5,728 matches
-
ori, în lucrările lor, personajele negative, reprezentând reacțiunea, să atace, în timp ce forțele progresului n-au alt rol decât acela de a se apăra, (cum face Petru Dumitriu în Drum fără pulbere, de pildă), în romanul lui Dumitru Mircea întâlnim cealaltă extremă. Aici, dușmanul de clasă, reprezentat în persoana chiaburului Corlea, nu face altceva decât să spere, să stea docil, în așteptarea atacurilor date de partid (...). La capătul acestei discuții asupra personajelor romanului Pâine albă, am vrea să semnalăm autorului un pericol
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trebui să se ocupe în aceeași măsură de bunăstarea și interesele fiecărei persoane pentru care deciziile acestuia sînt obligatorii", sau " Fericirea este bunul cel mai de preț", sîntem foarte aproape de a face judecăți de valoare "pure". Un exemplu pentru cealaltă extremă, o afirmație strict empirică, este faimoasa lege newtoniană a gravitației universale care spune că forța dintre oricare două corpuri este direct proporțională cu produsul dintre masele lor și invers proporțională cu pătratul distanței dintre ele. În practică există multe afirmații
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
posibilă sau chiar obligatorie în cazul aprobării unor amendamente constituționale? În Elveția acest aspect este precizat în mod clar: acolo, referendumurile pe probleme de interes național sînt permise (chiar obligatorii în cazul dezbaterilor amendamentelor constituționale) și sînt frecvente. La cealaltă extremă, constituția Statelor Unite nu include nici o prevedere în privința referendumurilor (nici un astfel de referendum nu a avut loc vreodată la nivel național) cu toate că se desfășoară în mod obișnuit în multe state. Spre deosebire de Statele Unite, în multe din statele cu democrație veche a avut
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
tratat întotdeauna diversitatea culturală în moduri corespunzătoare practicilor și valorilor democratice, o pot face și o vor face pe viitor? Aranjamentele variate descrise în Capitolul 12 și în Apendicele B oferă soluții posibile care se extind de la asimilare într-o extremă, la independență în cealaltă. Pot exista și altele. În orice caz, natura și calitatea democrației vor depinde din nou, în mare măsură, de aranjamentele pe care țările democratice le dezvoltă pentru a trata diversitatea culturală a societăților lor. A PATRA
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
critică a fondului. Noi ne-am chinuit să facem o Românie modernă cam într-o sută de ani și am distrus-o în doar două decenii, din 1918 până în 1938! Apoi dictaturile, pe rând de dreapta, militară și apoi de extremă stânga, au pus capac, astfel încât în 1990 ne-am trezit sufocați, fără orizont, fără energie. Nebunia este că regimul comunist a vrut să relanseze proiectul modernizării, doar că pe o cale complet greșită fără proprietate și piață liberă, care sunt
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a fi iritați de amestecul merelor cu perele. Ce nume noi ți-au atras atenția în "Cotidianul"? Liviu Antonesei: Am constatat că publicul a lărgit "baza de selecție"! De pildă, la politicieni, pe lista inițială predomină cei din partea stângă și extremă a spectrului; iată însă că publicul este mai generos și mai imparțial, astfel încât au apărut deja, cu destule voturi, dnii Emil Constantinescu, Teodor Meleșcanu, Petre Roman, Ioan Talpeș proaspătul "creștin democrat", și chiar Lazslo Tokes, fostul simbol al Revoluției de la
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
îmi e prieten. Foarte englez dar de o mare onestitate în ce privește propria identitate. Trebuie să-ți spun că scriind viața Annei Ahmatova mi-am dat seama că femeile frumoase au cu totul alte experiențe de viață. Îmi amintesc, la cealaltă extremă, că Marina Țvetaeva scria: "N-am contat niciodată în prezentul masculin". LV. În Homecoming scrii: "orașul muzica și câțiva prieteni mă mențin lucidă". Am avut chiar sentimentul că luciditatea e ca o frânghie precară, pe care umbli în poezie, cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
după masele atomice. A scris elementele chimice pe cartonașe, apoi trei zile și trei nopți a lucrat neîntrerupt încercând să combine rezultatele raționamentelor sale și să găsească o grupare logică a elementelor sub forma unui tabel. După cele trei zile, extreme de obosit, Mendeleev s-a culcat și a adormit imediat. Deodată (spune el) în somn, văd aievea tabelul cum trebuie să fie. Mă trezesc și notez imediat pe o foaie de hârtie. Numai într-un singur loc a mai fost
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
le-a infirmat. Toate experiențele care s-au întemeiat exclusiv pe una dintre ele au eșuat. Omul în general și copilul, în particular, sunt ființe active în procesul de educație și de socializare, ceea ce face ca atât autoturismul (înțeles ca extremă a autorității), cât și liberalismul (ca extremă a libertății) să contravină naturii ființei umane. Omul, prin natura sa, cere, în același timp un minimum de repere care să-i orienteze și să-i dirijeze acțiunile, dar și un minimum de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
au întemeiat exclusiv pe una dintre ele au eșuat. Omul în general și copilul, în particular, sunt ființe active în procesul de educație și de socializare, ceea ce face ca atât autoturismul (înțeles ca extremă a autorității), cât și liberalismul (ca extremă a libertății) să contravină naturii ființei umane. Omul, prin natura sa, cere, în același timp un minimum de repere care să-i orienteze și să-i dirijeze acțiunile, dar și un minimum de autonomie și inițiativă. Libertatea și autoritatea nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevului. Interacțiunea profesor-elev presupune implicarea activă a ambelor părți, în proporții diferite. Relația profesor - elev impregnează și influențează totul atunci când este vorba despre o situație pedagogică, mai ales că orice relație are în vedere controlul reciproc al comportamentelor. La o extremă această relație poate fi un câmp de luptă, profesorul schimbând „rețetele“ pentru a-i determina pe elevi să facă ce vrea el, elevii schimbând între ei alte „rețete“ pentru a scăpa. Când această luptă este câștigată de profesor, se spune
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
învinșii sunt etichetați drept „elevi buni“. Când, dimpotrivă, profesorul pierde, este vorba despre „o clasă slabă“, iar „câștigătorii“ sunt în pragul repetenției. Când nu câștigă nimeni este vorba despre „o clasă dificilă“. Miza ambelor părți este demnitatea personală. La cealaltă extremă a relației profesor-elev se află profesorul identificat total cu clasa, luptând pentru ea cu direcțiunea școlii și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui continuum. În realitate profesorul și elevul nu trebuie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o clasă dificilă“. Miza ambelor părți este demnitatea personală. La cealaltă extremă a relației profesor-elev se află profesorul identificat total cu clasa, luptând pentru ea cu direcțiunea școlii și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui continuum. În realitate profesorul și elevul nu trebuie să fie nici față în față, în conflict, nici identificați, ceea ce ar anula scopul actului instructiv-educativ. Dezirabilă, dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cel care nu deține nimic, care nu este nimic decât ceea ce vrea profesorul. Acest rigorism educativ a determinat apariția unor curente și orientări care se opun intervenției adultului în procesul devenirii copilului. Adepții educației noi, de exemplu, se situează la extrema opusă, susținând că, pentru a se dezvolta, copilul are nevoie de libertate deplină. O astfel de concepție abandonează copilul propriilor sale pulsiuni și influențelor neprevăzute ale mediului. Fără a merge atât de departe în a susține ideea autonomiei, pedagogia nondirectivă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
trai în Germania după primul război mondial se datorează: a) americanilor b) sovieticilor c) polonezilor d) evreilor 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Atitudinea unor curente sau partide politice care pe baza doctrine lor unilateral sau extreme urmăresc prin măsuri radicale sau violente să impună propriul program: a) democrație b) rotativă guvernamentală c) extremism politic d) alternanța la guvernare 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: În Germania nazistă poliția politică se numea: a
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
negativ corelate cu Etica de muncă protestantă. Este de asemenea probabil ca avarul și magnatul să coreleze pozitiv cu neuroticismul. Într-un studiu de validitate, Furnham (1996 apud Furnham și Okamura, 1999) a descoperit că etica muncii și credințele politice (extremă dreaptă sau stânga) determină aceste tipuri de raportare a indivizilor la bani. El a reușit să explice doar 6-14% din varianță prin utilizarea ca valori de măsurare a credințelor de muncă și politice. Evaluarea psihometrică a chestionarului făcută de Furnham
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
mult cu cât noi nu suntem atât de răi ca el, pentru a fi capabili de crimele sale, și să ne fie teamă de un sfârșit atât de funest. Trebuie deci de găsit o cale de mijloc între aceste două extreme, prin alegerea unui om care să nu fie nici complet bun, nici complet rău și care, dintr-o greșeală sau slăbiciune omenească, să ajungă într-o nenorocire pe care nu o merită." (Discurs despre Tragedie) Dacă Corneille consideră Cidul drept
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
insensibilității, se exprimă principii noi. În această operă care îmbracă forma dialogului filosofic drag lui Diderot, unul din cei doi protagoniști, numit când "Cel Dintâi", când "omul cu paradoxul", declară, în mod provocator: "Ceea ce-i face pe actori mediocri este extrema lor sensibilitate; iar lipsa absolută de sensibilitate îi pregătește pe actorii sublimi". El îl opune în mod constant pe comediantul "din fire", care se încrede în sensibilitatea lui, celui care muncește neobosit pentru rolurile sale. "Ceea ce-mi întărește opinia
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
grupă de vârstă, persoanele mai tinere au raportat un comportament sexual mai prudent la primul contact sexual. La grupa de vârstă 15-24 ani, mai mult de 50% (aceștia reprezintă 9,91% din totalul respondenților) au raportat contact sexual protejat. La extrema cealaltă, la grupa de vârstă de peste 50 de ani avem cea mai scăzută raportare de contact protejat. Graficul sugerează faptul că procesul de adoptare a unui comportament sexual mai puțin riscant a avut o evoluție în timp aproape liniară. Cohorta
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
grupă de vârstă, persoanele mai tinere au raportat un comportament sexual mai prudent la primul contact sexual. La grupa de vârstă 15-24 ani mai mult de 50% (aceștia reprezintă 9,91% din totalul respondenților) au raportat contact sexual protejat. La extrema cealaltă, la grupa de vârstă de peste 50 de ani avem cea mai scăzută raportare de contact protejat. Procesul de adoptare a unui comportament sexual mai puțin riscant a avut o evoluție în timp aproape liniară. Cohorta care la data cercetării
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
eșecului, tristețea se transformă în disperare, iar disperarea urcă spre paroxism. O crâncenă luciditate îl face să privească realitatea drept în față. Câtă luciditate, atâta pătimire... Câtă singurătate, atâta deznădejde. Un „iad” din care nu se poate ieși. Soluțiile sunt extreme: sau asumarea până la capăt a dictatului sorții (cazul Siminei), sau suprema evadare. Damian își ia viața, recitând ca un ieșit din minți monologul lui Nero. Despărțirea de viață coincide cu reîntâlnirea, de o clipită, cu sine. „Pretextul biblic” Lui et
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Circulația cutanată Tegumentul, pe lângă alte funcții, este sediul a multiple mecanisme pentru pierderea de căldură. Toate depind de debitul sanguin local, ce poate varia ca răspuns la mecanisme de termoreglare de la 1 la 150 ml/min/100g. Astfel de variații extreme au loc mai ales în regiunile expuse (mâini, degete, urechi), unde pot fi explicate parțial prin prezența de anastomoze arteriovenoase bine inervate. Un reflex particular cutanat este reacția albă; desenul ușor pe tegument determină o linie albă în ~15 s
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care „religiosul” se dizolvă În „culturalul” generic, pierzându-și vizibilitatea și posibilitatea de a fi identificat. Faptul că nu avem de-a face cu o simplă ipoteză e sugerat de opoziția dintre două caracteristici extreme ale fenomenului religie. La o extremă sunt chiar zorii istoriei scrise, atunci când se poate spune clar ce sunt religiile - și s-a verificat că toate societățile umane existente În memoria omului, chiar și cele mai puțin complexe cunosc ceea ce numim religie. La celălalt pol stau originile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
societatea lor complexă; cităm doar unele dintre ele, luate din Viețile celor doisprezece Cezari, lucrarea lui Suetonius: classis, condicio hominis (incerta, abiecta, Latina), dignitas (equestris, matronalis, senatoria), genus (patricium, infimum), gradus (secundus), locus (summus, princeps), ordo, persona (rol), sors (ultima, extrema), status (servitutis). Acestea și alte expresii asemănătoare descriu ceea ce noi numim astăzi „societate”. Trebuie să ne folosim de sistemul semnelor sacre ale acestei „societăți” ca să putem contura În acest cadru religia romană În configurarea ei sistematică și În actualizarea ei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
afirmăm „istoricitatea” fundamentală a povestirilor biblice sau să abandonăm unele poziții mai curând retrograde pentru a ne dedica criticii aprige a întregii „istorii biblice” care n-ar mai conține nimic sau aproape nimic „istoric”? După cum se știe, poziția justă evită extremele. Acest lucru este valabil și în exegeză. Nu folosește la nimic să facem polemică dacă nu am luat cunoștință de „dosar”. În general, pozițiile agresive sau excesive nu rezistă mult timp. Trebuie așadar să găsim o „via media”; e ceea ce
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]