6,649 matches
-
însă cum. Ion Barbu pare să identifice aici jocul unei proceduri, care îi este familiară, cea a poeziei pure, dar nu poate fi, cu toate acestea, sigur: "Ești majorarea până la gând, a dulcilor esențe familiare?" Procesul de actualizare ("majorarea") a intuiției estetice în opera finita trece prin diferite etape - de la amintirile inerte ("dulcile esențe familiare"), prin intermediul schemelor dinamice / reprezentările indivizate, la reprezentările propriu-zise, exprimate prin cuvinte ("până la gând"). "Valea irizata" indică spațiul memoriei creatoare, realitatea eterogena de fuziune, virtuală ("hore fericite
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Barbu este Poe, dar legitimarea ideii o aflăm în gândirea bergsoniana. Contemplarea muta, nu produce nimic. La limită, poetul se poate pierde în pură reverie; pe de altă parte, viziunea lui s-ar disipa în neant, daca aceeași "simpatie intelectuală" (=intuiția) nu ar genera, totodată, si un impuls, un sentiment ("Introduction à la métaphisique", 1903), ori o emoție creatoare 68, cum este denumit de Bergson acest aspect, în ultima sa lucrare importantă, "Leș deux sources de la morale et de la religion" (1932
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
membru al unei societăți închise, comunica un fel de reminiscența, o emoție care îi permite să supraviețuiască. Și, din suflet în suflet, ea trasează linia ce leagă un geniu de altul, prin intermediu discipolilor, spectatorilor or auditorilor.Ea prezintă geneză intuiției în inteligența. Dacă omul accede la o totalitate creatoare deschisă, el realizează acest lucru mai degrabă acționând, creând, decat contemplând 76. Nu altă pare să fie intenția poetului român, atunci când declară, într-un articol, "Cuvânt către poeți", în Pan, din
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
primare, constiinta analitică a artistului se vede nevoită, din rațiuni practice, să multiplice perspectivele din care este văzut orice obiect, din care alege doar câteva. În felul acesta, ceea ce este perceput, inițial, ca o perpetua schimbare de forme 24 în intuiția simplă, printr-un intens efort de intelecție (cf. "faptul taumaturgic al Analysei", în parafrază barbiana)25, este substituit ("exauția"), în opera, printr-un număr, practic, oarecare de reprezentări, concrete juxtapuse 26 posibile (cărora le corespund "extremele pulverizări" din "Veghea lui
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Barbu o face poeziei autorului francez. El observa "frumusețea canonica" (controlată de reguli stricte) a versului moréasean, "arhitectură sonoră" - o rezonanță motivată profund, nu simplă muzicalitate simbolista a urechii, forma nepretențioasa ("avara") în care învesmântează emoția (ce trebuie înțeleasă drept intuiție a experienței trăite și nu ca efuziune sentimentală), jocul superior al configurării. Strofele - că aspecte "materiale" ale schemei dinamice în care poetul transpune propria intuiție - au o autonomie, dar, în același timp, se supun unui "efect" unitar, întregului, prin relații
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
muzicalitate simbolista a urechii, forma nepretențioasa ("avara") în care învesmântează emoția (ce trebuie înțeleasă drept intuiție a experienței trăite și nu ca efuziune sentimentală), jocul superior al configurării. Strofele - că aspecte "materiale" ale schemei dinamice în care poetul transpune propria intuiție - au o autonomie, dar, în același timp, se supun unui "efect" unitar, întregului, prin relații firești - o orchestrație extrem de atentă în care fiecare element, detaliu contează, în care totul se leaga: Stanțele devin o succesiune de intervale inteligibile, comensurabile: pure
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
viață atât de neobișnuită posedă totuși, ascunsă sub o comoară, permanentă fundamentală a unei conștiințe care nu se sprijină pe nimic [...] eul pur, element unic și monoton al ființei înseși, regăsit, pierdut datorită lui însuși, ce locuiește, în eternitate, în intuiția noastră [s.n.]; această notă profundă a existenței controlează, când o ascultăm, complexitatea condițiilor și formelor de existență [...] Nu propria persoană ridică geniul la un înalt grad, pentru că a renunțat să se mai gândească la ea și pentru că pus, în locul subiectului
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Euclid, tot așa de puțin că legile atracției, de pildă, din turburea conștiința a lui Newton, comentatorul cornului lui David ; la fel poezia engleză răsfrânge din variația timpului uman doar acea limfatica permanentă, botezata pe nedrept "spiritualitate"82. Gândirea reflexiva (intuiția bergsoniana are această calitate 83), atentă la ea însăși, si epifania, care iluminează un moment de viață - "gândul cufundat și geometric", caracterizat, adică, prin profunzimea și percepția unei anumite ordini cosmice 84, sunt condițiile necesare și suficiente, pentru a genera
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
iluminează un moment de viață - "gândul cufundat și geometric", caracterizat, adică, prin profunzimea și percepția unei anumite ordini cosmice 84, sunt condițiile necesare și suficiente, pentru a genera poemul "perfect". Poezia "pură" oferă o viziune mai directă a realității, pentru că intuiția transcende cadrele închise, pe care inteligență le confecționează pentru a-și apropria lumea, dar acest lucru este posibil numai în urma unui efort intelectual intens. Asemenea enigmaticului, solitarului cavaler rătăcitor din "Eldorado" (1849), urmărind năluca nepieritoarei Frumuseți, pentru care sacrifică tinerețea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
reduce la efortul eroic și nu neapărat la atingerea scopului propus, Edgar Poe, care, în "Filozofia compoziției", făcuse din Frumusețe, domeniul poemului 85 - este, în perspectiva barbiana, un mare poet vizionar, un deschizător de drumuri 86, ale cărui idei seminale ("intuiții") au influențat decisiv evoluția literaturii care i-a urmat: Mersul tău până sub corturile atâtea supunătoare frumuseți 87 se măsoară cu amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase"88. (italice în original) În Eureka (1848), Poe
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
perspectiva barbiana, un mare poet vizionar, un deschizător de drumuri 86, ale cărui idei seminale ("intuiții") au influențat decisiv evoluția literaturii care i-a urmat: Mersul tău până sub corturile atâtea supunătoare frumuseți 87 se măsoară cu amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase"88. (italice în original) În Eureka (1848), Poe identifica o singură cale autentică a "Consistentei", i.e., Adevărului - da "cheia secretului pe care il căutăm [...] secretul naturii"89, cea a intuiției estetice. Recunoaște, astfel
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase"88. (italice în original) În Eureka (1848), Poe identifica o singură cale autentică a "Consistentei", i.e., Adevărului - da "cheia secretului pe care il căutăm [...] secretul naturii"89, cea a intuiției estetice. Recunoaște, astfel, artei capacitatea de reconcilia, de o manieră originală și într-o opera unică, aspecte contradictorii, ceea ce el numește "marea idiosincrazie a sistemului divin de adaptare [...] completă reciprocitate a adaptării 90. Argumentul sau reia, în fapt, o idee
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ei, prin recurs la fizică newtoniana 96. Atât poetul, cât și omul de știință, pornesc de la date empirice, într-o călătorie în necunoscut, în mod intuitiv, convinși că un sistem prevalează în univers 97. Rezolvarea estetică nu este, însă, o intuiție nemijlocita, ci o "intuiție intelectuală"98, obiectivă, sau, cum spune chiar poetul american, în poemul sau cosmogonic, o intuiție născută din "acele inducții și deducții ale căror mecanisme sunt atat de obscure încât scăpa conștiinței, eludează rațiunea și sfidează capacitatea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fizică newtoniana 96. Atât poetul, cât și omul de știință, pornesc de la date empirice, într-o călătorie în necunoscut, în mod intuitiv, convinși că un sistem prevalează în univers 97. Rezolvarea estetică nu este, însă, o intuiție nemijlocita, ci o "intuiție intelectuală"98, obiectivă, sau, cum spune chiar poetul american, în poemul sau cosmogonic, o intuiție născută din "acele inducții și deducții ale căror mecanisme sunt atat de obscure încât scăpa conștiinței, eludează rațiunea și sfidează capacitatea noastră de expresie"99
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o călătorie în necunoscut, în mod intuitiv, convinși că un sistem prevalează în univers 97. Rezolvarea estetică nu este, însă, o intuiție nemijlocita, ci o "intuiție intelectuală"98, obiectivă, sau, cum spune chiar poetul american, în poemul sau cosmogonic, o intuiție născută din "acele inducții și deducții ale căror mecanisme sunt atat de obscure încât scăpa conștiinței, eludează rațiunea și sfidează capacitatea noastră de expresie"99, cu alte cuvinte, sunt o sinteză între artă și știința - "Poetry and Truth are one
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
efectului propus"106, printr-o organizare conștientă, deliberată, a materialelor primare ale artei, este necesară. Numai în acest fel poate el să producă o operă genială, pentru a iscă, în ceilalți, ceea ce ei pot simți cu adevărat - afectul ce însoțește intuiția simetriei divine. Cunoașterea veritabilă, la care conduce doar sentimentul poetic, inseamna descoperirea armoniei lumii, care reprezintă la Poe, Adevărul Suprem. Scopul mărturisit al speculației metafizice din Eureka este să dezvăluie ordinea cosmosului, cu alte cuvinte, să releve Adevărul. Eureka este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
rigide ale marilor se imprimă în asimptotic declin (italice în original)107. Invenția artistică este o sinteză a două etape. Prima constă dintr-o revărsare dezordonată și aproape inconștiență, anterioară oricărei distincții subiect / obiect, de întocmiri spontane, si implică acțiunea intuiției estetice, sau, cum spune Poe în Eureka, "cel de-al saselea simt", căruia, în parafrază barbiana, îi corespunde "locuirea" ce numește modalitatea directă de cunoaștere a necunoscutului (a divinului, la Poe), simbolizat aici de prezență mării ("orbitele rigide ale marilor
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu poetul american, el rămâne, totuși, un om al vremii sale și vorbește, astfel, indirect, contemporanilor săi. Sugestia și notă elegiaca caracteristică nu puteau veni decât de la filozoful modernismului european, Henri Bergson, care în "L'Evolution créatrice", face următorul comentariu: Intuiția mai există, dar vag și discontinuu. Este o lampă aproape stinsa, ce reînvie la intervale de timp, doar pentru câteva momente [s.n.]. Dar ea reînvie acolo unde un interes vital este în joc. Asupra personalității noastre, asupra libertății noastre, asupra
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de Platon, Republica, Cărțile 2-3, reprezintă cea de-a doua etapă a invențiunii poetice. Este vorba de articularea reflectiva, care printr-un efort conștient asupra unei materii definite și prin îmbunătățirea mijloacelor de expresie, organizează aceste date spontane, oferite de intuiție, pentru a realiza o finalitate ordonată, i.e., operă de artă. Ideea apropierii poeziei de "știință" (neapărat vizionara, la Ion Barbu), este văzută astfel de filozoful francez: Nimic nu ne împiedică deci să atribuim sistemelor pe care știința le izolează o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
știința le izolează o durată și, prin această, o formă de exigenta analoaga sistemului nostru, dacă le integrăm în Tot. Dar trebuie să le reintegram [s.n.].110 Că direcția înțelegerii umane nu este, cum poate ar părea, întâmplătoare - dinspre poezie (intuiție) spre știință (cunoaștere intelectuală) - ne lămurește tot Henri Bergson: recunoaștem "unitatea vieții mentale" "numai plasându-ne în intuiție, pentru a merge spre inteligență, căci inteligență nu va trece niciodată în intuiție [s.n.]"111. Explicația este simplă: conștiința, semnul absolut al
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în Tot. Dar trebuie să le reintegram [s.n.].110 Că direcția înțelegerii umane nu este, cum poate ar părea, întâmplătoare - dinspre poezie (intuiție) spre știință (cunoaștere intelectuală) - ne lămurește tot Henri Bergson: recunoaștem "unitatea vieții mentale" "numai plasându-ne în intuiție, pentru a merge spre inteligență, căci inteligență nu va trece niciodată în intuiție [s.n.]"111. Explicația este simplă: conștiința, semnul absolut al libertății noastre, nu poate să se înscrie în materie direct, ci trebuie să se adapteze acesteia. Inteligență (știință
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nu este, cum poate ar părea, întâmplătoare - dinspre poezie (intuiție) spre știință (cunoaștere intelectuală) - ne lămurește tot Henri Bergson: recunoaștem "unitatea vieții mentale" "numai plasându-ne în intuiție, pentru a merge spre inteligență, căci inteligență nu va trece niciodată în intuiție [s.n.]"111. Explicația este simplă: conștiința, semnul absolut al libertății noastre, nu poate să se înscrie în materie direct, ci trebuie să se adapteze acesteia. Inteligență (știință) este tocmai expresia acestei adaptări 112. Invitație la călătorie "Artă unui scriitor constă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de existență, care nu este decât o multiplicitate eterogena de fuziune, virtuală ("cer solidar"), pentru ca acest lucru implică, nici mai mult, nici mai putin, decat depășirea condiției umane. O poate face ("forțează") însă, doar în alianța 8 cu Poezia, prin intermediul intuiției estetice. Poziția lui Barbu, credem noi, este vădit influențată și de lecturile sale bergsoniene, de "L'Évolution créatrice" (1907 și, mai ales, "Introduction à la Pensée et le Mouvant" (1903), în care filozoful francez avansează ideea că inteligență (știință) poate
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
decalaj ("un ecart") ce trebuie permanent asumat: Dacă există un mijloc de a deține o realitate la modul absolut, în loc să o cunoaștem relativ, de a ne plasa în ea, în loc să adoptăm puncte de vedere asupra ei, de a avea o intuiție, în loc să facem o analiză (...) aceasta este metafizica. Metafizica este, prin urmare. Știință care pretinde să depășească simbolurile. În aceste sens, metafizica nu are nimic în comun cu o generalizare a experienței și totuși poate fi definită drept experiență integrală [s.n.
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
simbolurile. În aceste sens, metafizica nu are nimic în comun cu o generalizare a experienței și totuși poate fi definită drept experiență integrală [s.n.]. (...) Atribuim, prin urmare, metafizicii un obiect limitat, în principal, spiritul, si o metodă specială, înainte de toate, intuiția. (...) Metafizica nu este, deci superioară științei pozitive; ea nu vine după știință, nu abordează același obiect pentru a obține o cunoaștere mai înaltă a acestuia (...) Lăsați fiecăreia dintre ele obiecte diferite de studiu, științei, materia, iar metafizicii, spiritul; cum însă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]