5,689 matches
-
unify the diversity of catholic forces in Romania, to determine them to collaborate in order to accomplish this wish of the Romanian catholic press. The subchapter Albina daily paper offers concrete examples for the lack of communication and collaboration as far as the press of the unit and the Latin Catholics is concerned with the clear specification that this project was initiated and financed by the Vatican for three years (the period when it appeared). At the end of our research
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
the capital of our country to represent all the Catholics from Romania. In addition, there were not created any national media institutions. The settlement of some institutions like The Institute "Presa Bună" from Iasi (and others) represented sporadic accomplishments as far as the development of the catholic press in Romania is concerned. However, they did not manage to exceed the confessional barrier, treating only classical religious themes, without writing about political topics (although the Vatican wanted some newspapers that could treat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
4, 1912, pp. 533-551. 382 Idem, nr. 1, 1913, pp. 47-62. 383 Dănuț Doboș, Contribuții la istoriografia ...., p. 85. 384 Revista Catolică, nr. 2, 1916, p. 166. 385 Dănuț Doboș, Contribuții la istoriografia ...., p. 96. 386 Ibidem, p. 97. 387 Farul nou, anul 1, nr. 1, 1934, pp. 1-6. 388 Au existat mai multe proiecte care vizau în esență realizarea a două lucruri majore:primul apariția unei publicații catolice mai des de două ori pe lună sau chiar o dată pe săptămână
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
săptămână (a unui ziar) și al doilea era apariția acestei publicații la București, centrul și capitala țării. Scopul declarat al noului ziar era: "Pe terenul religios vom fi alături de tot ce este catolic, pe terenul național, numai de ce este românesc" (Farul nou, anul 1, nr. 1, 1934, p. 1). 389 Ibidem. 390 Ibidem. 391 Primul număr al ziarului Farul nou a apărut la 1.01.1934, iar următorul la data de 14.01.1934; de obicei, apărea în ziua de duminică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
declarat al noului ziar era: "Pe terenul religios vom fi alături de tot ce este catolic, pe terenul național, numai de ce este românesc" (Farul nou, anul 1, nr. 1, 1934, p. 1). 389 Ibidem. 390 Ibidem. 391 Primul număr al ziarului Farul nou a apărut la 1.01.1934, iar următorul la data de 14.01.1934; de obicei, apărea în ziua de duminică. 392 Farul nou, anul 2, nr. 2, 1935, p. 1. 393 Idem, anul 1, nr. 1, 1934, p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
anul 1, nr. 1, 1934, p. 1). 389 Ibidem. 390 Ibidem. 391 Primul număr al ziarului Farul nou a apărut la 1.01.1934, iar următorul la data de 14.01.1934; de obicei, apărea în ziua de duminică. 392 Farul nou, anul 2, nr. 2, 1935, p. 1. 393 Idem, anul 1, nr. 1, 1934, p. 1. 394 La 1 aprilie 1933 Sentinela Catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Dorinta celor care editau această publicație a fost aceea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1933 Sentinela Catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Dorinta celor care editau această publicație a fost aceea de a evidenția trebuința unui ziar catolic. Pentru a se reuși acest lucru, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. 395 Farul nou, anul 2, nr. 28, 1925, p. 1. 396 Idem, anul 5, nr. 1, 1939, p. 1. 397 Idem, anul 1, nr. 2, 1934, p. 1. 398 Ibidem. 399 Idem, anul 1, nr. 3, 1934
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
schimbat numele în Dacia creștină. Dorinta celor care editau această publicație a fost aceea de a evidenția trebuința unui ziar catolic. Pentru a se reuși acest lucru, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. 395 Farul nou, anul 2, nr. 28, 1925, p. 1. 396 Idem, anul 5, nr. 1, 1939, p. 1. 397 Idem, anul 1, nr. 2, 1934, p. 1. 398 Ibidem. 399 Idem, anul 1, nr. 3, 1934, p. 1. 400 Idem, anul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Execuția sa a fost cerută insistent de ziarele bolșevice pe întreaga durată a prizonieratului lui Budkiewicz și s-a realizat prin împușcarea în cap a prelatului în ziua de Paște a anului 1923 (Jugendfreund, nr. 6, 1923, pp. 138-140). 481 Farul nou, anul 5, nr. 15-16, 1938. 482 Jugendfreund a consemnat mereu la rubrica "Știri diverse", majoritatea aparițiilor publice ale lui Durcovici din perioada 1921-1924. 483 AARC București, dosar Carol Auner, f. 1. 484 Dănuț Doboș, "Personalități catolice: Canonicul Carol Auner
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
112. 544 Folosind manualul lui P. Bren A. Farges D. Barbedette, Philosophia scholastica, Berche et Pages, I-II, Paris, 1935. 545 AITRC Iași (Arhiva Institutului Teologic Romano-Catolic Iași), dosar 2/1947. 546 V. Dancă, "A. Durcovici...", p. 128. 547 Ziarul Farul nou a apărut la 1.01.1934, iar A. Durcovici a coordonat de la început comitetul de conducere și a participat la elaborarea publicației atât prin articole proprii, cât și printr-o politică editorială originală, axată pe probleme de doctrină socială
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Sentinela catolică, nr. 4, 1925, p. 1. 649 Ibidem. 650 Ibidem. 651 Această corespondență poate fi găsită în AARC București, dosarele 113/1924-1926, 126/1925, 127/1926-1927, 115/1927-1928, 130/1929-1930. 652 AARC București, dosar 126/1925, f. 342. 653 Farul nou, anul 2, nr. 1, 1935, p. 28. 654 Ibidem. 655 Emil Dumea, op. cit., p. 91. 656 Calendarul catolic, Bacău, 1903, p. 2. 657 Almanahul Presa Bună, Iași, 1938, p. 19. 658 Calendarul Catolic, Iași, 1923, p. 1. 659 Almanahul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scop salvarea măcar a unei publicații. A fost și cazul revistei Sonntagsblatt din București, care a fuzionat cu revista cu același nume din Timișoara (Ibidem, dosar 130/1929-1930, f. 537). 902 Ibidem, dosar 132/1932-1933, f. 47. 903 Ibidem. 904 Farul nou, anul 2, nr. 1, 1935, p. 28. 905 Ibidem. 906 AERC Iași, dosar 2/ 1925-1938, ff. 194-202. 907 Asociația Generală a Românilor Uniți (AGRU). 908 AERC Iași, dosar 2/ 1925-1938, f. 194. 909 Ibidem. 910 Ibidem. 911 Ibidem. 912
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
uniți și în ciuda faptului că toată această situație reprezenta un mare inconvenient pentru casa noastră parohială" (ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 25, fascicolo 97, f. 2). 957 AARC București, dosar 132/1932-1933, ff. 47-48. 958 Farul nou, nr. 1, 1 ianuarie 1934, f. 1. 959 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosar 25, fascicolul 97, f. 3. 960 Albina, nr. 1, anul I, 9 noiembrie, 1921, f. 1. 961 Idem, nr. 4, anul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
propria inteligență. La un moment dat, într-un interviu pe care mi l-a acordat, a afirmat că e feministă. Cred că acesta este sensul feminismului ei: sensul existenței vine din acea sursă a vieții care este mama. Tatăl este farul, el este tandrețea luminoasă care face existența să funcționeze. Pentru Ruth Fainlight, la fel ca și pentru Yeats, poezia înseamnă triumful vieții. Fainlight afirmă existența prin cuvânt: N-am să-mi revăd morții așa cum îi țin minte vii, decât în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
rând arată o diminuare gradată a credinței religioase fervente în "creatorul implicit". Nu-mi propun să comentez aici poziția religioasă a "autorului real". The British Museum Is Falling Down satiriza doctrina catolică, mai ales în ce privește sexul, din interiorul credinței. How Far Can You Go (intitulată Souls and Bodies în SUA) contemplă mai detașat și mai ironic declinul credinței, în teorie și practică, și pune la îndoială puterea ei de a supraviețui. Paradise News a fost scris dintr-un unghi implicit postcreștin
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
soția regelui babilonian Nabucodonosor al II-lea (604-562), căreia i se atribuie Grădinile suspendate, considerate una dintre minunile lumii antice, alături de: Piramida lui Keops, Statuia lui Zeus, Colosul din Rodhos, Templul zeiței Artemis din Efes, Templul sau mauzoleul din Halicarnas, Farul din Alexandria. Tot Herodot i-a plasat Semiramidei de Assur originea în Ascalon, în Palestina. Era considerată fiica zeiței Decerto și a unui muritor. Rușinată că a născut un copil, zeița a abandonat-o la naștere, au crescut-o ciobanii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ou je voudrais être Shakespeare ou Schiller!"70Astfel începe o nouă fascinație pentru literaturile nordului, în timp ce până atunci, în Europa, numai țările latine, cu marile lor perioade de apogeu, Renașterea italiană, Secolul de Aur spaniol, Clasicismul francez, jucaseră rolul de far. După Anglia și Germania, mai târziu, va urma rândul Rusiei. 5.1. Influența străină Doamnei de Staël îi revine meritul de a fi introdus în Franța literatura germană. Cu ocazia unei călătorii la Weimar în 1803, când îi întâlnește pe
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a valurilor care se sparg de stâncile din jur, iar deasupră-i pluteau fără îndoială, ca și astăzi, stoluri de pescăruși albi. Mai mult, templul din blocuri șlefuite de calcar alb reflecta neîndoielnic lumina ce-l învăluia, transformîndu-l într-un adevărat far. De aici și supranumele antic de "Insula strălucitoare", pe care i-l dă Pindar în secolul V î.e.n. O menționează, între alții, Strabon, Pliniu cel Bătrân, Maximin din Tyr, ca fiind reședința lui Ahile, Priscianus, care menționează mulțimea de păsări
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
istorie literară semnează C. Alexandrescu (Iașul și Caragiale, cu ocazia comemorării dramaturgului la Teatrul Național din Iași), neobositul Octavian Moșescu, sub identitatea C. Viroagă (Un poet tânăr: Al. Sihleanu, Ion Păun-Pincio). De menționat comentariul lui Stelian I. Constantinescu (directorul revistei „Farul” din Dorohoi) la ideile despre artă ale lui Marie-Jean Guyau, ca și debutul cu versuri al tinerei Olimpia Teodoru, sub pseudonimul Olteo. Se mai publică versuri inedite de B. P. Hasdeu (Renaștere), epigrame de Const. C. Braiesku, parabole de C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
nu s-a mai ivit niciodată. M-am întors la München împreună cu dna Boeru, în noaptea de vară înstelată și senină. Conducînd pe autostradă spre nord, drumul era aproape pustiu, în vreme ce din sensul opus se scurgea un flux continuu de faruri. Valul de vilegiaturiști continua să se rostogolească spre plajele Mediteranei. În clipa în care am plecat, actuala doamnă Boeru a început să tune și să fulgere cu furie. A afirmat cu tărie că ea nu este legionară. Mai mult (subliniind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pământean nu a cules atâtea ocări și schingiuiri cât numără răbojul legionarului și care au fost și sunt tăinuite de făptași. Ascuns ca într-un adânc de fântâni sau afund de păduri, pătimirea legionarului înstelează cerul cu sclipiri de diamante, far călăuzitor pentru cei care râvnesc doar cerul, slujind sufletului și aproapelui prin lepădarea de sine. Românul trebuie să redevină român și creștin, să și recâștige dreptul la înviere. Pătimirea e mai tare decât moartea, ea răpune și iartă păcatele noastre
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
résultat des normes internes, établis par leș traducteurs, șont leș " stratégies de traduction ", à la différence des normes externes, qui relèvent du domaine social. Une définition des stratégies est à retrouver chez Andrew Chesterman : Translation strategies [...] are memes în șo far aș they are widely used by translators and recognized to be conceptual tools of the trade. [...] Strategies are ways în which translators seek to conform to norms. Note: not to achieve equivalence, but simply to arrive at the best version
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ajout de vers est assez rarement une solution censée faciliter la lecture 1375 ; au contraire, îl s'avère souvent le symptôme d'une traduction maladroite, construite sur des paraphrases mal choisies : Dar oare ar rodi-n ogorul meu/ atâta râs far' de căldură râului ? (Lumină raiului) (Blaga, 2010 : 35) Mais serait-il vraiment possible que mă terre/ produise une telle quantité d'éclats de rire/ sans la chaleur du mal ? (La lumière du paradis) (Villard, 2007 : 55) Mais comment un țel rire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Arghezi ș. a. Raportat la proză, modernismul se manifestă prin punerea accentului pe discontinuitatea eului și realitații cunoscute, pe realitatea timpului si a spațiului actualității prozatorului. Moderniste sunt romanele „În cautarea timpului pierdut” de Marcel Proust, „Ulise” de James Joyce, „Spre far” de Virginia Woolf, „Procesul” de Franz Kafka.etc uîn literatura româna, Eugen Lovinescu este teoreticianul modernismului, mișcare literară promovată prin cunoscuta teorie a sincronismului și a mutației valorilor estetice, promovate În paginile revistei „Sburătorul” În seriile 1919-1921 și 1826-1927 dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
picioare”, „Codrii (sunt) organe (pluralul de la substantivul orga) sonoare”, „crivățul... scoțând note-ngrozitoare”. Pastelul dă senzația unui anotimp Încremenit, dar nu este eliminată cu desăvârșire dinamica elementelor care compun tabloul. „Fumuri albe se ridică În văzduhul scânteios ”, „luna Își aprinde farul tainic de lumină”, „crivățul pătrunde ”, „un lup... se alungă ”. Așa că, chiar dacă Șerban Cioculescu afirma că V. Alecsandri” are sentimentul neclintirii totale, al tăcerii absolute, al suspendării vieții, Într-un cuvânt, intuiția caracterului grandios al anotimpului comentând imaginile care fac obiectul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]