6,156 matches
-
165 durată, 36, 54, 58, 98, 112, 137, 152 E Einstein, Albert, 184, 188 Eiros, 108, 130 elan vital, 137 emoție, 103, 104, 105, 106, 176 Empedocles, 107, 201 endosmoza, 79 energie, 39, 57, 98, 103, 180 ermetic, 14, 99 estetică, 14, 19, 21, 22, 26, 32, 77, 100, 129, 147, 148, 156, 179 existența, 29, 43, 57, 62, 87, 88, 106, 128, 156, 160, 172, 176 expresie, 13, 21, 86, 90, 92, 98, 100, 102, 132, 135, 137, 138, 148
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
din București. Nu termină însă decât cursurile Facultății de Litere și Filosofie, în 1919, după ce aproape un an, în timpul războiului, este mobilizat. Student preferat al lui Mihail Dragomirescu, face parte, cu intermitențe, între 1921 și 1934, dintre asistenții Catedrei de estetică. Totodată, este profesor secundar la Liceul „Sf. Sava” (1919-1920), la Râmnicu Sărat (1921-1923), la Liceul „Spiru Haret” din București (1923-1924), la Oradea Mare (1925-1930 și 1943-1946), Câmpulung (1930-1931) și la Liceul Comercial din București (1931-1943 și 1946-1948). Starea precară a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
Arghezi, Fata de demult (2/1932). Sunt reproduse câteva studii și articole mai vechi: A.D. Xenopol (Literatura haiducească, un studiu critic acid la adresa contrafacerrilor literare, declarate „de inspirație folclorică”, ale unor autori obscuri); I. Pop-Florantin (Sufletul artelor, scurt studiu de estetică a artei). Gh. Oroveanu dă în Călătorind prin Ardeal un reportaj pe teme de etnografie și folclor. Articole de popularizare sunt Cultura între anii 1601-1716 și Premiul Nobel pentru literatură. De menționat că publicația abundă în texte portretistice (N. Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
a estetului, iar mult solicitata implicare în real se vede concurată până la eliminare de asumarea exclusivă a imaginarului, într-o profesiune de credință, ecou al celei barbiene din Joc secund (fără însă adâncimea și abstruzitățile aceleia). Valorizată azi, noua lui estetică apare, în contextul acelei epoci, cu totul meritorie. Frecvent citata Artă poetică marchează trecerea la un lirism de sublimare și interiorizare a realului prin oglindire în suprafețe translucide și, mental, în meandrele epurate de accidente și iregularități ale memoriei, adică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
umane ignorate, disprețuite până atunci de literați, reprezintă o țintă și un tipar preluat de scriitorii de la C. Începând din 1885, articolele și intervențiile polemice ale lui C. Dobrogeanu-Gherea limpezesc, într-un fel, lucrurile și definesc, mereu în confruntare cu estetica și critica lui T. Maiorescu, un tip de ideologie literară de natură deterministă, sociologistă, unde accentul se pune pe angajarea în lupta socială, atât a artistului, cât și a artei. Tot Gherea, de data aceasta îndreptățit, crede că în critica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
Ion Antonescu. Aceste efemere experimente autoritare care au testat empiric conceptul politicii dictatoriale au fost înlocuite cu totalitarismul comunist care a durat jumătate de secol. Într-un seducător limbaj metaforic, care avea și funcția de a obscura violența discursivă în spatele esteticii stilistice, O. Goga asemuiește agitația naționalistă făcută de generația extremistă a interbelicului românesc cu "mustul care fierbe". Profetic, într-un limbaj ce evocă Fericirile biblice (Matei, 5:3-11), poetul declamă: "Fericiți cei de mâine. Ei din mustul ce fierbe astăz
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
BACHELARD, Gaston, Poetica spațiului, traducere de Irina Bădescu, Prefață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2003. BACHELARD, Gaston, Psihanaliza focului, traducere de Lucia Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, Editura Univers, București, 1997. BAHTIN, M., Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982. BEINIS, Jeanne, L`imagination, huitème édition (Collection Que sais-je?), Édition PUF (Presse Universitaire de France), Paris, 1985. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii, Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și Enciclopedică, București, 1981. ONG, Walter I., Oralità e scriittura, Le tecnologie della parole, Il Mulino, 1986. POULET, Georges, Metamorfozele cercului, traducere de Irina Bădescu și Angela Martin, Studiu introductiv de Mircea Martin, Editura Univers, București, 1987. RALEAMihai, Prelegeri de estetică, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Pascadi, Editura Științifică, București, 1972. RICOEUR, Paul, Metafora vie, traducere și cuvânt înainte de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984. ROUSSEAU, Jean-Jacques, Eseu despre originea limbilor, Unde se vorbește despre melodie și despre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
109 v. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. cit., p. 278. 110 Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, traducere, cuvânt introductiv și note de Alexandru Surdu, Editura Humanitas, București, 1991, p. 56. 111 Ibidem, p. 79. 112 Mihai Ralea, Prelegeri de estetică, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Pascadi, Editura Științifică, București, 1972, p. 266. 113 Vasile Donose, Imaginarul real, Editura Muzicală, București, 1990, p. 29. 114 Ibidem, p. 41. 115 Ibidem, p. 132. 116 Ibidem, p. 42. 117 Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
centri l`uomo che è l`umbilicus mundi, l`ombelico del mondo." 28 Ibidem, p. 119. "Le culture orali conoscono un tipo di discorso autonome, che l`utilizzano in formule rituali fisse." 29 v. M. Bahtin, Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982, pp. 294-295. M. Bahtin consideră noțiunea de cronotop (ad litteram, timp-spațiu) ca fiind "conexiunea esențială a relațiilor temporale și spațiale, valorificate artistic în literatură".(p. 294); În cronotopul literar-artistic are loc contopirea indiciilor spațiale și temporale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
42 Engelmann atrage pentru prima dată atenția asupra unor corelații care ar fi putut fi cu greu înțelese de către un cititor neprevenit al scrierii. Iată doar un singur exemplu. În paragraful 6.421, se spune, într-o paranteză: „Etica și estetica sunt unul și același lucru.“ O afirmație, la prima vedere, derutantă. Relația dintre estetic și etic, ne atrage atenția Engelmann, a stat la baza criticii făcute de Kraus limbajului poetic. „Kraus a fost (după Weininger) primul care a avertizat în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai mare parte în Norvegia. La scurt timp, va anunța însă editura că renunță la publicare. Desigur, în speranța că va putea produce gânduri mai bune. Drury își amintește că în același an, când Wittgenstein a predat lecțiile sale despre estetică, psihanaliză și credința religioasă, el s-a adresat unuia dintre studenții care se străduiau să noteze ce spunea: „Dacă scrieți aceste observații spontane, s-ar putea întâmpla ca într-o bună zi ele să fie publicate drept ideile mele bine
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cu adevărat talentat nu are dreptul să trăiască așa cum trăiește un „om normal“. Deviza lui Otto Weininger „Fii geniu sau dispari.“ lăsase o pecete de neșters asupra modului său de a gândi și de a simți. Pentru Wittgenstein etica și estetica reprezentau unul și același lucru, cum a scris el în Tractatus, poate în sensul că cel înzestrat cu o autentică sensibilitate pentru bine și frumos trebuie să se străduiască să trăiască în lumea spiritului, adică în mod înalt și pur
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
and Psycholgical Contexts of Language, New Jersey, Lawrence Erlbaum Associates, Publishers. Clarke, D.S., jr. (1990): Sources of Semiotic. Reading with Commentary from Antiquity to the Present, Southern Illinois University Cornea, P. (2006): Interpretare și raționalitate, Iași, POLIROM. Croce, B. (1971): Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistică generală. Teorie și istorie, traducere Dumitru Trancă, București, Ed. Univers Davis, W.A. (2007): Implicature, Intention, Convention and Principle in the Failure of Gricean Theory, Cambridge University Press Deely, J. (2000): The Beginning
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. I. Funeriu (1998) arăta că „studiile asupra lizibilității, precum și anumite exigențe care țin de estetica paginii impun câteva restricții, recomandând o limitare rezonabilă a numărului de despărțiri În silabe” (p. 217). În tradiția tipografică engleză, numărul despărțirilor În silabe de pe o pagină este limitat la trei (Ilovici, 1972, p. 129). 7.4. Evidențierile În text
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
reglementărilor legale din 1835, programa cursurilor era destul de încărcată; se studiau la Facultatea de Filosofie și Litere literaturi orientale, literaturi clasice (greacă, latină), istoria literaturilor moderne, antichitatea română, arheologie, istorie veche, istoria evului mediu, istoria Belgiei, filosofie (logică, antropologie, metafizica, estetică, filosofie morală), economie politică, statistică, geografie fizică și etnografica 57. Se mai adăugau elemente de algebra și de fizica 58. Legea din 1849 completă lista cu antichitatea elina și istoria literaturilor vechi, eliminând istoria literaturilor moderne, statistică și geografia 59
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de animație. Iași: Editura Artes. Bălăiță, A. (2008). Scenarii pentru teatrul de animație. Iași: Editura Artes. Bârlogeanu, L. (2004). Antropologie sub semnul valorii: deschideri spre artă și fenomenul educației. București: Editura Trei. Béres, A. (2000). Text și spectacol. Contribuții la estetica teatrului. Târgu-Mureș: Editura Academos. Berger, R. (1976). Artă și comunicare. Traducere de Florin Murgescu. București: Editura Meridiane. Berne, E. (2006). Ce spui după "Bună ziua"?: psihologia destinului uman. Traducere de Anacaona Mîndrilă. București: Editura Trei. Berne, E. (2011). Analiza tranzacțională în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicare (214-236). București: Editura Meridiane. Marcus. S., & Săucan, D. Ș. (1994). Empatia și literatura. București: Editura Academiei Române. Marinescu, V. (2003). Introducere în teoria comunicării: principii, modele, aplicații. București: Tritonic. Mașek, V. E. (1983). Literatură și existență dramatică. Replici dintr-o estetică a teatrului. București: Editura Meridiane. Mașek, V. E. (1986). Arta de a fi spectator. Contribuții la estetica receptării. București: Editura Meridiane. Matei, D. (1971). Procesualitatea estetică a receptării artistice. In D. Matei (coord.). Artă și comunicare (111-140). București: Editura Meridiane
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Marinescu, V. (2003). Introducere în teoria comunicării: principii, modele, aplicații. București: Tritonic. Mașek, V. E. (1983). Literatură și existență dramatică. Replici dintr-o estetică a teatrului. București: Editura Meridiane. Mașek, V. E. (1986). Arta de a fi spectator. Contribuții la estetica receptării. București: Editura Meridiane. Matei, D. (1971). Procesualitatea estetică a receptării artistice. In D. Matei (coord.). Artă și comunicare (111-140). București: Editura Meridiane. Mazilu, F. (2010). Funcțiile semnalelor de recepție în interviul individual. In Zafiu, R., Dragomirescu, A., & Nicolae, A
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a faptului că, mai ales în percepția copiilor, ceea ce se întâmplă pe ecran nu este „real” și mai ales faptul că numărul mare de victime îi „desensibilizează” pe tineri, ca și pe adulți, în fața gravității violenței. ● Scenarizarea violenței „de dragul violenței” (estetica spectaculară și dramatizată a violenței). ● Maniheismul tratării semio-discursive a actelor în scenele de violență (reducerea confruntărilor dintre personaje și actori la dispute între două „tipuri pure” de actanți: unii% „negativi”, alții% „pozitivi”. Combinarea unei scheme cultural-valorice maniheiste și naturalizante (lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care „nebunia” a fost tratată ca „temă” în contextul manifestărilor umane, atribuindu-i-se însă semnificații dintre cele mai diferite. Domeniile cu care psihopatologia manifestă cele mai directe și imediate interferențe sunt următoarele: filozofia, religia, morala, cultura (arta plastică, literatura), estetica etc. Interesul pentru nebunie este constant ca prezență în aceste domenii și el este înțeles și tratat în raport cu valorile morale, culturale, religioase, ca o abatere de la normele acestora. În cazul psihopatologiei, valoarea obiectului său, persoana umană aflată în stare de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
convenționalului. B. este și autor de aforisme și cugetări, scrise de-a lungul a zeci de ani, care lasă să transpară un chip interior mai puțin supus canoanelor și o gândire incomodă, adoptând interogativ marile teme ale filosofiei, logicii, eticii, esteticii, psihologiei, religiei, istoriei etc., totul filtrat de viziunea metafizică, în raționamente care surprind adesea prin forma lor lirică. Paginile bogatei corespondențe cu Lucian Blaga, Ion Chinezu, Basil Munteanu ș.a. completează imaginea lui B., integrat în atmosfera culturală a epocii, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
și situat în prim-planul vieții literare, P. petrece o parte din anii 1971-1972 la Viena, ca bursier al Premiului Herder. Colaborează la „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Teatru”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Scânteia tineretului” ș.a. cu eseuri privind estetica prozei contemporane, comentarii despre literaturile engleză și americană, ulterior adunate sub titlul Între Socrate și Xantipa (1973). E admirat de un public larg și curtat de oficialitate, fiind, între altele, promovat, ca reprezentant al tinerilor scriitori, în organele centrale ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
privi ca pe ceva de sine stătător și în afara lui, deși ele sînt, în ultimă instanță, un produs al său. De aceea, după acest învățat, limba și arta sînt același lucru, iar nu entități distinctibile și, ca urmare, lingvistica și estetica coincid, fiind aceeași disciplină. În același mod, filozofia limbii și filozofia artei se contopesc (idee susținută în Capitolul XVIII din Estetica). Acest principiu se întemeiază pe faptul că intuiția este activitatea cea mai pură a spiritului omenesc, activitate al cărei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceea, după acest învățat, limba și arta sînt același lucru, iar nu entități distinctibile și, ca urmare, lingvistica și estetica coincid, fiind aceeași disciplină. În același mod, filozofia limbii și filozofia artei se contopesc (idee susținută în Capitolul XVIII din Estetica). Acest principiu se întemeiază pe faptul că intuiția este activitatea cea mai pură a spiritului omenesc, activitate al cărei rezultat este exprimarea ce se concretizează în expresie. În filozofie, prin intuiție se înțelege cunoașterea nemijlocită a adevărului, fără intervenția rațiunii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]