5,744 matches
-
301−316/295−312. Cumming, Susanna, Fay Wouk, 1987, "Is There 'Discourse Ergativity' in Austronesian Languages?", Lingua, 71, p. 271-296. Cuyper, Gretel de, 2007, "Essere y stare en contextos de localización el las lenguas romanicás", în Studii de lingvistică și filologie romanică. Hommages offertes à Sanda Reinheimer Rîpeanu, București, Editura Universității din București, p. 169-178. Daladier, Anne, 1998, "Une ergativité nominale en français?", Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 45-70. Davison, Alice, 2004, "Structural Case, Lexical Case and the Verbal Projection
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
MILESCU, Victoria (18.XII.1952, Brăila), poetă. Este fiica Stelei Mocleașă (n. Constantin), soră de ocrotire, și a lui Vasile Mocleașă, ofițer. După ce termină Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1972), se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-engleză, luând licența în 1976. Între 1976 și 1980 este profesoară de limba engleză în comuna Spiru Haret din județul Brăila, iar din 1980 până în 1990 lucrează ca referent de specialitate la Compania Tarom și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
Botoșani), critic și istoric literar, eseist. Este fiul Elenei Pârvu (n. Panu), funcționară, și al lui Constantin Pârvu, profesor de limba și literatura română. Frecventează cursurile școlii din Răuseni, județul Botoșani, urmează la Iași Liceul „C. Negruzzi” (1960-1964), Facultatea de Filologie, secția engleză-română (1964-1969) și Facultatea de Istorie-Filosofie (1970-1975) din cadrul Universității „Al. I. Cuza”. Sub îndrumarea lui Silvian Iosifescu, elaborează teza de doctorat Romanul comportamentului, susținută la Universitatea din București în 1979. Devine asistent la Catedra de engleză a Facultății de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
CARIANOPOL, Virginia (5.III.1943, București), poetă și traducătoare. Este fiica Elisabetei (n. Stojec) și a lui Constantin Carianopol, ofițer de carieră, și nepoată a lui Virgil Carianopol. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din București (1965). Între 1965 și 1973, funcționează ca profesoară de limba și literatura română și franceză la Liceul Pedagogic din Buftea; între 1973 și 1984 e consilier la Ministerul Culturii (Direcția Carte și Publicații); între 1984 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
, August (13.XII.1845, Mülheim an der Ruhr, Germania - 1925, Gdansk, Polonia), traducător german. După terminarea cursurilor liceale la Essen, studiază filologia la Bonn și Berlin, unde obține titlul pro facultate docendi. În 1871 este numit profesor consultant la Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Gdansk. Face temeinice studii de romanistică la Paris și Geneva, apoi în Anglia și Scoția. Interesul deosebit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
tematizate, transmise de către mass-media sau se desfășoară între grupuri mari de oameni. Astfel, comunicarea publică înseamnă răspândirea informațiilor „publicate”. Primul studiu, „Despre comunicarea publică” („A közéleti kommunikációról”), îi aparține lui Horányi Özséb, profesor la Catedra de Comunicare la Facultatea de Filologie din cadrul Universității Pécs. Sunt prezentate conceptele de bază ale comunicării (comunicare, comunicativ, agentul comunicării, tematizare), este explicată semnificația conceptului de viață publică și sunt caracterizate domeniile comunicării din perspectiva comunicării publice. H. Özséb caracterizează domeniile comunicării în funcție de mai multe criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și al lui Viorel Cacoveanu, cazangiu la Atelierele de reparat material rulant Cluj. După Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj, absolvit în 1954, și un periplu studențesc la Politehnică și apoi la Facultatea de Matematică a Universității clujene, se decide pentru filologie, facultate pe care o termină în 1962. Încă din anii liceului trimite corespondențe de la manifestările sportive la ziarul „Sportul popular”, debutul în presă putând fi considerat, astfel, decembrie 1955. Ca student, frecventează cenaclul de la Asociația Scriitorilor din Cluj, unde și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
1955. Ca student, frecventează cenaclul de la Asociația Scriitorilor din Cluj, unde și citește schițe cu caracter satiric, semnând articole despre problemele tineretului mai cu seamă în ziarul local „Făclia”, în redacția căruia va și intra imediat după obținerea licenței în filologie, abia târziu transferându-se în redacția revistei „Steaua”, unde lucrează până la pensionare (1987-1997). Debutul literar are loc în 1961, în revista „Steaua”, cu o schiță. Anii de gazetărie sunt extrem de fructuoși, C. publicând în paginile ziarului, aproape zilnic, reportaje și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
Bacău. Cariera universitară (lector - 1953, conferențiar - 1969, profesor - 1976) este mărturia vocației didactice, bazată în egală măsură pe o excelentă comunicare cu studenții și pe o susținută activitate de cercetare în domeniul istoriei literare. În 1969 își ia doctoratul în filologie cu lucrarea „Dacia literară” (1840). Între 1982 și 1985 conduce Catedra de literatură română a Facultății ieșene de Filologie, iar din 1985 funcționează în calitate de profesor consultant. În două rânduri (1970-1972, 1975-1977) a predat cursuri de limbă și literatură, de cultură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
excelentă comunicare cu studenții și pe o susținută activitate de cercetare în domeniul istoriei literare. În 1969 își ia doctoratul în filologie cu lucrarea „Dacia literară” (1840). Între 1982 și 1985 conduce Catedra de literatură română a Facultății ieșene de Filologie, iar din 1985 funcționează în calitate de profesor consultant. În două rânduri (1970-1972, 1975-1977) a predat cursuri de limbă și literatură, de cultură și civilizație română la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier, unde în 1972 obține alt doctorat, cu teza Vasile Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
Dacia literară”, AIX, t. X, 1973; Cornea, Oamenii, 72; Al. Dobrescu, „«Dacia literară». Destinul unei reviste. Viața unei epoci literare”, CL, 1974, 12; Despina Tomescu, „Dacia literară”. Destinul unei reviste, RITL, 1974, 3; Antoaneta Macovei, „Dacia literară”, AUI, t. XXI, filologie, 1975; Liviu Leonte, Raporturi culturale franco-române, CRC, 1980, 15; Valentin Tașcu, „Vasile Alecsandri, poeții felibri și «Cântecul gintei latine»”, ST, 1981, 3; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 336-337. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
, Viorel (2.IX.1945, Țipari, j. Timiș), prozator și publicist. Este fiul Liviei și al lui Vasile Marineasa, notar comunal. După ce a absolvit Facultatea de Filologie din Timișoara, secția română-germană, a lucrat ca profesor la o școală generală, apoi ca referent la Casa de Cultură a Studenților din Timișoara. Din 1990 este redactor la revista „Orizont”, redactor-șef și director al Editurii de Vest (până în 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
POPOVICI, Vasile (13.V.1956, Cuvesdia, j. Arad), critic și teoretician literar. Este fiul Georginei (n. Munteanu) și al lui Alexandru Popovici, pădurar. Urmează la Timișoara Liceul Silvic (1971 - 1975) și Facultatea de Filologie, Istorie și Filosofie, secția franceză-română (1976-1980). Lucrează tot la Timișoara, ca profesor la Școala Generală nr. 15 (1980-1989), cercetător la Centrul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române (1989), consilier-șef la Inspectoratul pentru Cultură Timiș (1990), director al Editurii de Vest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
parlamentar de Timiș al Partidului Alianței Civice și vicepreședinte al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților (1992-1996), consul general al României la Marsilia (1998-2002), ulterior devenind consilier diplomatic la Ambasada României din Paris. În 1997 își ia doctoratul în filologie cu teza Personajul literar, susținută la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutează în „Orizont” (1979) cu un articol de critică literară, iar editorial cu volumul Marin Preda - timpul dialogului (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Orizont”, „Forum studențesc”, „România literară”, „Familia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
școlii primare în satul natal, devine elev al unei școli profesionale de mecanici-utilaj (1949-1952), ulterior student al Facultății Muncitorești la Iași și București (1952-1954); în 1954 și 1955 este profesor suplinitor la Măldăieni, în 1955 se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București. După absolvire (1960) funcționează ca asistent în cadrul aceleiași facultăți. Urcă, prin concurs, toate treptele carierei didactice, până la gradul de profesor universitar și șef al Catedrei de literatură română. În 1974 obține titlul de doctor în filologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
Filologie a Universității din București. După absolvire (1960) funcționează ca asistent în cadrul aceleiași facultăți. Urcă, prin concurs, toate treptele carierei didactice, până la gradul de profesor universitar și șef al Catedrei de literatură română. În 1974 obține titlul de doctor în filologie, cu teza Opera literară a lui Lucian Blaga, publicată în 1976. Între 1963 și 1965 a fost lector la Universitatea „Humboldt” din Berlin, iar între 1975 și 1978, la Universitatea din Graz (Austria). Debutează încă din studenție la „Gazeta literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
, Marco (25. IV.1939, Avigliana, Italia), istoric și critic literar, traducător italian. Licențiat în litere al Universității din Torino, C. a fost între 1965 și 1969 lector de limbă italiană în cadrul Facultății de Filologie de la Universitatea din București. După reîntoarcerea în țară, i se încredințează predarea limbii și literaturii române la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității torineze. În 1984 devine profesor asociat, iar din 1997 funcționează la Facultatea de Limbi și Literaturi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
cât era în funcție, predase materialismul dialectic și istoric, apoi estetica generală la instituții bucureștene de învățământ artistic universitar. Din 1961 este profesor de limba română la o școală generală din Băneasa, concomitent urmând, la cursuri fără frecvență, Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1965. Numit în 1966 lector suplinitor la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din Craiova, își susține doctoratul în 1972 cu o monografie despre Grigore H. Grandea. Este promovat conferențiar, iar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
este profesor de limba română la o școală generală din Băneasa, concomitent urmând, la cursuri fără frecvență, Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1965. Numit în 1966 lector suplinitor la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din Craiova, își susține doctoratul în 1972 cu o monografie despre Grigore H. Grandea. Este promovat conferențiar, iar în 1977 profesor, șef al Catedrei de literatură română și universală, unde funcționează până în 1984, când este obligat să se pensioneze. Debutează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
cu titluri excentrice (Marele tratat, Cartea despre femeia esențială și lumile anexe, Vegetații lunare etc.) și „conținut” asemenea; între ele, Istoria organică, primă formă a viitoarei Bibliografii generale (1970). Din 1948 e, timp de doi ani, student al Facultății de Filologie a Universității din București. Abandonează facultatea, absolvind-o abia în 1964, cu lucrarea Lirica lui G. Călinescu. Gazetar la „Scânteia” (1950-1969), scrie puțin pentru ziar (reportaj, articole, cronică muzicală). În timpul liber își definitivează primele cărți, cu totul străine de „comandamentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
, Dumitru D. (9.VI.1915, București - 7.III.1983, București), eseist, traducător și editor. Este fiul Alicei (n. Paleologu) și al lui D. Panaitescu-Perpessicius. Urmează la București Liceul „Dimitrie Cantemir” și Facultatea de Litere și Filosofie, secția filologie modernă, absolvită în 1938. Face carieră universitară la Institutul Pedagogic și la Catedra de limba italiană de la Facultatea de Limbi Romanice și Clasice din București, până la pensionare (1977). Și-a susținut doctoratul în 1974, cu o teză despre Ramiro Ortiz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288652_a_289981]
-
de Direcția Penitenciarelor, În ziua cînd la București se serba Ziua Muncii, 1 mai, și tot orașul era mobilizat la defilare. În toamna anului 1954, urmînd sfatul unui fost coleg de liceu, m-am Înscris la examenele de la Facultatea de Filologie, presupunîndu-se că la secția de italiană aș fi avut mai multe șanse de a fi admis decît la istorie, din cauza, natural, a dosarului meu, al unuia cu origine nesănătoasă. Preocupările mele mă duceau spre istorie. La toate facultățile erau vizite
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
adresat spunîndu-mi numele. Și, Întrebîndu-l dacă mă sfătuiește să dau examen la istorie, mi-a răspuns discret, dar ferm, că acolo n-aș avea nici o șansă. M-a sfătuit să-mi Încerc norocul În altă parte. Am fost admis la Filologie, unde am urmat cursurile În mod normal. Au fost cîteva arestări, dar puține, și la Facultatea de Filologie În momentul revoluției maghiare din 1956, dat fiind că studenții de la Filologie au fost mai moderați, nu și-au manifestat entuziasmul ca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ferm, că acolo n-aș avea nici o șansă. M-a sfătuit să-mi Încerc norocul În altă parte. Am fost admis la Filologie, unde am urmat cursurile În mod normal. Au fost cîteva arestări, dar puține, și la Facultatea de Filologie În momentul revoluției maghiare din 1956, dat fiind că studenții de la Filologie au fost mai moderați, nu și-au manifestat entuziasmul ca la alte facultăți. La sfîrșitul studiilor era instituită o comisie de repartizare la locurile de muncă, alcătuită din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
-mi Încerc norocul În altă parte. Am fost admis la Filologie, unde am urmat cursurile În mod normal. Au fost cîteva arestări, dar puține, și la Facultatea de Filologie În momentul revoluției maghiare din 1956, dat fiind că studenții de la Filologie au fost mai moderați, nu și-au manifestat entuziasmul ca la alte facultăți. La sfîrșitul studiilor era instituită o comisie de repartizare la locurile de muncă, alcătuită din studenții cei mai meritorii din punctul de vedere al convingerilor politice. Șeful
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]