6,354 matches
-
pe nemestecate. Și asta într-o vreme când puternicii zilei „făceau totul” pentru a stinge orice sclipire de personalitate. Vrei-nu vrei, bei „aghiazma” predicatorilor comuniști! Dar nu prea vrei... Și te refugiezi în scris, fără a viza prima pagină alocată imnurilor și odelor. Visezi să fii, pe cât se poate, tu însuți. „Poeziile din secolul trecut” ale lui N. Turtureanu stau mărturie pentru efortul de a-și defini un teritoriu poetic expus cât mai puțin noxelor acelei epoci „pline de avânt constructiv
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe nemestecate. Și asta într-o vreme când puternicii zilei „făceau totul” pentru a stinge orice sclipire de personalitate. Vrei-nu vrei, bei „aghiazma” predicatorilor comuniști! Dar nu prea vrei... Și te refugiezi în scris, fără a viza prima pagină alocată imnurilor și odelor. Visezi să fii, pe cât se poate, tu însuți. „Poeziile din secolul trecut” ale lui N. Turtureanu stau mărturie pentru efortul de a-și defini un teritoriu poetic expus cât mai puțin noxelor acelei epoci „pline de avânt constructiv
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
înregistrat. SECRETUL ADRIANEI Ceva frumos Adriana BABEȚI Când i-am dat rubricii un titlu de telenovelă, m-am gândit că secretul o să fie rapid dibuit, fiindcă fredonam destul de tare, număr de număr, să se audă, oda bucuriei mărunte. Aduceam adică imn de slavă celor mai neînsemnate mângâieturi pe cord, ungerilor ușoare pe suflet, care pe mine una mă ajută să înaintez ca un cargobot senin, zi după zi. De multe ori, bucuriile astea simple, nebăgate de obicei în seamă, dar pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
superficială, practic animalul intră într-o stare de abandon, de toropeală, de hibernare. Cîinele își așteaptă de fapt stăpînul scufundîndu-se treptat într-o stare vecină cu moartea. nimic mai tragic, nimic mai înălțător în același timp decît această așteptare mortiferă, imn instinctiv dedicat iubirii necondiționate. Da, Guță, cîinele este de fapt inventatorul așteptării așa-zis „beckettiene”. numai că nimeni, nimeni nu a fost capabil pînă acum să observe acest lucru și să-i atribuie în mod onest cîinelui meritul de a
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
profesiunii, răsuna palatul domnesc de glasurile și acordurile instrumentelor muzicale. Trebuie să menționăm că pianul care Însoțea vocile aparținuse după câte ni s-au relatat renumitului dirijor de cor Pr. Alexandru Cristea, care a compus excepționala melodie „Limba noastră” - devenită imnul național al Republicii Moldova. Pr. Mihail Grosu, cumnatul amfitrionului a fost paroh la biserica din orașul Balta - Transnistria. El a avut inițiativa ca toate ofrandele aduse la biserică de credincioși să fie donate familiilor din lagărul de evrei din Transnistria. Drept
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cel Mare din Chișinău, s-au refăcut o parte dintre biserici și mănăstiri. Prin Întreaga lor activitate, susținută și prudentă, ei au dat un imbold fără precedent generației următoare, care, Începând cu anul 1991, a repus În drepturi limba națională, Imnul, TRICOLORUL, a revigorat conștiința națională care și-a spus cuvântul prin mari manifestări organizate În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, de o parte și de alta a Prutului sub numele de Podul de Flori, etc. Ei au făcut astfel
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de atitudine și creații basarabene precum Pan Holippa, Pr. Vasile Țepordei, Iconom. Mitrofor Constantin Popovici, Pr. Al. Mateevici, Ic. Mitrofor Sergiu Bejan - director al Seminarului Teologic și profesor, Pr. Mihai Berezovschi cunoscutul dirijor al corului mitropolitan, Pr. Alex. Cristea, autorul imnului ”Limba noastră”. Sunt nume pomenite la săvârșirea serviciului religios precum și În lucrarea ”Basarabia” - Sibiu 2003. O strălucită lucrare consacrată Î.P.S. Antonie Plămădeală rod al unei Îndelungate și multivalente Colaborări pe ”Altarul Spiritului” o datorăm Acad. Prof. Constantin Marinescu de la
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
apreciabil de persoane care au colaborat sau au cunoscut pe părintele Al. Cristea mențin și astăzi vie personalitatea sa. Mai sunt martori și documente care Înfățișează etapa istorică interbelică ca un timp al renașterii și afirmării naționale. Melodia și cuvintele imnului ”Limba noastră” cheamă toate segmentele vieții sociale ale Basarabiei să apere și să promoveze limba națională forța cea mai temeinică de apărare a existenței unei comunități naționale. Preotul Alexandru Cristea s-a născut În 13 decembrie 1890 În orașul Chișinău
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
rostindu-se poezia cu prilejul unei aniversări a poetului Al. Mateevici, S. Murafa, A. Hodorogea. Versurile și melodia au fost răspândite În Întreaga țară la jubileele ”Tinerimii Române” la a 50-a aniversare a nașterii lui Al. Mateevici - martie 1938. Imnul Limba noastră a răsunat mai frecvent după 27 noiembrie 1942 dată când presa din toate provinciile românești evoca opera și personalitatea marelui muzician trecut la cele veșnice. Cu timpul, cu prilejul manifestărilor culturale au apărut noi melodii pe versurile lui
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
a stabilit ridicarea unui monument, ziarul ”Basarabia” a realizat un excepțional reportaj iar Arhiepiscopul Chișinăului P.S. Tighineanu a rostit un cuvânt de despărtire și tristă evocare. Pe toată durata oficierii serviciului divin de la cimitir s-a auzit fără Încetare acordurile imnului ”Limba noastră”. Ecoul personalității pr. Al. Cristea a reverberat mult timp după trecerea sa În neființă. Fostele eleve și profesoare de la Școala Eparhială de Fete, preoți, profesori de muzică, personalități din viața politică și socială au evocat Încă mult timp
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
din partea Min. Culturii. Ultimul concert a avut loc În ziua hramului Școlii Eparhiale În noiembrie 1942 și În aceeași lună se sfârșește din viață În vârstă de 52 de ani neîmpliniți. La 7 iunie 1994 Parlamentul Rep. Moldova decide ca imnul de stat să fie melodia ”Limba noastră”. La 31 august 2000 la mormântul lui Al. Cristea se ridică un monument funerar. Fam. Pr. Cristea a avut doi fii: Primul fiu, Vladimir, s-a născut În 1911. A absolvit În 1927
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
nu-l cunoștea pe Carlos Anglada; nu studiase sonetele din Pagodele senile (1912), nici odele panteiste din Eu sunt ceilalți (1921), nici majusculele din Privesc cruciș și mă piș (1928), nici romanul indigenist Carnetul unui gaucho (1931), nici măcar unul dintre Imnurile pentru milionari (cinci sute de exemplare numerotate și ediția populară a tipografiei Expediționarii lui Don Bosco, 1934), nici Antifonarul pâinilor și peștilor (1935), nici, oricât de scandalos ar fi, doctele finaluri ale Editurii Șpalteta (Paginile Scafandrului, tipărite sub Îngrijirea Minotaurului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de o guvernantă și de versiunea chiliană a lui Lawrence, nu șovăia să frecventeze bălțile din Palermo, Îmbrăcat Într-un pueril costum de marinar și Înarmat cu un cerc și o trotinetă; trezirea nietzscheană, care și-a făcut apariția În Imnuri pentru milionari, operă bazată pe un articol de Azorín, cu care Anglada s-a afirmat aristocratic și de care popularul catehumen al Congresului Euharistic avea să se căiască mult mai târziu; În fine, altruismul și retragerea În provincie, unde maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
râs. Cine-ar fi zis că don Formento, june poponar și funebru, dacă așa ceva o fi existând pe lume, știe să-și râdă așa de bine de-un neghiob. Toate cărțile lui sunt cu adevărat de sanchi: tu-mi trimiți Imnuri pentru milionari, iar băiețașul, plin de respect, Odele pentru directori; tu Carnetul unui gaucho; el Însemnările unui achizitor de păsări și ouă. Știi ce, am să-ți spun tot ce s-a petrecut, Încă de la bun Început. Mai Întâi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
imediat, înghițiți de croșete, ironia sorții făcea ca alții, cu nimic mai nevinovați, să se repete în deplină libertate: poezia ocazională își însușise cuvinte cărora uzul prelungit, până la sațietate le anulase sensurile și conotațiile religioase inițiale. În poezia odelor, a imnurilor și a omagiilor se întâlneau, la tot pasul, cuvinte precum: ctitor, ctitorie, (pământ) binecuvântat, nimb (de glorii), verb, iluminare, apoteoză etc. Direcția acestei preluări și banalizări a fost continuată în unele dintre amalgamele stilistice ale presei contemporane"70. În cele
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
întrebat ce i-a adus după atâta amar de vreme înapoi și cred că aș fi știut să răspund. Apoi mi-aș fi strămutat bucuria în cele opt zile ale festivalului de muzică veche. I-aș fi înălțat cu grăbire imn de slavă și lui Scott Henderson, care i-a scos din minți cu ghitara lui pe clubberii de la The Note. M-aș fi ambalat după aceea cu maratonul internațional Timișoara muzicală și n-aș fi ratat să scriu despre tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
râul Lethe“. El proiectează uneori o privire știutoare asupra existenței, pe care o explică în poeme-parabolă precum Eliberare sau Feofan. Pe țărmul mării. Cel mai adesea însă purificat de zgura timpului, ajutat și de o sminteală întru Domnul, Feofan înalță imnuri de slavă, rostește liturghii elementelor sau tălmăcește pentru ceilalți înțelesuri ascunse, într-un limbaj abstract, ușor impropriu („Omul este o ființă fericită. Mormântul său este Timpul“, „Dumnezeu privit ca o mulțime vidă“ sau „Înainte de a ne cufunda în somn, ni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
de vedere, ei se aseamănă: amândoi sunt tineri, amândoi sunt doctoranzi, amândoi sunt culți și sensibili, volubili și cosmopoliți. Diferența specifică rezidă doar în raportul pe care îl au cu istoria. Dacă Sven, imbujorat de rușine, ezită să recite vechiul imn al Germaniei (conținând celebrul refren preluat de naziști, Deutschland, Deutschland über alles), prefăcându-se că a uitat versurile, Chikako se miră candid când îi povestesc despre atrocitățile comise de niponi în Asia de Sud-Est, spunând că nimeni nu se mai preocupă astăzi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
treaba mea e să călătoresc pe la filialele companiei din țară și să mă asigur că angajații înțeleg rostul și rolul lor în corporație. Să-i ajut să devină mesagerii serviciilor noastre, să-și trăiască viețile cât mai corporate, în spiritul imnului de grup și al culorilor acreditate. Să-și convingă rudele și prietenii de unicitatea serviciilor noastre. Să fie toți, de la recepționistă la contabilă, de la HR și IT, mici agenți de vânzări într-un microcosmos personal. Să respire viața companiei, iar
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
fantomei. Orestia lui Eschil e străbătută de la un capăt la altul de ideea că acolo unde întâlnești o erinie întâlnești fantoma, pe Gorgo și groaza stârnită de masca ei, imagine a celei mai radicale alterități. Dar întâlnești și nebunia, căci imnul eriniilor este asociat pierderii rațiunii. Eriniile pun stăpânire pe mințile oamenilor, le încătușează, le lasă pradă delirului. Încă din finalul Hoeforelor, Oreste simte cum nebunia îi dă târcoale. Spiritul lui rebel, pe care nu-l mai poate controla, îl poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
sau fantomele lui Shakespeare - cu astfel de „creaturi” trebuie să se confrunte travaliul regizoral, un travaliu care nu are nimic de-a face cu realismul. Într-un text din 1908, intitulat „Realismul și actorul”1, în timp ce corul Clarvăzătorilor înalță un imn Frumuseții, corul Orbilor preamărește Realismul. Artistul este aici cel ce „izbutește până și să le redea orbilor vederea”, un har de esență divină. El deschide ochii celor cufundați în bezna realismului, făcând posibilă Revelația unui Adevăr de ordinul invizibilului, accesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
Lumină Prea Înaltă, binecuvântează ofranda noastră! În acel moment plin de tensiunea așteptării, culoarea albă a pulberii viră încet, dar cu atât mai spectaculos, devenind cu totul roșie în final. Masonii începură să cânte pe notele cele mai joase un imn destul de lung, în care cuvintele laudă Luminii se repetau la sfârșitul fiecărei strofe. ― Veniți să ne împărtășim cu Lumină! Masonii se așezară unul în spatele celuilalt. Venerabilul oferi fiecăruia câte o lingură din ceramică albastră umplută cu împărtășania de pe tavă. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
inteligente despre cruce și celelalte decorațiuni; o doamnă foarte interesată a cerut permisiunea (care, bineînțeles i-a fost acordată) să se adune uneori în jurul crucii împreună cu confrații ei și să cânte cântece populare religioase. (Eu detest aceste cântece, precum și ucigătoarele imnuri calviniste din secolul al XIX-lea, dar eram dispus să sufăr lăsând să-mi fie luate timpanele cu asalt, dacă un cor sau două i-ar fi făcut pe acești muncitori fericiți.) Când i-am întrebat despre salarii, am descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
litere mari de tipar, era scris cu cretă colorată roșie cuvântul ÎNAINTE. Dedesubt, caligrafiat migălos cu albastru, se putea citi: Cruciadă pentru Demnitatea Maură. — Mă-ntreb cine-o fi dormit pe zdreanță aia, spuse femeia îndârjită care se pricepea la imnuri religioase și urma să fie conducătoarea corului. Maică Doamne! Câțiva alți răsculați în perspectivă își exprimară, cu vorbe mai buruienoase, aceeași curiozitate în privința petelor de pe cearșaf. — Acum liniște, spuse Ignatius, bătând puternic cu piciorul în masă. Vă rog! Două dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-și ia locul acolo, lângă ușă. Apoi corul să se alinieze după ele și în urma lui batalionul. Muncitorii formară repede rândurile, zâmbind și înghiontindu-se cu instrumentele de luptă. Foarte bine! Corul poate acum să înceapă să cânte. Specialista în imnuri religioase sună dintr-un fluier și membrii corului începură să cânte cu foc. O, Isuse, pășește alături de mine Ș-atunci mereu, mereu îmi va fi bine. — Sună într-adevăr foarte emoționant, constată Ignatius. Apoi strigă: Înainte! Formația îi dădu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]