrucît prețioasa colecție de proiecte și schițe donate de dumneavoastră Casei de Artă "Tudor Ioanide" se află actualmente, din cauza resistematizării ordonate de minister, în pericolul de a fi risipită, socotim că e mai util din toate punctele de vedere să vă reîncredințăm numita colecție." Gaittany ordonă strângerea tuturor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
schițele pentru Catedrala Neamului, avu un zâmbet amar. Nu numai nu construise catedrala, dar proiectele înseși îi erau înapoiate ca lucruri jenante și fără valoare. Madam Pomponescu sângeră și mai mult sufletul lui Pomponescu prin insistența ei: - Ascultă, Jean, parcă donaseși proiectele Casei de Artă, de ce ți le-a trimis înapoi? Pomponescu ridică din umeri întunecat. - Este o lipsă totală de cuviință. Ce vrea să zică astaresistematizare? Fără donația ta? Dar ai oferit fonduri pentru amenajarea sălilor! - Să lăsăm asta! zise
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o școală confesională, înzestrată și declarată „școală domnească” de către Grigore Ghica, la 25 decembrie 1747. Ernst Rudolf Neubauer, personalitate a culturii din Bucovina, noua sa patrie după evenimentele anului 1848, „un pedagog excelent”, profesor al lui Mihai Eminescu la Cernăuți, donează în 1876 Gimnaziului German din Rădăuți 250 de cărți și periodice, punând bazele bibliotecii profesorilor (Lehrerbibliothek). Administrația austriacă acordă o atenție deosebită bibliotecii. În arhiva Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi” se păstrează Registrul index alfabetic al cărților din bibliotecă, întocmit în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
Credeam că e mai ieftină cremația decît înmormîntarea, dar nu. Costurile sînt, practic, la fel. — Da, pare cam extravagant, zise Duncan uitîndu-se la nota de plată. — Ei, bine, nu vreau să cheltuiți atît pentru mine, așa că fac aranjamente să-mi donez corpul medicinei. Vrei să semnezi hîrtia? E dovada că tu, fiind ruda cea mai apropiată, nu ai obiecții. Thaw semnă. — Bine. Aranjamentul e în felul următor: cînd voi muri, tu vei informa facultatea de medicină de la universitate și ei vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-i fusese donată acestui din urmă. Aceste acte, prețioase amândouă, sunt autentificate de Trib. Dâmbovița. Declarația legală de autenticitate e semnată de prezidentul Nanu Giani, de d. A. Botea, de grefierul A. Stoenescu. Actualul ministru plenipotențiar din Londra, d. Ion Ghica, donase fiilor săi aceste părți de moșie tocmai pentru ca ei să aibă dreptul de-a vota în colegiul I. Vânzând însă moșia Boldul (din R. Sărat) ovreiului galițian Solomon Zibalis, o avere dotală a trebuit asigurată în Ghergani, deci acele donațiuni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
celălalt n-a răspuns. Așadar afirmarea noastră, întru cât e nerelevată, se confirmă în parte cel puțin prin tăcerea celuilalt. Observăm, două la mână, că d. Dimitrie I. Ghica afirmă cumcă în locul moșiei la care-a renunțat i s-a donat alta, Colacul, tot din trupul Gherganilor. Cu privire la aceasta am citit chiar două acte făcute la legațiunea din Londra, după petiția dată ministrului nostru de acolo de cătră el însuși, acte autentificate în fine de Trib. Dâmbovița. Așadar Colacul este a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
leagănul dinaștilor români, de-aceea s-aruncă cu toată furia de maghiarizare asupra acestui ținut. E probabil că și dinaștii Moldovei sunt originari din Hațeg. Nepotul de soră a celui din urmă Piast, Ludovic I, rege polon și maghiar, a donat la 1363 satul Zalazd din ținutul Hunedoarei contelui Vladislav, fiul lui Mușat din Almagiu, și fiilor săi Petru, Ioan, Alexandru și Mușat. Un Petru Mușat e Domn în Moldova (1375 - 1392) și întemeietorul dinastiei din care, ca culminațiune, a răsărit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și doamna sa, Ileana, la îndemnul viitorului mitropolit al Moldovei, Grigorie Roșca, au ridicat o necropolă (1530-1532) de dimensiuni impunătoare la 200 m mai sus decât vechile ruine, rămase în urma distrugerii mănăstirii lui Petru I Mușat (1391). Petru Rareș a donat mănăstirii o serie de „moșii” și „ezerul Bilăul (probabil Bălătăul sau Colacul din Heci), cu toate gârlele lor”. Satul Heci mai este pomenit în documente și în anii 1444, 1453, 1514, ca moșie a Mănăstirii Probota. În 1618, potrivit uricului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mărime din comună, a beneficiat de lumina școlii la sfârșitul secolului al XIX-lea. La 1 noiembrie 1882, prin grija comunei, s-a înființat Școala primară Buda, care la început a funcționat într-un local închiriat. În 1925, pe terenul donat de primărie, s-a construit un local propriu, lucrările de construcție fiind dirijate de directorul Toader Luca și de învățătorul Alexandru Bratu, lucrarea durând doi ani. oala avea 6 încăperi, era construită din grinzi de stejar, iar în 1969 s-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a adăugat o donație de 10 000 de euro. Prin strădania învățătoarei Marinela Matcovici și a preotului paroh Mihai Matcovici s-a amenajat muzeul satului, într-o încăpere de la Căminul Cultural, cuprinzând obiecte din lada de zestre a bunicii, sătenii donând obiectele și datorită încrederii în preotul paroh. În cei peste 128 de ani de existență, Școala Buda a fost încadrată cu personal didactic plin de dăruire care s-a implicat cu succes în viața localnicilor, devenind adevărate repere în viața
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
marginea moșiei lui Bosie din Sirețel. Bosie avea o fată infiată cu numele Maria, căreia toată lumea îi spunea Cucoana Maria. Fata îi ceru lui Bosie un loc pentru cimitir lângă curtea de la marginea moșiei. Boierul îi satisfăcu dorința și îi donă Mariei o prăjină de loc, căruia Cucoana Maria îi schimbă destinația. Astfel, în 1854, pe acel loc, începe construcția unei mănăstiri din piatră și cărămidă. În 1860, Bosie moare, fiind înmormântat la biserica din Sirețel. Câteva luni mai târziu, moare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se sfințeste de către enoriașii târgului. În 1948, când a venit preotul Gheorghe Potolincă de la parohia Mascateni - Botoșani, Biserica „Sfinții Voievozi” era arsă de război. În 1952, enoriașii au hotărât refacerea bisericii, iar inițiativa a aparținut lipoveanului Vasile Tudose, care a donat și suma de 1000 de lei . Pentru reconstruirea acoperișului, a fost angajat un meseriaș artist, Dumitru Coștiug din Heci, cu suma de 2000 lei, din care 1000 lei a donat-o bisericii. Preot Gheorghe Potolincă, născut la 7 octombrie 1922
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bisericii, iar inițiativa a aparținut lipoveanului Vasile Tudose, care a donat și suma de 1000 de lei . Pentru reconstruirea acoperișului, a fost angajat un meseriaș artist, Dumitru Coștiug din Heci, cu suma de 2000 lei, din care 1000 lei a donat-o bisericii. Preot Gheorghe Potolincă, născut la 7 octombrie 1922, în localitatea Conțești comuna Valea Seacă, absolvent al Seminarului Teologic, a fost hirotonit preot în anul 1946, pe seama bisericii Albești - Suceava, iar din 1948 s-a transferat de la parohia Mascateni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ajung în jurul vârstei de treizeci de ani și, în numai doi ani, mor cu toții. Deși lucrează la asta de mai bine de două sute de ani, frații-savanți nu au fost în stare să obțină un antidot al bolii. De aceea îi donează mereu, îi îmbolnăvesc din nou și speră să îi poată salva. Rim scuipă dezgustat. ― Bine, dar asta e o chestie perversă chiar și pentru niște oameni care disprețuiesc viața umană, așa cum o faceți voi. ― Nu e chiar așa. Vezi tu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lor moare și să nu mai ajungă nicicând în Cetatea Cerească. Or noi nu ne putem permite să pierdem vreun suflet, de vreme ce acela care ne va conduce în Armaghedon nu a fost încă găsit. De aceea, au ales să îi doneze la nesfârșit pentru a-i putea vindeca. Așa vor avea șansa unei morți firești și le vor putea valorifica sufletele. ― E un joc. Nu aveți de unde ști, chiar acceptând că toată aiureala asta cu sufletele e adevărată, că indiferent câte
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
aceea a momentului în care dăduseră probe de sânge pentru a verifica pentru ultima dată dacă nu purtau vreo infecție latentă în organism. Fiolele acelea ar fi fost cel mai bun material genetic cu putință. Dar dacă ar fi fost donați pornin-du-se de la mostrele acelea de sânge, era greu de explicat de ce ultima amintire precisă era aceea a tânărului deșirat care le îndepărtase părul de pe diferite zone ale capului pentru a le fixa mai bine dispozitivele de comunicații. Băiețandrul acela, Augustin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mereu cu succes, și asta numai pentru că Stin era clona Sfântului Augustin cel Nou, mereu dispus la sacrificiu pentru semenii săi. Abatele se întrebase nu o dată ce păcate lăuntrice și ancestrale apăsau asupra acelei combinații genetice unice pentru ca, indiferent de câte ori era donată, ființa aceea să sfârșească prin a se jertfi. Existau diferențe, bineînțeles. De pildă, Stin cel de astăzi era cea mai tânără dintre clonele care aveau să atingă vreodată Alambicul. Arhivele Abației pomeneau și de situații în care Stin fusese adus
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
grăjdar -, nici intensitatea credinței, ci, mai presus de toate, capacitatea de a renunța, disponibilitatea spre suferință. Fiecare dintre ei lăsase în urmă legături sentimentale ori rudenii, în unele cazuri chiar ambiții legitime ori un patrimoniu apreciabil; renunțând la toate și donând totul Bisericii, se aruncaseră în brațele lui Isus. Mulți alții, în schimb, sfârșiseră prin a renunța, incapabili să ducă acea viață de osteneli și lipsuri și, mai ales, dând greș în misiunea principală: aceea de a-l iubi pe Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Flori roșii. A realizat puține portrete și autoportrete În tehnica de grafică și ulei. Amintim: Autoportretul din 1970, Autoportret mexican, portretele soției, precum și ale unor personalități ca: T. Arghezi, G. Enescu, C. Porumbescu, C. Brâncuși. Multe din lucrări au fost donate de artist și de soția sa muzeelor, dar o parte dintre ele se regăsesc și În colecții particulare. In anul 1999, Muzeul de Artă din Iași i-a organizat prima expoziție cu caracter retrospectiv. Întreaga creație a pictorului Ștefan Hotnog
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
un Institut național pentru educația permanentă. Alexandru Odobescu (1834-1895), pasionat colecționar bibliofil, a realizat primul studiu sistematic aplicat cărții vechi. A descoperit „incunabulele” românești - Liturghierul lui Macarie (1508); Tetraevangheliarul (1512) -, a publicat o foarte importantă bibliografie - Bibliografia Daciei (1872) -, a donat Bibliotecii Academiei, iar o parte a vândut Școlii normale superioare din București, valoroasa sa bibliotecă de peste 8000 de volume, catalogată de el însuși. Bogdan Petriceicu Hasdeu (1834-1907) și-a donat propria bibliotecă (1859), Bibliotecii Școalelor din Iași, al cărei custode
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
a publicat o foarte importantă bibliografie - Bibliografia Daciei (1872) -, a donat Bibliotecii Academiei, iar o parte a vândut Școlii normale superioare din București, valoroasa sa bibliotecă de peste 8000 de volume, catalogată de el însuși. Bogdan Petriceicu Hasdeu (1834-1907) și-a donat propria bibliotecă (1859), Bibliotecii Școalelor din Iași, al cărei custode a fost, iar, în calitate de director al Arhivelor Statului din București, s-a ocupat de dezvoltarea bibliotecii documentare sau de cea din cadrul Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
utilizatorilor. Este bine să se țină cont de documentele schimbate: valoarea lor, starea lor de conservare, utilitate, etc. 2.2 Donație - este o altă formă de achiziție gratuită, care permite bibliotecilor sa fie deținătoarele unor bogate și prețioase colecții particulare donate prin testament sau în urma organizării unor expoziții de carte străină de către unele ambasade ori centre culturale care își desfășoară activitatea pe teritoriul național, acțiuni de promovare, lansări de carte, periodice, multi media. Aceste documente se obțin direct, prin contact personal
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
catalogul editurii Ø Lucrare editată cu prilejul... Ø Supliment al revistei... Ø Ediție prescurtată Ø Ediție de lux Ø Ediție bibliofilă Ø Conține și.. Ø Exemplar cu autograful autorului Ø Legat împreună cu... Ø Exemplar incomplet Ø Exemplar deteriorat Ø Exemplar donat de... Ø Exemplar cu ex-libris-ul autorului 7. Zona Numărului Standard Observații: Versiunea ISBD (M) 2002, apărută pe situl IFLA, recomandă ca posibilă despărțirea zonelor și prin PUNCT în loc de PUNCT SPAȚIU LINIOARĂ. Există lucrări care abordează în detaliu acest STAS. Observații
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
proprietatea ginerelui acestuia, doctorul C. Dumitriu din București, însemnând: Simeni, de 48 ha și Pădurea ,, A Treia Parte” din comuna Băcești de circa 100 ha. Documentele vremii consemnează în 1943, la câteva luni după moartea mareșalului, că Olga Dumitriu a donat școlii din satul Schinetea un teren situat chiar lângă conac și o locuință pentru învățător. În anul 1945, moșia Schinetea suferă o expropriere conform legii guvernanților comuniști. Decretul-lege pentru înfăptuirea Reformei Agrare dată plugărimii, -după cum se menționează în titlurile
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
că aici au mai rămas câțiva călugări până în anul 1893. Sfântul Sinod, întrunit în ședința din 12 decembrie 1929, a aprobat reînființarea schitului . Din Inventarul obiectelor schitului Mălinești realizat pe 15 septembrie 1934, aflăm că Olga și Constantin Prezan au donat două sfeșnice de alamă, un rând de acoperământ, trei tablouri reprezentând pe regele Carol I, regina Elisabeta, Voievodul Mihai, două icoane de mătase și trei ha. de pădure. În 1938, Constantin Prezan amenajează izvorul din apropierea schitului. În același an, Episcopia
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]