5,879 matches
-
de un sistem de canalizare. Dispune însă de alimentare cu gaz. În prezent, școala medie generală din satul Erdec-Burnu este o școală mixtă cu predare în limbile română și ucraineană . În anul 1994 a fost înființat în sat un ansamblu folcloric intitulat “Dor basarabean” și condus de Viorel Popescu, profesor de muzică la școala din localitate. Ansamblul a fost de câteva ori invitat să dea spectacole și în România și în Republica Moldova. În ultimii ani, ansamblului folcloric “Dor basarabean” i s-
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
în sat un ansamblu folcloric intitulat “Dor basarabean” și condus de Viorel Popescu, profesor de muzică la școala din localitate. Ansamblul a fost de câteva ori invitat să dea spectacole și în România și în Republica Moldova. În ultimii ani, ansamblului folcloric “Dor basarabean” i s-a refuzat sistematic prezența pe scenă în Ucraina, din cauza faptului că membrii săi poartă costume populare cu brâu tricolor, cântă cântece populare românești și dansează “Călușarii”. Conducătorul ansamblului declara următoarele în anul 2009: ""Ni se permite
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
ecranizare a fost tot o coproducție româno-germană , ea fiind realizată de Casa de Filme 3 și Cine TV Berlin în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Nicu Gheorghe. Dansurile din film au fost interpretate de ansamblurile folclorice din comunele Călinești, Topoloveni, Leordeni, Bogați, Priboeni, Dobrești, Ștefănești și Poiana Lacului, cu sprijinul Centrului de îndrumare a mișcării artistice din județul Argeș. Ele au fost coordonate de maestrul coregraf Dorin Oancea. Rolurile principale au fost distribuite unor actori tineri
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
fi invitat la începutul anului 1966 la cunoscutul Festival Cosquín din Argentina, unde va reveni și în anul 1985. S-a impus încă de la început că una dintre marile voci ale cântecului popular latinoamerican, cu rădăcini clare de stânga și folclorice. A cultivat un stil reținut și masculin, iar vocea să groasă și tipicul acompaniament de chitară i-au conferit o marcă caracteristică. A aderat la Frențe Amplio, un partid de stânga din Uruguay, lucru care la costat ostracizarea și mai
Alfredo Zitarrosa () [Corola-website/Science/320427_a_321756]
-
Studiul introductiv al lui C. A. Ionescu, și toate datele despre informatorii muzicali români. Cu toate aceste omisiuni culegerea este cu greu tipărită sub denumirea de Colinde , vâzând lumina tiparului la sfârșitul lui decembrie 1944, fiind prima culegere de texte folclorice înregistrate în Trasnistria editată după anul 1940 . Din această lucrarea s-au păstrast 100 de exemplare care i-au revenit cercetătorului Constantin A. Ionescu, pe care acesta le-a dat unor muzicieni,psihologi, sociologi și oameni de cultură din România
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
-se de o înaltă apreciere. <br> Grafica sa de carte este de o mare varietate plastică și tematică, cuprinzând, în cea mai mare parte, cicluri de ilustrații la operele scriitorilor literaturii clasice universale și naționale, la creații literare de origine folclorică, la lucrările unor scriitori contemporani, dar a realizat prezentarea grafică și la scrieri de natură social-politică, de reportaj, și la unele manuale. Activitatea sa creatoare a beneficiat de o vastă publicitate în cataloagele expozițiilor de artă, în revistele de specialitate
Ilie Bogdesco () [Corola-website/Science/319451_a_320780]
-
ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
Creștin Ortodox". Miercuri, 28 aprilie, a avut loc o întâlnire cu reprezentanții radiourilor din Cluj-Napoca, un spectacol pentru adolescenți sub genericul "Pururi Tânăr" și un spectacol susținut de Ioan Bocșa. Joi s-a desfășurat recitalul poeților clujeni, precum și un spectacol folcloric intitulat "Acasă la creștini". Vineri, 30 aprilie, a avut loc spectacolul aniversar "Radio Renașterea - 5 ani de emisie" la Opera Națională din Cluj, iar ziua de sâmbătă, 1 mai, a început cu Sfânta Liturghie Arhierească ce se s-a oficiat
Radio Renașterea () [Corola-website/Science/318951_a_320280]
-
mă simțeam din nou atras către fantastic. Mă obseda o poveste al cărei personaj principal era o tânără moartă cu treizeci de ani în urmă. Aparent, ar fi fost vorba de un „strigoi” — dar nu voiam să reiau nici tema folclorică, atât de populară la noi și la vecinii noștri, nici motivul romantic al strigoiului (gen Lenore). În fond, nu mă simțeam atras de acest aspect al problemei. Dar mă fascina drama tristă și fără ieșire a mortului tânăr care nu
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
și nonconformist care refuza apelul la formule clasice și dorea să-și surprindă cititorii. Majoritatea criticilor literari au scris recenzii favorabile, afirmând că atmosferă fantastică era mult mai autentică decât în scrierile românești apărute anterior, în ciuda faptului că lipseau elementele folclorice. Prietenii scriitorului (precum poetul Dan Botta și publicistul Mihail Polihroniade) și-au exprimat admirația față de nuvelă. Mihail Sebastian se declara intimidat de imaginația abundentă, de ritmurile bogate și de expresia febrilă a nuvelei, mărturisind: „E ceva așa de năvalnic în
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
ratări, entuziasme, filozofii, morți sufletești, aventuri fantastice. Orice e viu se poate transforma în epic. Orice a fost trăit sau ar putea fi trăit”, afirma el. Proza fantastică a lui Mircea Eliade are la bază două tipuri de simboluri: unul folcloric („Domnișoara Christina”, „Șarpele”) și altul indic („Secretul doctorului Honigberger”, „Nopți la Serampore”). Potrivit criticului Sorin Alexandrescu, „Domnișoara Christina” dezvoltă „un soi de mister medieval, realizat în spațiul românesc, comparabil cu unele piese de teatru ale lui Blaga”. Autorul a fost
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
pierdut propria șansă de a-și depăși condiția umană și de a pătrunde în Absolut. „Domnișoara Christina” este o nuvelă cu un filon fantastic îndepărtat extras din folclorul românesc și din poezia și proza eminesciană. Mircea Eliade a valorificat motive folclorice românești (strigoiul, ursita, ritualul magic, blestemul mistuitor, basmul povestit de Simina, descântecul băbesc din final), inspirându-se și din creațiile eminesciene. Autorul introduce citate din poeziile „Luceafărul” și „Strigoii” de Mihai Eminescu, dar și din nuvela „Sărmanul Dionis”. Tentația de
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și religioase. Scrierile sale au un caracter benign, păstrându-și puritatea lirică și fiind lipsite de tragism și grotesc. Fantasticul său nu tulbură și nu dezechilibrează ființa. Din acest motiv, se poate spune că originalitatea creației
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii și Cultelor și Agenția Națională pentru Sport. ... Norme metodologice: 173. Organizatorii de manifestări artistice cinematografice, teatrale, muzicale și folclorice datorează impozit pe spectacole, în condițiile prezentelor norme metodologice, calculat asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinată potrivit prevederilor: a) Legii nr. 35
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
Sport. ... Norme metodologice: 173. Organizatorii de manifestări artistice cinematografice, teatrale, muzicale și folclorice datorează impozit pe spectacole, în condițiile prezentelor norme metodologice, calculat asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinată potrivit prevederilor: a) Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, republicată; ... --------- Litera a) a pct. 173 din Normele metodologice de aplicare a
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
norme metodologice, calculat asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinată potrivit prevederilor: a) Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, republicată; ... --------- Litera a) a pct. 173 din Normele metodologice de aplicare a art. 274 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificată de pct. 28 al lit. G a
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
2012. b) Ordinului ministrului culturii și cultelor și al ministrului finanțelor publice nr. 2.823/1.566/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice și privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidența și controlul destinației sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, precum și procedura de solicitare și comunicare a opțiunilor titularilor de drepturi de autori sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autori ori, după caz, ale moștenitorilor acestora, cu modificările și completările
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. Notă: Pentru specializarea orgă clasică, candidații pot opta pentru susținerea probelor I și a II-a la pian. B. Instrumente populare - nai, țambal, taragot, acordeon Proba I Recital instrumental: a) o piesă folclorică autentică, la alegerea candidatului, din zona de proveniență a acestuia, cu sau fără acompaniament; ... b) două piese, alese prin tragere la sorți, de către candidat, din patru piese pregătite de acesta, în mișcări ritmice diferite, din diverse zone ale țării (horă
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
ipoteză. Trebuie reținut și faptul că aceasta pare să fie singura cauză, neexistând o legătură reală între Vlad Drăculea din istorie (1431-1476) și mitul literar modern al vampirului care este cartea lui Bram Stoker. Acesta s-a folosit de surse folclorice, mențiuni istorice și experiențe personale pentru a realiza un personaj complex. Pe de altă parte, merită menționat faptul că detractorii politici principali ai lui Vlad - în general sașii - se foloseau de sensul de "diavol" al cuvântului "drac" pentru a umbri
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
este un poem folcloric românesc, răspândit în peste 1500 de variante în toate regiunile României. Este o creație populară specific românească, nefiind cunoscută la alte popoare . Cântecul a fost zămislit în zona sudică a Carpații Orientali, la nordul Munților Vrancei, în actuala localitate Mănăstirea
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Înțărcătoarea) și muntele Zboina Verde, cunoscut pentru poienile sale. Cântecul a fost cules de Alecu Russo la Soveja, Vrancea în aprilie 1846, după fiind interpretat sub formă de "colindă", pe parcursul sărbătorilor de iarnă (25 decembrie-6 ianuarie). Contaminat cu alte motive folclorice, în regiunea centrală a Transilvaniei a dezvoltat tipul "fata de maior", iar în Muntenia și Moldova s-a transformat în "baladă". Abordările despre localizarea obârșiei Mioriței au fost marcate de subiectivism și patriotism local. Cea mai longevivă teorie a impus
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
să ia naștere în primele secole ale mileniului II. Cristalizarea "versiunii colind", conservate până în zilele noastre, datează din perioada medievală. "Versiunea baladă" datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau chiar începutul secolului al XIX-lea. Miorița este o producție folclorică, succesivă, socotită, deci, o creație anonimă, transmisă pe cale orală din generație în generație. Date fiind calitățile excepționale ale acestei creații—unicitatea, paradoxul și valențele artistice ale versiunii finale—problema creatorului a trezit un interes aparte în rândul celor preocupați de
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
autentice, tipice versiunii baladă; conține aproape toate episoadele, temele, motivele și secvențele ce o definește din punct de vedere tipologic. Există și o , de factura livrescă, specifică tipului nord-maramureșean. Este unanim acceptată ideea că Vasile Alecsandri a "îndreptat" această creație folclorică, în spiritul ideilor care circulau, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, printre folcloriștii români (vezi cap. Creatorul Mioriței). Dumitru Caracostea, Ovid Densușianu, Ion Diaconu, Adrian Fochi, Gheorghe Vrabie s-au referit la această problemă în studiile lor
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
cântece» întregi, precum "Movila lui Burcel" și "Cântecul lui Mihai Viteazul", determinându-i pe unii să considere că varianta mioritică publicată de Vasile Alecsandri este o operă a acestuia (Duiliu Zamfirescu, 1909), iar pe alții să se îndoiască de „autenticitatea folclorică a primei versiuni a baladei”. În general s-a acreditat ideea că Vasile Alecsandri „a extras din numeroasele variante ale Mioriței (..) forma perfect cristalizată”, cu atât mai mult cu cât „nu există nici un tablou sau vers din Miorița lui Alecsandri
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
introdusă în tuburi. În 2003 confecționează naiul numit "Gigantul", având 42 de tuburi, 1,35 m înălțime și 1,2 m lățime. În 1959 obține Premiul I și titlul de laureat pe țară, și înregistrează primele compoziții proprii în stil folcloric, cu "Orchestra Populară a Radiodifuziunii". Devine cunoscut publicului larg după ce este descoperit de etnomuzicologul elvețian Marcel Cellier, care studia muzica populară românească în anii '60. Ca student, în perioada 1961-1966 călătorește în multe țări europene și câștigă Locul I în
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]