5,606 matches
-
două formațiuni asemănătoare căpățânilor de zahăr. Pe cea din stânga distingem, cu puțină imaginație, un chip uman, iar pe cea din dreapta observăm șiroiri incipiente deja adâncite în versant, care pot închipui degetele adunate ale unei mâini. În cele zece sectoare de eroziuni de pe Valea Stăncioiului se întâlnesc diferite forme: creste, piramide, turnuri, jgheaburi etc. Rezervația se găsește la 4 km de centrul orașului. La piramidele de pământ se ajunge acum relativ greu, pentru că puțini sunt cei care cunosc traseul. Nu există marcaje
Goranu, Vâlcea () [Corola-website/Science/328298_a_329627]
-
particulele fine se depun și aerul devine atunci mai curat în peșteră decât afară. Această calitate, însoțită de frumusețea și specificul spațiului carstic, constituie un avantaj pentru valoarea potențialului turistic al peșterii. După geneza sa, peștera Emil Racoviță se datorează eroziunii de dizolvare (coroziune), tipul rețelelor ei fiind determinat de regimul de curgere al apei în subteran, un rol secundar avându-l prăbușirile și sedimentarea speleală. O asemenea proveniență o au cele mai importante și variate peșteri din lume. Dimensiunile (dezvoltarea
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
de către fenicieni în nordul Africii Astăzi ruinele Uticăi se află în Tunisia, dar nu se regăsesc pe malul mării, ci la o distanță de țărm, deoarece datorită defrișărilor și a agriculturii de pe malurile râului Medjerda, au avut loc fenomene de eroziune masive care au condus la înaintarea gurii de vărsare mult în mare. Numele „” provine din limba feniciană "ˁattiq" (identic cu cuvântul arab عُتَيقة sau ebraic עתיק) însemnând „vechiul [oraș]”, în contrast cu denumirea de „Cartagina”, care înseamnă „orașul
Utica () [Corola-website/Science/327517_a_328846]
-
au fost fețele de stratificație primară (există un paralelism între planșeul și plafonul majorității compartimentelor și înclinarea bancurilor de conglomerate) și sistemul de fisuri care străbat masa acestora. Solubilitatea cimentului și a elementelor calcaroase, a făcut ca prin dizolvare și eroziune fisurile și golurile dintre stratele de conglomerate să fie treptat lărgite, asfel formându-se sălile. Formațiunile concreționare au luat naștere prin precipitare chimică, rezultat al infiltrării apei de la suprafață într-o perioadă climatică mult mai umedă decât cea actuală (din
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
miocenului (marne grezoase, gipsuri, tufuri și cenuși vulcanice tortoniene). Marginea estică a Culmii Pietricica este înclinată puternic, continuarea culmii principale făcându-se spre Siret cu o fâșie de dealuri sculptate în marne și gresii, cu vai adânci săpate de o eroziune accentuată. Porțiunea localizat între Siret și Pietricica a evoluat în cuaternar în regim de glacis piemontan, format după înălțarea culmii. Prelungirea sudică a culmii, Piemontul Orbenilor, este alcătuit din prundișuri și nisipuri pliocen-cuaternare. Trăsăturile actuale ale reliefului s-au format
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
cele situate între Trebiș și Negel: Slatina -Valea Rea (390 m), Râpă (468 m). Dealurile Căpățâna și Pietricica reprezintă o prelungire a culmii principale la sud de Negel. În lungul culmii principale sudice se înșiruie un aliniament de martori de eroziune: Cărunta (717 m), Fundu Tocilei (701 m), Măgura (660 m), Capătă (740 m) Cireșul (696 m) și alții. Din aceast interfluviu se desprind crește sub formă de prelungiri înguste, scurte și paralele (unele cu aspect de hogbackuri), orientate spre nord-est
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
de pe stânga Trebișului), excepție spre limită de nord-vest (spre obârșiile Slatinei, Văii Budului și Cârligatei) unde apar câteva forme mai semețe. Fâșia de contact dintre abrupt și glacis - unde racordul se face brusc - este foarte fragmentată. Rocile slab rezistente la eroziune ale glacisului, au favorizat o evoluție a rețelei hidrografice care l-a fragmentat în diferite culmi deluroase și microdepresiuni de contact tectono-erozive și erozive: Slatina (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate), Trebiș (eroziva, pe cursul mijlociu al Trebișului), Osebiți (eroziva
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
activităților antropice, omul fiind autorul deșertificării. a se declanșează obișnuit ca urmare a distrugerii covorului vegetal datorită exploatării excesive, necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivării excesive, despăduririlor masive și suprapășunatului, diminuării rezervelor de apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În general, deșertificarea este determinată de o supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul mediteranean
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
diminuării rezervelor de apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În general, deșertificarea este determinată de o supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul mediteranean). Astfel, Mesopotamia, o zonă inițial înfloritoare, a fost transformată în deșert prin suprapășunat și despăduriri. Deșertificarea parcurge mai multe etape: reducerea și pierderea orizontului superior al solului, după care
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
îndepărtarea vegetației. Îndepărtarea vegetației este determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta, schimbările climatice, cultivarea terenurilor arabile, pășunatul excesiv și defrișarea. Vegetația are un rol important în determinarea compoziției solului. Studiile au arătat că, în multe ecosisteme, rata eroziunii solului descrește exponențial odată cu abundența vegetației. Suprafețele uscate și neprotejate de vegetație sunt spălate de ploi sau de inundații, lăsând straturile infertile de la baza solului să se usuce la soare. Aceste suprafețe devin astfel tari și neproductive.
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
de 486 km, reprezintă un sfert din resursele lacurilor din Polonia. Mulțimea de rezervoare naturale de apă și mlaștini face acest raion unic, nu numai din punct de vedere hidriologic. Lacurile de formă alungită și de mare adâncime amintesc de eroziunea torentului care străpunge ghețarii cu mare viteză. Un exemplu tipic este canalul ce se întinde de-a lungul distanței de 35km de Ryn la Ruciane (Lacurile Ryn, Talty, Mikołajki și Bełdany). Lacurilor Śniardwy , Niegocin sau Mamry reprezintă bazine, dezvoltate în
Districtul Lacul Mazurian () [Corola-website/Science/329265_a_330594]
-
statului , în centrul comitatului Coconino, la circa 18 km nord de orașul Flagstaff. Deși înălțimea lanțului este constant ridicată, fiind în jur și pește 3.000 de metri, "" reprezintă un fost stratovulcan, care a explodat și care a suferit de eroziune de o lungă perioadă de timp. Un acvifer de dimensiuni mari, situat în interiorul fostului stratovulcan, alimentează orașul Flagstaff cu majoritatea necesităților sale de apă potabilă. Lanțul muntos este parte a "Pădurii Naționale Coconino" (conform originalului, fiind un loc foarte vizitat
Vârfurile San Francisco () [Corola-website/Science/335466_a_336795]
-
(cunoscută și sub termenul etnofolcloric și geografic de Țara Buzaielor), este o depresiune intramontană cu origine mixtă - tectonică și de eroziune situată în Carpații de Curbură, între Munceii Întorsurii și masivele Podu Calului, Siriu, Tătaru și Ciucaș. Deși considerată inițial numai de origine tectonică, este în realitate formată în sedimentele cretacice ale flișului unității de Teleajen (șisturi cu intercalații grezoase masive
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
1.954 m, "Vârful Gropșoare" 1.883, "Vârful Tigăile Mari" 1.845, "Vârful Bratocea" 1.827, "Vârful Zăganu" 1.817, "Vârful Muntele Roșu" 1.765, "Vârful Tigăile Mici" 1.717), abrupturi calcaroase și grohotișuri, rezultate în urma mai multor procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului. Din punct de vedere geologic, Masivul Ciucaș face parte din zona flișului (marnocalcare, gresii, șisturi argiloase) lanțului carpatic al Orientalilor, desfășurată din nord-estul Carpaților Maramureșului și Bucovinei până la izvoarele Văii Dâmboviței
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
4142,9996 ha; satul Elizaveta - 2677,02 ha; și satul Sadovoe - 980,55 ha. Municipiul Bălți este amplasat la limita sudică a câmpiei ondulată a Bălțului. Formele de relief existente în trecut au fost supuse unei nivelări puternice printr-o eroziune îndelungată. Formarea reliefului a fost influențată rețeaua hidrografică, alcătuită din râurile Răut și Răuțel și câteva pâraie. Geneza relieful actual a început să se contureze cu 3 mln. ani în urmă. Cel mai înalt punct de află la vest de
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Vulcanismul hercinic se regăsește sub forma unor intruziuni granitice în NV Dobrogei și într-unele granite din Carpații Meridionali și din Munții Apuseni. După fazele intrusive au avut loc și faze efuzive, dar resturile ultimelor au fost îndepărtate ulterior de către eroziune, astfel că parțial intruziunile (sub formă de lacolite, batolite, apofize, stockuri, filoane, etc... - unele alungite pe zeci de kilometri) - concordante cu sensul de stratificare al șisturilor cristaline și aliniate, au fost scoase la zi. Spre sfârșitul etapei orogenetice eroziunea a
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
de către eroziune, astfel că parțial intruziunile (sub formă de lacolite, batolite, apofize, stockuri, filoane, etc... - unele alungite pe zeci de kilometri) - concordante cu sensul de stratificare al șisturilor cristaline și aliniate, au fost scoase la zi. Spre sfârșitul etapei orogenetice eroziunea a determinat peneplenizarea munților, iar soclul lor a devenit rigid și ulterior a fost fracturat în blocuri, o bună parte dintre acestea fiind în dinamică încorporate geosinclinalelor carpatice. Tocmai rigiditatea acestor blocuri a impus aspecte de horsturi și grabene (exemple
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
1971. Aceste principii au format baza pentru noul planul urbanistic al orașului Thimphu, capitala Bhutanului. Potrivit susținătorilor Urbanismului Inteligent echilibrul cu natura reliefiează distincția clară dintre utilizarea resurselor și exploatarea lor. Acest principiu se concentrează pe pragurile dincolo de care defrișările, eroziunea solului, epuizarea apei, colmatarea și inundațiile se determină una pe alta în dezvoltarea urbană, salvând sau distrugând sistemele de susținere a vieții. Principiul promovează evaluările de mediu pentru identificarea zonelor fragile, ecosistemele și habitatele amenințate care pot fi îmbunătățite prin
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
echilibru de mediu. Este parte a acestui principiu afirmația că atât timp cât natura poate reînvia an de an, atât timp cât biomasa poate supraviețui în propriul ecosistem, atât timp cât motivele de reproducere a speciilor de faună și avifauna sunt sigure, atât timp cât nu există nici o eroziune și biomasa se menține, natura este doar utilizată (nu exploatată). La baza acestui principiu stă presupunerea că există o graniță fragilă care este traversată atunci când fauna, care eco-fertilizează flora, care susține solul, care susține dealurile, nu mai este acolo. Eroziunea
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
eroziune și biomasa se menține, natura este doar utilizată (nu exploatată). La baza acestui principiu stă presupunerea că există o graniță fragilă care este traversată atunci când fauna, care eco-fertilizează flora, care susține solul, care susține dealurile, nu mai este acolo. Eroziunea, colmatarea rețelelor de drenare și inundațiile sunt rezultatul utilizării resurselor naturale peste un nivel de la care nu mai este cale de întoarcere (point of no return) și de la care capacitatea naturală de refacere a ecosistemului este depășită. Din acel punct
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
rezultatul utilizării resurselor naturale peste un nivel de la care nu mai este cale de întoarcere (point of no return) și de la care capacitatea naturală de refacere a ecosistemului este depășită. Din acel punct degradare se accelerează și amplifică. Despădurirea, deșertificarea, eroziunea, inundațiile, incendiile și alunecările de teren sunt toate în creștere. Principiul afirmă ca fiind strigătoare la cer "actele împotriva naturii" printre care se numără tăierea de arborilor de pe versanții colinelor, carierele amenajate pe pante, evacuarea apelor uzate și a deșeurilor
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
De asemenea, prezintă un risc crescut pentru infecție. Dacă tratamentul de primă intenție nu a avut succesul scontat, se poate recurge în continuare la medicamente antireumatice care atenuează boala ("disease modifying antirheumatic drugs - DMARD"). În același timp, ele pot întârzia eroziunea osoasă, facilitând astfel vindecarea. În cazul în care administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene sau DMARD nu are efectul scontat, se poate recurge la utilizarea unor agenți biologici. Aceștia pot fi inhibitori ai factorului de necroză tumorală alfa (anti TNF-α), anticorpi monoclonali
Artrită idiopatică juvenilă () [Corola-website/Science/331136_a_332465]
-
de „diversitate geologică, geomorfologică și geografică”. Termenul, introdus în 1993, se dorește a fi un echivalent geologic al biodiversității, iar componentele sale constau din obiecte (roci, minerale, fosile, structuri cu diferite origini), fenomene și procese (de sedimentare, tectonice, vulcanice, de eroziune, de alterare la care se adaugă elemente geomorfologice, inclusiv fenomene exo și endocarstice, peisaj, situri paleontologice, stratigrafice, petrologice și mineralogice) care împreună alcătuiesc știința denumită geologie având tangențe și cu geonomia așa cum o defineau Enciclopedia Română ca „ramură a geologiei
Geodiversitate () [Corola-website/Science/331250_a_332579]
-
Rupea) și dealuri externe. Fragmentarea reliefului este ridicată. Sunt formați dintr-o succesiune de sinclinale și anticlinale paralele cu munții, într-o zonă cu depozite miocene și pliocene (marne, nisipuri, conglomerate, tufuri vulcanice). (străpungeri diapire). Depresiunile s-au format prin eroziune. Dealurile înalte și depresiunile sunt caracterizate de un climat răcoros. Primăvara se înregistrează ploi abundente. Rețeaua hidrografică aparține Mureșulului (cu afluenții Târnava Mare și Târnava Mică) și Oltului ( Homorodul Mare și Homorodul Mic). Primul colectează cea mai mare parte a
Subcarpații Transilvaniei () [Corola-website/Science/334405_a_335734]
-
furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii 1930. Fenomenul a fost activizat de seceta severă și de eșecul în aplicarea a metodelor de creștere a „perdelelor” forestiere în zonele aride, destinate prevenirii eroziunii eoliene. Arătura adâncă extinsă a solului virgin din Marile Câmpii în deceniul precedent a deplasat ierburile native, adânc înrădăcinate în mod normal, scăzând umiditatea solului și în provocând perioade de secetă și vânturi puternice. Mecanizarea rapidă a uneltelor agricole, tractoarele
Dust Bowl () [Corola-website/Science/331621_a_332950]