6,255 matches
-
și interpretare. Abia în urma acestor operații ele capătă sens, ne conduc spre rezolvarea situației investigate și contribuie la avansarea cunoașterii. 4.1. Prelucrarea datelor - de la „grămadă” la „colecție” Ceea ce obținem imediat după despuierea instrumentelor de investigație reprezintă un fel de „grămadă”, o aglomerare nestructurată de informații sau cu o structură abia schițată prin însuși modul în care ne-am construit respectivele instrumente. Or, pentru a putea începe să capete sens, această „grămadă” de informații trebuie s. devină o entitate structurată după
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
după despuierea instrumentelor de investigație reprezintă un fel de „grămadă”, o aglomerare nestructurată de informații sau cu o structură abia schițată prin însuși modul în care ne-am construit respectivele instrumente. Or, pentru a putea începe să capete sens, această „grămadă” de informații trebuie s. devină o entitate structurată după anumite criterii, ceea ce am putea numi o „colecție”. Este ceea ce încearcă să realizeze etapa de prelucrare a datelor, care presupune efectuarea a două operații: verificarea datelor și prelucrarea lor propriu-zisă. 4
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
congresman, i s-a spus că eficiența în adoptarea legilor nu va figura niciodată între prioritățile Congresului. Din acel moment, Edison avea să spună adesea că singurul motiv pentru care se ocupă de invenții ara acela de a face o grămadă de bani. - afirma el. Înainte de a căuta soluții la problema de rezolvat, fă o listă a beneficiilor pe care le poți obține dacă reușești să descoperi o soluție creativă. Care sunt beneficiile directe: banii, plăcerea, recunoașterea, bucuria celor dragi, proprietatea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ocupat cât mai puțin de aer). Paradoxul era: chipsuri care să fie compactate, dar să nu se spargă. Analogia a fost cu strânsul frunzelor toamna. Frunzele uscate se rup, dar cele umede se strâng ușor și iau forma celorlalte din grămadă, cu puțin aer între ele. Soluția a venit: umezirea chipsurilor, compactarea lor, urmată de uscarea în cutii metalice și etanșarea cutiilor. Inventarea bateriei flexibile care se poate plia asemenea unei foi de hârtie, a pornit de la paradoxul bateriei solide care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unor sate bucovinene), „Cărți, publicații și calendare apărute sub îndrumarea și cu sprijinul Arboroasei cernăuțene”, „Odinioară și azi - din cronica presei”. Alți colaboratori: Dimitrie Poptămaș, N. Monteoru, Clement Antonovici, Constantin Ungureanu, Mihai Iacobescu, Petre Ciobanu, Ilie Salahor, Ion Posteucă, Ion Grămadă, Dumitru Oprișan, Ion Cosmei, Gheorghe Florea, Romeo Toporoceanu, Nicolae Motrescu, Dumitru Ursulean, Gheorghe Calcan, Ion Agrigoroaiei. L. Cr.
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
1940; Din crucea pădurii, Madrid, 1955; Arhanghelul Mihail, Madrid, 1959; Iconarul, Madrid, 1962; La icoană, Madrid, 1966; Pădurea de la Tâncăbești, Madrid, 1977; Din nopți cu Sânziene, Madrid, 1978. Repere bibliografice: I. G. Dimitriu, „Din crucea pădurii”, „America”, 1956, 70; Aron Grămadă, „Pădurea de la Tâncăbești”, „Drum”, 1977, 2-4; Popa, Ist. lit., I, 631-632; Manolescu, Enciclopedia, 687-688. L. Cr.
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
a ieșit repede pe portița grilajului, a dat dincolo de Zoe și de Tipătescu, și toți trei ascultă ce se petrece în adunare. Pristanda, Farfuridi, Brânzovenescu au apucat de gât pe Cațavencu și-l târăsc afară. Grupul Ionescu și Popescu sunt grămadă peste cei din fund. Toate cuvintele și mișcările acestea din urmă se fac deodată și într-o clipă. Cortina se lasă asupra primei mișcări a scandalului.) (Cortina) ACTUL IV ( Grădina lui Trahanache, în fund grilaj cu poartă de intrare în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Venerabile neică Zahario! În Împrejurări ca acestea (mișcat) micile pasiuni trebuie să dispară. Trahanache: Ei, aici mi-ai plăcut! Bravos! Să trăiești! Cațavencu: În sănătatea venerabilului și imparțialului nostru prezident, Trahanache! (Urale și ciocniri.) (Zoe vede pe Cetățeanul turmentat în grămadă, ia un pahar și merge de i-l oferă.) Cetățeanul: În sănătatea coanii Joițichii! Că e (sughite) damă bună! (ciocnește cu ea: ea i strânge mâna din toată inima. Urale, ciocniri.) Cațavencu: (lui Tipătescu încet) Să mă ierți și să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Domnule, era un om de statură... cam la 1,70-1,75 metri, destul de bine legat... și ne vorbea foarte bine și foarte mult despre teoriile lui Kant, Schopenhauer, Heidegger, despre toți filosofii ăștia mari... Îl audiam, și, bineînțeles, că eram grămadă pe el... Și ne vorbea despre toate lucrurile astea, da’ nu puteam scrie, nu puteam nota absolut nimic... Ne bazam pe slaba memorie pe care o aveam din cauza regimului În care trăiam... Orice Îl Întrebai, oricând, era dispus să-ți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Se pregătea, cum zic, eliberarea, care s-a și-ntâmplat, Începând cu ianuarie... Ei, după ce-am ajuns și-aici la șantier, tot ca muncitor necalificat, Într-o bună zi am fost recrutat iar la biroul tehnic. Acolo erau o grămadă de ingineri, dar mai vechi În pușcărie, și nu se pricepeau, iar eu eram mai proaspăt, să zic așa, și am fost recrutat acolo. Și peste cine dau acolo? Peste Popa Țanu. El rămăsese În Închisoare Încă de pe vremea când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era mai sus așa, la trei sau cinci trepte, și la un moment dat m-au lovit cu pumnul, cu piciorul, și m-au Îmbrâncit pe ușa aia Înspre spate acolo, și am căzut cu fața În jos pe o grămadă de fier vechi, care era depozitat acolo... În timpul ăla au tras și un foc de armă... Mă ia de acolo, plin de sânge, și mă duc Înapoi, Iacob Dezideriu și șeful Securității de aicea... Atuncea am aflat că se numea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lesă, dar pe care l-au slobozit odată Împotriva noastră. Era o cățea-lup a plutonierului ăsta, „Lindicul principesei”. Atunci tot așa, ne-a cerut să ieșim din rând și nu ne-am dus spre ei... Am zis: „Stați uniți, aici grămadă, că nu poate să tragă În toți!”. Și atunci au slobozit câinele... Norocul câinelui a fost că nu a fost nimerit cu tarpanul de Gheorghe, că dacă Îl nimerea cred că Îl reteza. Gheorghe era un tip puțin mai săltat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Salcia, unde erau ultimele rămășițe, ultimii deținuți la care nu le-au dat drumul până atuncea. În perioada asta am lucrat... de vorbă așa. Ne scotea la o fermă zootehnică din apropiere, unde mai mult stăteam lungiți la soare pe grămezi de lucernă, și angajații civili ne aduceau lapte. Și unii, săracii, după ce au fost Întotdeauna reținuți cu mâncarea În penitenciare, au băut castroane Întregi de lapte proaspăt de la vacă, autentic, și bineînțeles că i-a apucat o diaree... Eu le-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
călcat linia... Care erau condițiile de detenție În Jilava? De la primire te băga Într-o teroare... Ne-au băgat În niște camere mari, de unde a urmat dup-aia să ne deie pân’ camere mai mici. Și-acolo am văzut o grămadă de pachete, stil pușcărie, din pânză, trecând pe hol... Și pe unul din ăla scria Al. Teodoreanu... Atâta am putut citi... Păstorel nu se putea citi. Am zis: „Te pomenești c-o fi pe aici și Păstorel Teodoreanu?”. Și când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tre’ să-și predeie efectele personale. Și ne-o dat pentru prima oară efecte cazone. Și eram patruzeci Într-o cameră și patruzeci În cealaltă, cei optzeci care am fost aduși cu duba atuncea... Și În hol am văzut o grămadă mare de echipament cu dungi. Te duceai și-ți luai și nu exista că-i bun, nu-i bun... Îți luai de-acolo și pe-ormă te duceai În celulă și Încercai pe tine dacă ți-e bun, dacă nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
toate cârpele din lume, se uitau la mine... Și șefa m-o-ntrebat: „Din ce lot faci parte?”. Știu că aia o fost prima Întrebare. Și io am zis: „Parașutiștii”. „Dumnezeule, dar câți parașutiști au fost, că până acuma o venit o grămadă de persoane cu parașutiștii?” Deci În ziua aceea am fost judecați toate loturile de parașutiști. Și, rând pe rând, o-ntrat și-n celula asta câteva persoane cu parașutiștii. Eu eram a patra sau a cincea... Da’ asta vreau să vă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
față de Europa. No, da’ copiii sunt foarte bine acolo... Foarte bine. Amu’, copiii o’ zis că mi-or cumpăra ei biletu’, da’ n-am vrut și mi l-am plătit eu... plus vizitele medicale la ambasadă... M-o costat o grămadă de bani. Da’ am avut banii strânși și mi-am plătit tot, și le-am dus și ceva bani... Băiatu’ ăsta mare la tăți prietenii le-o spus: „Tati și-o plătit biletele și mi-o adus și bani”. Deși
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rahatul ăsta?” „Și nu vrei?” Zice: „Eii, futu-ți mama ta de bandit, ai să putrezești În Închisoare. Lasă că o să fii condamnat!”. Deci ăsta a fost ultimul cuvânt... Câți oameni erați la Uranus? Eram mulți Închiși acolo, că ședeam grămadă, și câte doi În pat. Eram atât de mulți jos, că atunci când ne culcam dormeam pe șold, și dacă schimba unu’ poziția, trebuia să se schimbe toți, așa eram de Înghesuiți... Aici la Uranus era o porcărie mare. Era și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Autorul lor era însă analfabet. Aforismele lui au avut o circulație îndelungată, ajungând până aproape de anii noștri (Apropouri - Aforisme, Ed. Albatros, 1982, col. „Cogito“). 298. Strada Franceză, în plin centrul Bucureștilor. Imediat, un număr de clienți se aruncă claie peste grămadă în două trăsuri și... mână la „Steaua albastră“. Iar Cilibi Moise rânjea. Peste douăzeci de minute, ceata se întoarce furioasă. Dar evreul era impasibil. Un potop de imprecațiuni izbucnește: — Măgarule! Ți-ai râs de noi! Și te-ai jurat și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aruncat jos. Omul luptă ca un leu și domină cu talia, căci e înalt și foarte voinic, dar în câteva clipe dispare copleșit de număr. Văzând unde este pericolul, părăsim intrarea Primăriei și ne repezim pe scări. Ne aruncăm în grămadă, dar... mă văd singur; lupta, valurile mulțimii ne-au despărțit. Lașitatea mulțimilor neorganizate e deznădăjduitoare. În fața a treizeci de soldați cari au întins doar puștile, au fugit cel puțin 3 000 de oameni. În fața a 50 bătăuși s-au risipit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost furarea Cloștii cu pui din Muzeul Național. Totul s-a petrecut în iarna anului 1877, pe timpul războiului ruso-turco-român. Într-o dimineață, gardianul de serviciu venind în sala în care se afla vestita Cloșcă cu pui vede cu surprindere o grămadă de moloz pe scânduri. Ridică capul și mai vede o gaură în tavan. După aceea constată că Cloșca cu pui a dispărut din galantarul ei. Când vestea se răspândi în București își poate închipui oricine emoțiunea generală. Peste câteva zile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
însă acum lucrul nu mai era posibil, pentru că în cîteva locuri trotuarul fusese blocat de dărîmături. Văzîndu-le, m-a cuprins frica: dacă plecam cu cinci-zece minute mai devreme?... Calea Victoriei devenise dintr-odată îngustă și periculoasă. Înaintam prin mijlocul ei, ocolind grămezile de moloz, prudent, crispat. Din susul și din josul străzii, bărbați și femei alergau spre cartierele și casele lor. În această agitație, mă simțeam singur, străin și inutil. Voiam să ajung cît mai repede la Zuța (Elisabeta Isanos-Goian), unde locuiam
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că tendința mediului local e de a coborî la „fleacuri”, totuși nu staționăm în ele. „Discuțiile de băieți”, amuzante sau grotești, care prelungesc în unii din noi amintirea internatului școlar, alternează cu discuții miezoase, inteligente, scăpărătoare. Luați împreună, știm o grămadă de lucruri interesante, pasionante, crocante, care, transformate în texte, ar putea alcătui o „mică enciclopedie”: politică, literară, artistică, socială etc. În doi, în trei, în patru, ilustrăm ideea de diversitate, controversăm, ne plasăm divergent față de o chestiune sau alta. E
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ar fi „turnat” o vilă în centrul orașului. Dar, iată încă un exemplu frapant!, socotelile oamenilor nu sînt aceleași cu socotelile lui Dumnezeu. Funeraliile sale vor fi de o amploare indecentă: va fi îngropat în prima linie a cimitirului, cu grămezi de coroane și cuvîntări. Va participa - îmi spun cei doi colegi - întreg secretariatul, iar de la București va veni Angelo Miculescu, ministrul agriculturii. În raport cu meritele reale ale personajului, aceste excese sînt, desigur, o altă ironie. Bineînțeles, nu la adresa lui, ci la a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tropăie, trîntesc ușile. La cantină alte vecinătăți indezirabile. Ieri seară, între „feluri” (varză și budincă), am fost nevoit să ascult conversația unor țoape, evident de la oraș. Cea de-o vîrstă cu mine: „Puloverul ăsta l-am cumpărat la München de la grămadă”. Și tot ea: „Aseară a prezentat la tv imagini din Germania de Est: Dresda, Sans Souci...” Ultima denumire i-a amintit imediat de alte locuri, de alte întîmplări: „Eram în Iugoslavia (veneam din Italia). Lîngă noi o pereche de tineri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]