7,075 matches
-
13• O.P. 1 • C.P. 161 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Comunitățile imaginare", așa cum se referă Benedict Anderson (1983), sunt națiunile văzute ca niște comunități existente la nivel imaginar, născute sau create de elite politice statale. Comunitatea și limitele sale sunt "imaginare" în măsura în care indivizii care o compun nu au nevoie de contact direct pentru a le cunoaște; ei știu că formează, cu toții, o națiune care are o limită precisă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Comunitățile imaginare", așa cum se referă Benedict Anderson (1983), sunt națiunile văzute ca niște comunități existente la nivel imaginar, născute sau create de elite politice statale. Comunitatea și limitele sale sunt "imaginare" în măsura în care indivizii care o compun nu au nevoie de contact direct pentru a le cunoaște; ei știu că formează, cu toții, o națiune care are o limită precisă. 2 Pentru mai multe informații, vezi http://www.strath.ac.uk./ Departements/CSPP
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
umich.edu 4 Calculul erorii maxime admise ne aparține. 5 Vezi http://www.osf.ro/ro/detalii program.php?id prog=18 6 http://www.osf.ro/ro/detalii program.php?id prog=18 7 Națiunile sunt definite de Benedict Anderson (1983) drept "comunitățile imaginare" pentru că pot fi văzute ca niște comunități existente la nivel imaginar, născute sau create de elite politice statale. Comunitatea și limitele sale sunt "imaginare" în măsura în care indivizii care o compun nu au nevoie de contact direct pentru a le cunoaște; ei
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
http://www.osf.ro/ro/detalii program.php?id prog=18 6 http://www.osf.ro/ro/detalii program.php?id prog=18 7 Națiunile sunt definite de Benedict Anderson (1983) drept "comunitățile imaginare" pentru că pot fi văzute ca niște comunități existente la nivel imaginar, născute sau create de elite politice statale. Comunitatea și limitele sale sunt "imaginare" în măsura în care indivizii care o compun nu au nevoie de contact direct pentru a le cunoaște; ei știu că formează, cu toții, o națiune care are o limită precisă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ro/ro/detalii program.php?id prog=18 7 Națiunile sunt definite de Benedict Anderson (1983) drept "comunitățile imaginare" pentru că pot fi văzute ca niște comunități existente la nivel imaginar, născute sau create de elite politice statale. Comunitatea și limitele sale sunt "imaginare" în măsura în care indivizii care o compun nu au nevoie de contact direct pentru a le cunoaște; ei știu că formează, cu toții, o națiune care are o limită precisă. 8 Vezi http://www.osf.ro/ro/publicatii.php?cat=2# 9 Am
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
care mai scot personajul din sărăcia cumplită. Se plânge uneori cochet de stângăcia și nevrednicia personalului de serviciu, când acesta era redus la ea însăși. Înșiră cu pricepere feluri de mâncare pe care le orânduiește cu pricepere pe o masă imaginară, sau pe care le procură cu greu. - Ideea perfectă de mamă. Cât privește declarațiile de dragoste, acestea pot înmuia inima oricui, sunt coborâte parcă direct din forma platonică a Mamei, cu un maximum de participare la Formă. Adorație, iubire năvalnică
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
apărat legi și regulamente; s-au luptat pentru interesele culturii românești și ale statului (argument des invocat și de foștii securiști). La nivelul de jos, în genere anecdotic, se invocă, global, rezistența prin cultură. De asemenea, rezervele mentale, reale sau imaginare (verificabile prin prieteni, corespondență, jurnale, eventual opere de sertar), reconstituiri de probe de rezistență de diferite tipuri. Este de luat în considerație și curba unui astfel de comportament, adesea în sinusoidă. Ea cunoaște cedări și reveniri intermitente, gesturi de autocritică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
X are talent, Y nu are, Z intră în literatura română, Y nu intră ș.a.m.d. în baza cărei legitimări, cărui principiu inatacabil, se emit astfel de judecăți absolute, propuse ca definitive? Judecata de valoare absolută, emisă în numele unui (imaginar, fictiv) subiect (filozofic) universal, nu poate fi demonstrată altfel decât prin analogii, cel mult, cu imperativul categoric kantian. Reacție perfect legitimă, într-un fel. Doar că imperativul meu nu... coincide (și el este perfect îndreptățit să nu coincidă neapărat) cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mea fundamentală: nu mă pot menține treaz și totodată în vis, în joc. Îndată ce "fac literatură" regăsesc un alt univers; îl numesc oniric pentru că are o altă structură temporală și, mai ales, pentru că raporturile mele cu personajele sunt de natură imaginară, nu critică" (mărturisirea există, aproape în aceeași formă, în Încercarea labirintului 20, precum și într-un interviu dat în Express, din 25 august 1979, unde adăuga celor afirmate deja: "Imaginația științifică nu e prea departe de cea artistică. Aproape toate lucrările
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
este cea care i-a dat înclinația spre melancolie, spre poezie și metafizică, spre "noapte": "îndată ce scriu un roman, intru într-o lume care își are propria sa structură temporală și în care raporturile mele cu personajele sunt de natură imaginară și nu mai sunt de natură critică". În interviul cu Claude Henri-Rocquet, dicotomia regim diurn/vs/ regim nocturn al spiritului, este aplicată nu numai științei (de partea zilei) /vs/ poeziei (de partea nopții), ci și "omului diurn" sau desacralizat și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
eu" (subiectul redat prin sintagmele "mitologie și creație literară", "cercetare savantă și imaginație literară", "unitatea profundă a scrierilor mele, atât literare cât și istorico-filozofice", revine de mai multe ori în Jurnal 26): "opera literară constituie un instrument de cunoaștere. Universurile imaginare create de romane, povestiri, nuvele revelează valori și semnificații ale condiției umane necunoscute sau imperfect înțelese până atunci." Contestând "moartea romanului", Eliade susține că literatura epică (romanul, nuvela, povestirea) nu poate dispărea "pentru simplul motiv că imaginația literară prelungește creativitatea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
strada Mântuleasa, cea mai bogată proză în mitologie românească - a și fost numită "o mitologie a mitului însuși"375, "un concentrat de mitologie națională romantică"376 "O mie și una de nopți în lumea stalinistă"377, "cea mai împlinită călătorie imaginară pe care o întreprinde Eliade în universul comunist (...) poveste în care memoria mitică proliferează în mod natural în vecinătatea zdrobitoare a Rațiunii istorice"378 și, pe care am putea să o subintitulăm folosind cuvintele unui personaj al ei, "o nouă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acțiunii. În Ivan, absența numelui soldatului necunoscut îl determină pe elevul TR, Darie să-l asemene cu Spiritul Suprem din miturile gnostice, Spirit care-și ignoră propria identitate. Nuvela ilustrează mai bine decât alte scrieri ale lui Eliade problema universurilor imaginare pe care le fundează fantasticul lui Eliade, "universuri paralele lumii de toate zilele" și care se disting în primul rând "printr-o alta experiență a timpului și a spațiului"835. Ceea ce fundează lumile paralele în Ivan, nu este breșa temporală
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Izvorul și chiparosul, drumul din dreapta, ca și "setea ucigătoare" au paralele în numeroase mitologii și geografii funerare, fiind vorba, după cum spune Eliade "de o moștenire comună imemorială, rezultat al speculațiilor milenare asupra extazurilor, viziunilor și răpirilor, aventurilor onirice și călătoriilor imaginare; moștenire, diferit valorizată, desigur, de diversele tradiții. Arborele lângă un izvor sau lângă o fântână este o imagine exemplară a "Paradisului"; în Mesopotamia, replica acestei imagini este grădina cu un arbore sacru și un izvor păzite de Regele-Grădinar, reprezentându-l
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nouă -, literatura fantastică dezvăluie, sau mai degrabă creează universuri paralele. Nu este vorba de o evaziune, cum o cred unii filozofi istoriciști; deoarece creația - pe toate planurile și în toate sensurile cuvântului - este trăsătura specifică a condiției umane"6. Lumile imaginare care definesc specificul fantasticului eliadesc se disting "printr-o altă experiență a timpului și a spațiului", sunt o "nouă specie de realitate", "lumi paralele Universului cotidian în care ne mișcăm" (în acest sens, "La țigănci, ca și un mit polinezian
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
p. 97. 731 Matei Călinescu, op. cit., p. 156. 732 Mircea Eliade, op. cit., p. 106. 733 Ioan Petru Culianu, op. cit., p. 281. Cu referire la termenul weberian Entzauberung utilizat de Culianu și care desemnează "în-vrăjirea" lumii, acoperirea "sensului profan cu conținuturi imaginare fascinante, arborescente", v. Ștefan Borbély, op. cit., p. 184. 734 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, III, De la Mahomed la epoca Reformelor, Editura Științifică, București, 1991, p. 106. 735 Corpus hermeticum, IV, 3-6, traducere J. Festugière, vol. I, p. 50
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Românească, București, 1981, Cuvânt înainte de Mircea Eliade, Paris, 23 septembrie 1980, pp. 9-10: Despre ceea ce "aș îndrăzni să numesc concepția mea despre literatura fantastică", Eliade face niște scurte precizări, considerând-o "solidară de concepția mea despre gândirea mistică și universurile imaginare pe care le fundează, universuri paralele lumii de toate zilele și care se disting în primul rând printr-o altă experiență a timpului și a spațiului". Fără să le lege de semnificația documentelor mitologice, aceste universuri paralele sunt socotite rodul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
chiar o extindere a acestei idei, bazată însă pe o interpretare mai laxă a antinomicului, aparținând lui Zenovie Cârlugea, care, pornind dinspre opera poetică, privește întreaga creație blagiană "din perspectiva unui principiu lăuntric, coerent, dinamic și ordonator, în regimul antinomiilor imaginare"5. O sugestie cu o deschidere mai amplă decât aceasta face Liviu Petrescu, atunci când afirmă că fapta culturală a lui Blaga, în întregul ei, "are în esență caracterul unei multiple și cuprinzătoare sinteze în termeni antinomici": între tendințele tradiționaliste și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
față de metoda dogmatică este că, în cazul acesteia, niciodată un dezacord nu e ținut în echilibru de un contra-dezacord. 4. Într-o altă categorie de construcții științifice antinomice, Blaga descoperă analogii matematice ale dogmaticului. O astfel de construcție este numărul imaginar √-1. Această construcție exprimă aplicarea unei operații matematice asupra unei mărimi care exclude o asemenea operație. Ea implică o lărgire a unei operații asupra unui concept care o refuză. Din acest punct de vedere, construcția este irațională. În ciuda acestui fapt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
semnificația faptelor la care se referă, fiind destinate să scoată la iveală ceva ascuns în acestea. Metaforele revelatorii "încearcă într-un fel revelarea unui "mister", prin mijloace pe care ni le pune la îndemână lumea concretă, experiența sensibilă și lumea imaginară"231. Mai mult, "ele anulează înțelesul obișnuit al faptelor, substituindu-le o nouă viziune"232. Dacă metaforele plasticizante rezultă din dezacordul concret abstract la nivelul structurilor spirituale ale omului, metaforele revelatorii se nasc din modul specific uman de a exista
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raționaliști, au propus o adaptare a logicului la concret și invers 345. Este foarte important de spus că termenul "concret" este folosit aici cu un sens mai larg decât "experiența". Blaga avertizează că acest concret poate fi și de natură imaginară 346. Un comentator spune, în acest sens, următoarele: "Concretul, în înțeles blagian, e tot ce e existență individuală și intuitivă, dată sau construită, fie prin sensuri, fie prin imaginație..." 347. Gânditorul pe care Blaga îl alege drept cel mai reprezentativ
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 17. 3 Ioana Lipovanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, Editura Herald, București, 2001, p. 15. 4 Alexandru Petrescu, Lucian Blaga: o nouă paradigmă în filosofia științei, Editura Eurobit, Timișoara, 2003, p. 66. 5 Zenovie Cârlugea, Lucian Blaga. Dinamica antinomiilor imaginare, Editura Media Concept, Sibiu, 2005, p. 3. Prin aceasta, autorul se referă, însă, la un ansamblu de structuri și raporturi, care au ca punct comun ideea de opoziție. În acest sens, el vorbește de "antinomii, polarități, antiteze și contrarii", sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care au anumite deficiențe psihice. Ajungem astfel la o discuție deja purtată în bioetică și care a stârnit deja controverse. Teoreticienii mediului merg și mai departe, încercând să cuprindă în sfera moralității și alte entități. Bunăoară, Attfield propune un experiment imaginar. Pe pământ mai supraviețuiește o singură persoană care taie un copac sănătos, ultimul din specia sa, care altfel ar fi putut să asigure perpetuarea acelui soi de arbori. Din perspectiva intuițiilor noastre comune vom condamna această faptă ca fiind imorală
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unor concepte categoriale și principii întemeietoare. În acest sens, prin asumarea domeniului conceptibilității, filosofia este o construcție conceptuală normativă a cărei robustețe depinde de coerența internă și rigurozitatea derivărilor raționale. De aceea, în raport cu faptele, filosofia își permite să construiască lumi imaginare și să dea seamă față de o realitate ficțională prin experimente imaginare. Cu atât mai mult, filosofia morală, prin situarea ei de o anumită parte a dihotomiei dintre fapte și valori, ia în seamă o lume așa cum ar trebui ea să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
domeniului conceptibilității, filosofia este o construcție conceptuală normativă a cărei robustețe depinde de coerența internă și rigurozitatea derivărilor raționale. De aceea, în raport cu faptele, filosofia își permite să construiască lumi imaginare și să dea seamă față de o realitate ficțională prin experimente imaginare. Cu atât mai mult, filosofia morală, prin situarea ei de o anumită parte a dihotomiei dintre fapte și valori, ia în seamă o lume așa cum ar trebui ea să fie, iar nu ipostazele ei factuale. Orice teorie etică, oricare ar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]