6,757 matches
-
puțin În cazul unui mesaj viguros transpus În registru literar Houellebecq este un adept patetic de sincer al iubirii, al solidarității, al umanismului. Numai un răuvoitor l-ar putea ratașa gîndirii negative franceze, de la Derrida la Lacan, incriminate de noii filozofi gen Ferry și Renaut. Mult mai aproape se află crezul său de cel al lui Dostoievski fără Dumnezeu poți face orice. Nici un moment nu susține romancierul ideea unei reîntoarceri la o presupusă vîrstă de aur, ba dimpotrivă, umanitatea sălbatică a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și Guattari din 1980, care decupează din istoria culturală mondială date aparent obscure și inițiază dialoguri ilizibile pentru adepții beleartelor și beleliterelor. La fel cum Deleuze este un anarhist al filozofiei, Jauffret e un anarhist al literaturii. Încercarea celor doi filozofi de a dezgropa marginile discursurilor intelectuale ale lumii este urmată Îndeaproape de fervoarea lui Jauffret de a reprezenta lumea nu printr-un tip de personaj sau de situații, ci printr-un mozaic de instantanee legate prin articulații cărora nu trebuie
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nou. Scriitorul va fi apreciat de contemporani În măsura În care varianta de adevăr pe care năzuiește să o exprime corespunde celei În curs. SÎntem În plină “istorie a ființei umane care trebuie și vrea să fie singură”, așa sună diagnosticul unui strălucitor filozof contemporan, Peter Sloterdijk. Autoficțiunea poate fi privită așadar ca o formă de neorealism polemic - una care contestă În primul rînd pretenția realismului holist, fie ea socială, psihologică sau metafizică. Ea Încearcă să reducă obstacolul spațiului mediator dintre viață și reprezentarea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dintre modalitățile de negociere tehnic vorbind este literatura. Scrii ca să trăiești, scrii ca să nu-ți mai fie teamă, dar, mai ales, scrii ca să fii, ca să știi că ești. Autoficțiunea este, astfel, un mijloc de personalizare, exact În sensul indicat de filozoful francez: În lipsa textului autentificator, nu există nici un autor. Autori de sine, niciodată desăvîrșiți În operă, sîntem avizi de a fi recunoscuți ca atare, scop pentru realizarea căruia ne dăm toată silința. Sigur că, În momentul de față, există spațiul virtual
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Michel Foucault Începuse la Collège de France cursurile despre Hermeneutica subiectului, al căror concept central este „grija de sine” a subiectului și al căror obiect sînt practicile „grijii de sine” așa cum reies ele din studiul unor texte din Antichitate. Cursul filozofului francez Începe cu analiza dictonului delfic gnothi seauton (cunoaște-te pe tine Însuți). Îndemnul nu are deloc sensul cunoscut În zilele noastre, filozofic și moral. El voia să spună doar atît: pentru că oracolul nu-ți poarte răspunde decît la o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Vaticanului. și totuși, această literatură pentru care lumea cade tot mai adînc În neutralitate are Învățămintele ei. În jurnalul său apărut cu cîteva luni În urmă În Ziua literară, Marin Preda are o scăpărare de luciditate, așa cum nu le au filozofii aproape niciodată, circumspecți cînd vine vorba de generalizări: “În rest, omul care necesita cum necesitau rușii odinioară cu ochii prea holbați În viață (a necesita, cu sensul de a se implica, aici, n.m.), căutîndu-i sensul dincolo de ceea ce este În realitate
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să se caracterizeze unul pe altul și să depene povești, despre zei și eroi, despre persoane cunoscute sau despre personaje fictive, plasate în realitatea imaginarului sau a realității cotidiene. Binele și răul nu sunt doar valori, concepte despre care vorbesc filozofii și teologii, ci sunt realități constante, ființânde, „încarnate”, prezente în jurul nostru mereu, zi de zi, ceas de ceas și în proporții de masă, întrețesute cu rostirea unor cuvinte ca cele mai sus menționate. Sunt „încarnate” astfel și aceste noțiuni, ele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
exemplu, este un poet clasic. Iliada și Odiseea - atribuite acestui bătrân orb, care își recita poemele prin cetățile Greciei în urmă cu zece secole - constituie nu numai modele literare indiscutabile, ci și o „sursă a moralității și înțelepciunii sociale” - consideră filozoful Ernan McMullin, autor al unor semnificative lucrări de filozofia științei (Newton on Matter and Activity, 1978; The Conception of Science in Galileo’s Work, 1978; Stability and Change in Science, 1984; Conception of Science in the Scientific Revolution, 1990). Să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și Traian Herseni (1966) -, susținând că este „aproape ilizibil”. Nu-i nimic nou sub soare: și existența lui Homer este contestată - din alte rațiuni decât ideologice, firește - și opera lui este parodiată - cu mult talent, trebuie să recunoaștem. Urmând dictonul filozofului „șlefuitor de lentile”, Baruch Spinoza (1632-1677), să ne străduim să înțelegem oamenii, cu atât mai mult pe cei fără de care știința și cultura românească ar fi fost mai sărace. Îmi exprim credința că sarcina noastră, a celor care cultivăm cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
posibilitatea de a obține date reprezentative statistic cu privire la o întreagă populație, precum și posibilitatea de a testa empiric ipoteze cauzale. Astfel, ne putem propune să explorăm două întrebări esențiale referitoare la filozofiile de viață împărtășite într-o societate: 1) Sunt aceste filozofii adevărate, în ceea ce privește ansamblul societății respective? Mai precis, dau acestea seamă de fericirea și nefericirea ansamblului populației studiate? 2) Cum reflectă aceste filozofii cunoașterea personală, experiența proprie a subiectului? În ce măsură propriile trăiri influențează ceea ce credem despre posibilitățile oamenilor de a deveni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
3). Acest demers apare la intersecția cercetărilor referitoare la opinia publică și la mecanismele ei de formare, cu cele consacrate fericirii. Întrebările pe care încerc să le explorez se situează în această arie, căutând să pună în relație conținutul acestor filozofii personale cu starea de fapt din România contemporană, pe de o parte, și cu experiența personală a celor care le avansează, pe de altă parte. Limite metodologice O primă limită metodologică a acestui studiu se referă la înțelesul conceptului de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
despre fericire fără a diferenția între accepțiunile date conceptului, întrebându-i pe oameni dacă sunt fericiți și ce anume este necesar pentru fericire, considerând termenul ca un dat. O a doua limită se referă la pretențiile de veridicitate ale acestor „filozofii de viață” măsurate prin întrebări de chestionar. Datele la care avem acces reflectă în mare măsură instrumentul prin care sunt obținute. Subiecților li se solicită acordul sau dezacordul cu formulări generale și rezultă astfel diagnostice sociale cu un grad de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
puterea rugăciunii nu diferă de cei care nu cred, în ceea ce privește evaluarea propriei fericiri. Teorie și experiență: influența propriei condiții asupra teoriilor fericirii Ne putem întreba, de asemenea, dacă oamenii care trăiesc într‑o situație considerată nefavorabilă pentru fericire au alte filozofii de viață decât aflați în postura de observatori ai acestor obstacole. Putem astfel studia legătura dintre propria experiență și concepția despre fericire. Cei mai săraci Oamenii mai puțin înstăriți sunt în medie mai sceptici decât cei prosperi în ceea ce privește capacitatea celor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
făcut: viziunea junimistului este prezentă în teoria formei fără fond, întrucât el nu a scris nicăieri despre forme fără fond. Dintre cei patru gânditori autoarea alocă cel mai mare spațiu lui C. Rădulescu-Motru și apreciem că a procedat corect, întrucât filozoful este autor al unui concept - politicianismul -, cu o carieră publică excepțională, alături de alt concept, cel al formelor fără fond. Din capitolul „Teorii evoluționiste asupra societății” nu lipsește explorarea originalei concepții eminesciene despre societate, cu argumente indiscutabile care susțin existența unei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
românești din epoca modernă, semnificativă în acest sens fiind lucrarea sa Geneza modernă a ideii naționale (2001). Sub îngrijirea sa științifică, Editura Albatros a publicat, în ultimii 11 ani, peste 25 de titluri, reprezentând opere ale unor sociologi, istorici și filozofi români. În același timp, domnul Schifirneț a publicat numeroase studii în volume colective și în reviste de specialitate, precum și lucrări științifice individuale dedicate unor personalități și curente de idei din cultura română modernă, pe care le-a analizat, cu aplicație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au făcut studii exemplare asupra sistemului comunist defunct și a capitalismului global. Mă gândesc la Daniel Bell, cu lucrările The End of Ideology (1960), The Coming of Postindustrial Society (1973) și The Cultural Contradiction of Capitalism (1976), la sociologul și filozoful Rose Laub Coser, cu scrierile sale despre muncă și birocrație, despre familie și statusul femeilor în capitalism, la filozoful, sociologul și antropologul social britanic Ernest Gellner, emigrant din Cehoslovacia după invazia germană din 1938, cu lucrările Nation and Nationalism (1983
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
The End of Ideology (1960), The Coming of Postindustrial Society (1973) și The Cultural Contradiction of Capitalism (1976), la sociologul și filozoful Rose Laub Coser, cu scrierile sale despre muncă și birocrație, despre familie și statusul femeilor în capitalism, la filozoful, sociologul și antropologul social britanic Ernest Gellner, emigrant din Cehoslovacia după invazia germană din 1938, cu lucrările Nation and Nationalism (1983), State and Society in Soviet Thought (1988), la sociologul britanic John Goldthorpe, autorul lucrării Order and Conflict in Contemporary
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
actualitatea. 2.1. Inteligibilitate și plăcere Pentru a fi inteligibil și seducător, un text SF, trebuie să păstreze anumite legături cu universul de plecare al cititorului, mai mult sau mai puțin analogice, dar urmând o "paradigmă (pe jumătate) ascunsă". Asemenea filozofilor, dar cu alte mijloace, SF-ul abordează, raporturile întreținute de oameni, mai ales de occidentali, cu alteritatea (Lardreau, 1988). Aceasta din urmă poate fi reprezentată prin extratereștri, roboți*, mutanți*, androizi, inteligențe artificiale (IA) sau poate fi legată de obiectele și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
un mit". Aceste istorisiri au totuși acces la cunoștințe de tip religios, valide pentru aceia cărora li se adresează. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește la "exprimarea și transmiterea sub o formă narativă, diferită de enunțurile abstracte ale filozofului și savantului, a unei cunoștințe privind realitatea" (Vernant, 1982). Povestirile de acest gen pun în scenă o imaginație apropiată de invențiile onirice despre care Charles Nodier (1830) va spune că sunt izvorul tuturor creațiilor omenești, atât a celor naturale, cât
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1963)11 sau, mai recent, Globalia (Jean-Christophe Ruffin, 2004), deși acești scriitori nu se recunosc drept autori de SF. 2. După Renaștere Concepția unei alte realități sociale, diferită de cea pe care o cunoaștem, a hrănit de multă vreme imaginarul filozofilor, inaugurând o nouă branșă în trunchiul imaginarurilor. Dar aceasta din urmă se dezvolta sub forma unui discurs care aducea în discuție realitatea socială printr-o logică argumentativă, și nu printr-o povestire. Fără îndoială, Platon este primul care, prin Republica
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și originalul, desigur, dar cu o minte virgină. Creatura lui Frankenstein, de talie adultă, avea un creier de prunc. Abandonată de creatorul său, a trebuit să parcurgă din nou, în felul ei, toată evoluția oamenilor, de la descoperirea focului până la lectura filozofilor din secolul al VIII-lea. Pentru nevoile povestirii, Mary Shelley l-a făcut să treacă de etape într-un timp record, ceea ce nu-i cazul, inevitabil, pentru clonele biologice "normale". Ne putem pune aceeași întrebare în legătură cu personajul Ellen Ripley din
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
putut fi înfățișat drept "mitologia timpurilor noastre", având în centru idolatria pentru știință și așa-zisele ei miracole. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește la a "exprima și transmite, sub o formă narativă, diferită de enunțurile abstracte ale filozofului și savantului, un anumit tip de cunoaștere cu privire la realitate"154. Mutant: termenul de mutație va fi folosit de Lamarck în 1809, cu sensul de variație continuă, apoi de Hugo de Vries în 1884. Acest termen denotă apoi brutalitatea variației discontinue
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Petrișenii sau Sasova, Scânteia și Valea Satului ale mănăstirii Bârnova; Mărășenii a mănăstirii Sfântul Sava; Bârzeștii și Muntenii de Jos a mănăstirii Barnovschi; Curseștii a mănăstirii Fâstâci, „Înconjurătoarea mănăstirii Fâstâci cu cătunele ei"; parte din moșia Cocârlești sau Sârbii și Filozofii sau Scânteia, Dănești, părțile de proprietate din Cărbunești și Tatomirești - toate a mănăstirii Golia; Coropcenii a mănăstirii Bărboi; Dobrovățul cu cătunele ei Domneasca și Slobozia a mănăstirii Dobrovăț; parte din Zăpodeni, Lipovățul cu cătunele Corbul și Slobozia, parte din proprietatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a supune revelația rațiunii umane, făcând din credință o știință. Liberalismul nu mai era aplicat Bisericii și rolului ei în societate (cum încercau să facă guvernele liberale), ci doctrinei acesteia 142. În cadrul acestui curent, un laic austriac stabilit în Marea Britanie filozoful Friedrich von Hügel (1852-1925), a susținut că, în esență, catolicismul era o confesiune a spiritului; francezul Alfred Loisy (1857-1940), profesor la Institutul Catolic din Paris, a încercat să apere catolicismul în fața cunoscutului teolog protestant liberal Harnack, cel care publicase La
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
limitare al mijloacelor catolice și nevoia de a se opune altor publicații. Tot în perioada Restaurației 175 s-au înființat publicații catolice cu caracter științific, destinate unui public redus, dar influent. În 1877 a apărut La Ciencia Cristiana, condusă de filozoful mirean Ortí y Lara. Au existat și publicații promovate de ordine religioase: Revista Augustiniana (1880) de către augustini, La Ciencia Tomista (1890) de către dominicani, sau Razón y Fe (1901) de către iezuiți. Potrivit lui Ruiz Sánchez 176, dorința de a crea un mare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]