10,381 matches
-
a tonului poate aduce cu sine pronunțarea de fapt a unui alt cuvînt cu un sens diferit. Limbile sîrbo-croată, lituaniana și norvegiană suedeză nu sînt limbi tonale, așa cum se afirma în DSL, ci limbi cu accent de înălțime, ca și japoneză. Dialectul flamand limburghez este tonal (lucru rarisim pentru limbile indo-europene). Sînt limbi tonale limbile chineză, birmaneză, vietnameza, limbile thai, multe limbi din Noua-Guinee, majoritatea limbilor africane subsahariene (excepții: peul, wolof, swahili etc.), multe limbi amerindiene. Unele limbi au dezvoltat sisteme
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
regăsim în multe limbi semito-hamitice, în cele polineziene etc. E mai rară topica VOS (atestata de pildă în malgașa), OVS și OSV (că în limbile amerindiene din nordul Americii de Sud)175: Ordinea Procentaj Exemple SVO 36-42% engleză, edo, indoneziana SOV 39-45% japoneză, turcă, quechua VSO 9-15% zapotecă, galeza, niueană VOS 3-5% malgașa, tzotzil OVS 0.9% hixkaryána OSV 0,1% warao După ordinea circumstanțialilor putem avea timp - mod - loc, loc - mod - timp etc. E. Coșeriu afirmă că tipologia topicii constituenților majori ai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină limbi germanice (engleză, germană) limbi slave (rusă) atenuate limbi australiene limbi papua limbi din Insulele Andaman centripete limbi chino-tibetane (chineză) limbi caucaziene limbi sud-africane (hotentota, boșimana) accentuate limbi dravidiene burușaski limbi hiperboreene (groenlandeza, aleută etc. n.n.) limbi uralo-altaice (inclusiv japoneză și coreana) Clasificarea lui Tesnière duce la o remarcabilă corespondență geolingvistica: " Formele centrifuge ocupă cea mai mare parte a Africii (cu exceptia sudului extrem) și a Oceaniei. Dimpotrivă, limbile centripete ocupă cea mai mare parte a Asiei. Ar fi ciudat că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
propus și el o variantă lărgita, sub numele de macrofamilia eurasiatica 226. Lingvistul american include în familia limbilor eurasiatice, alături de limbile indo-europene, uralice și altaice și alte familii și limbi izolate: etrusca, limbile eschimo-aleute, grupurile gilyak, ciukot, ainu, coreeană și japoneză. Alți lingviști au mai inclus în această super-familie și familii sau ramuri precum elamita, sumeriana, ciukoto-kamceatkiană, eschimo-aleută, nivkhe (considerată de obicei o limbă izolată din familia paleo-siberiană), yukaghir (considerată o limbă izolată din familia uraliană sau paleo-siberiană), ba chiar și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Sud) Anterior, în lucrarea Language în the Americas, Stanford University Press, Stanford, 1987, Greenberg propunea următoarea clasificare: 1. Khoisan 2. Nigero-kordofaniană 3. Nilo-sahariană 4. Afro-asiatică 5. Caucaziana de Nord 6. Caucaziana de Sud 7. Eurasiatica (Indo-hitită, Uralică, Yukaghiră, Altaica, Coreeană, Japoneză, Ainu, Ghiliak, Ciukoto-kamceatkiană, Eschimo-aleută) 8. Dravidiana 9. Chino-tibetană 10. Austro-asiatică 11. Austro-tai 12. Indo-pacifică 13. Australiană 14. Na-dené 15. Amerindiana Merritt Ruhlen se bazează pe această clasificare, căreia îi aduce unele mici modificări și completări (v. Ruhlen, Familiile de limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista, în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. Tămâianu, Emma, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001. Tămâianu, Emma, Integralismul în lingvistică japoneză. Dimensiuni, impact, perspective, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002. Tămâianu-Morita, Emma; Ulrich, Miorița (coordonatori), Limbaj primar vs metalimbaj. Structuri, funcții și utilizări ale limbii, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2008. Tecumseh Fitch, W., The Evolution of Language, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. Tesnière
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai consemnează 10 vorbitori în Chină - Manciuria) - manchu sau manciuriana sau man (20 de vorbitori în Chină - Manciuria; limba pe cale de a se stinge) - xibe sau sibe sau xibo (30.000 în Chină) 6.5.2.4. Grupul japonez 1. japoneză (130 mîl.). Cei mai multi lingviști o consideră o limbă izolată. Alte teorii: limba altaica; limba mixtă, altaica și austroneziana: structura sintactica altaica, dar influențe morfologice și lexicale din limbile malayo-polineziene; înrudită cu coreeană. 2. limbile ryukyu: amami, okinawa (cei mai numeroși
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba mixtă, altaica și austroneziana: structura sintactica altaica, dar influențe morfologice și lexicale din limbile malayo-polineziene; înrudită cu coreeană. 2. limbile ryukyu: amami, okinawa (cei mai numeroși vorbitori), miyako, yaeyama, yonaguni etc. Sînt vorbite în insulele Ryukyu (în sudul arhipelagului japonez) și sînt în pericol de dispariție, fiind înlocuite de japoneză. Limbile ryukyu sînt considerate, oficial, dialecte ale limbii japoneze, desi numeroși lingviști le consideră limbi separate pentru că sînt reciproc neinteligibile cu japoneză. 6.5.2.5. Limba coreeană (80 mîl
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2. limbile ryukyu: amami, okinawa (cei mai numeroși vorbitori), miyako, yaeyama, yonaguni etc. Sînt vorbite în insulele Ryukyu (în sudul arhipelagului japonez) și sînt în pericol de dispariție, fiind înlocuite de japoneză. Limbile ryukyu sînt considerate, oficial, dialecte ale limbii japoneze, desi numeroși lingviști le consideră limbi separate pentru că sînt reciproc neinteligibile cu japoneză. 6.5.2.5. Limba coreeană (80 mîl. în Peninsula Coreeană) este limba oficială în Republică Populară Democratică Coreeană și Coreea de Sud. Limba pe care cei mai multi lingviști o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ainu S-a vorbit în sudul peninsulei Sahalin, în insulele Kurile, în Kamceatka iar astăzi mai are cîțiva vorbitori în insula Hokkaido din Japonia. Considerată în general o limbă izolată. Din perspectiva tipologica este apropiată de limbile altaice, paleo-siberiene și japoneze. Ainu a fost integrată subfamiliei altaice începînd de prin anii '60 ai secolului trecut, dar studii mai recente o considera ca aparținînd mai degrabă limbilor austro-asiatice. Bibliografie specială: Abondolo, Daniel M. (editor), The Uralic Languages, Routledge, Londra/New York, 1998. Austerlitz
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Mongolic Languages, Routledge, Londra, 2003. Johanson, Lars, Discoveries on the Turkic Linguistic Map, Svenska Forskningsinstitutet i Istanbul, Stockholm, 2001. Johanson, Lars; Csató, Éva Ágnes (editori), The Turkic Languages, Routledge, Londra/New York, 1998. Kindaichi, Haruhiko, The Japanese Language, traducere din limba japoneză de Umeyo Hirano, Charles E. Tuttle Publishing Co., Rutland, Vermont & Tokyo, 1978 (prima ediție în japoneză, 1957). Kuno, Susumu, The Structure of the Japanese Language, MIT Press, Cambridge, 1973. Labrune, Laurence, La phonologie du japonais, Peeters, Leuven-Paris, 2006. Lee, Ki-Moon
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fluxului sonor (asonante, aliterații), două procedee morfologice intens utilizate: reduplicarea și afixarea, lipsa genului; la fel ca în limbile chino-tibetane, există zeci de clasificatori care exprimă caracteristicile obiectelor numărate (de exemplu formă, mărimea, funcția etc.); la fel ca în coreeană, japoneză sau thailandeza există registre (stiluri) discursiv-pragmatice marcate de particularități fono-prozodice (intonație), lexicale și gramaticale: de pildă, în javaneza avem un registru stilistico-pragmatic kromo, folosit cînd se vorbește cu persoane superioare social, un registru în ngoko, folosit cu cei egali sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Java familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental; accentuala; flexionara; tendința de trecere la tipul izolant; SVO latină 7. ainu N Rusia (insula Sahalin), Japonia (insula Hokkaido); vorbită în insulele Kurile pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, implantata apoi în insula japoneză Hokkaido; limba pe cale de dispariție; a nu se confundă cu limba aynu, o limbă turcica vorbită în Chină limba izolată (lingviștii nu au reușit să stabilească vreo înrudire cu alte limbi); tipologic, apropiată de limbile paleo-siberiene, dar și de subfamilia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină 65. chamorro O Guam, Insulele Mariane (administrare SUA); unii o considera creola spaniolă (50% din vocabular de origine spaniolă); că și palauana, nu este o limbă microneziana, deși se vorbește în Micronezia; alți lingviști o considera limba mixtă (spaniolă + malayo-polineziană + japoneză + germană) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; aglutinanta; armonie vocalica; VSO + SVO + OSV; adj. - subst. latină 66. cherokee N SUA (Oklahoma, Carolina de Nord); singură dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum un prefix
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
iar vorbitorii obișnuiți îi spun ladino. Este considerată corespondentul romanic al limbii idiș (iudeo-germană). familia indo-europeană, limba mixtă provenită din spaniolă și ebraica (iudeo-romanică); SVO + VSO silabica latină, dar și ebraică, greacă, chirilica (în funcție de țară în care este vorbită) 166. japoneză (nihongo) O Japonia limba izolată; posibilă înrudire cu coreeană; posibilă apartenența la familia altaica; aglutinanta, SOV; tipologie ritmica morica (moraică) proprie mixtă: ideografica (kanji) și fonetică-silabarică (hiragana, katakana) 167. javaneza (bahasa Jawa) N Insula Java (Indonezia), Malaisia, Singapore, Olanda familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
N Rusia (Siberia, cursul inferior al fluviului Obi) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul ugric, subgrupul ob-ugrian; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 282. palauana O Palau / N Guam, Insulele Mariane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; VOS latină; silabar japonez katakana 283. pali LM; o prakrită apropiată de sanscrita; primele texte budiste, tipitaka, s-au păstrat în pali; folosită astăzi că limba liturgica în budismul theravada familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; flexionara brahmi, iar în unele țări budiste cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din Gibraltar) Grecia Europa Atena greacă (neogreaca dhimotiki) Groenlanda Europa Nuuk inuit groenlandez (kalaallisut), daneză Grenadă America Centrală St. Georges engleză; creola grenadiana cu baza engleză, creola grenadiana cu baza franceză) Guadelupe America Centrală Basse-Terre franceză; creola guadelupeză Guam Oceania Agaña chamorro, japoneză, engleza Guatemala America Centrală Ciudad de Guatemala spaniolă; limbi maya (kiche, qeqchi, kaqchike-mam) Guineea (Guineea Franceză) Africa Conakry franceză; peul (fula, pular), kissi, kpelle (guerzé), maninka (malinké), susu, toma Guineea-Bissau (Guineea Portugheză) Africa Bissau portugheză; criulo (creola din Guineea Bissau cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
FR) Europa Vladikavkaz oseta, rusă Pakistan (Pakistanul de Vest) Asia Islamabad urdu, engleza; punjabi, pashto, sindhi, saraiki, balochi, kashmiri, brahui, hindko, shina, bălti, khowar, burushaski, yidgha, dameli, kalasha, gawar-bati, domaaki Palau Oceania Koror palauana, engleza; OR: sonsorol, tobi (hatohobei), anguar, japoneză Palestina (Autoritatea Națională Palestiniană) Asia Ierusalimul de Est + Ramala arabă, ebraica modernă (ivrit) Panama America Centrală Ciudad de Panamá spaniolă; guaymí (ngäbere) Papua Nouă Guinee Oceania Port Moresby hiri motu (pidgin cu baza motu), tok pîșin (creola cu baza engleză), engleza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Arabă clasică, 811.411.21'06 Arabă modernă (standard), 811.42 Limbi nilo-sahariene, 811.43 Limbi congo-kordofaniene (nigero-kordofaniene) 811.432.875 Grupul swahili 811.45 Limbi khoisan 811.51 Limbi ural-altaice 811.511.141 Limba maghiară (ungară) 811.521 Limba japoneză 811.531 Limba coreană 811.541 Limba ainu 811.55 Limbi paleo-siberiene 811.56 Limbi eschimo-aleute 811.57 Limbi dravidiene 81.58 Limbi sino-tibetane 811.581 Limbi chineze 811.61 Limbi austro-asiatice 811.621 Limbi malezo-polineziene 811.622 Limbi oceanice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
296, 298, 301, 321, 322, 323, 326, 328, 333, 334, 337, 340, 344, 345, 346 italo-romanic 154, 155, 253, 262, 271, 296, 297, 300 ithkuil 231 iudeospaniola (ladino, judesmo/ djudezmo) 115, 117, 149, 269, 272, 305, 326 izomorfism 63 J japoneză (nihongo) 19, 21, 71, 77, 87, 88, 89, 93, 97, 119, 122, 133, 177, 178, 180, 181, 184, 185, 195, 226, 250, 252, 265, 272, 290, 323, 326, 330, 339, 347 javaneza (bahasa Jawa) 92, 195, 196, 197, 273, 274
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alții, pe Dumitru-Cornel Vîlcu, Lucian Lazăr, Eugenia Bojoga, Oana Boc, Dina Vîlcu, Lolita Zagaevschi și alții. Dintre volumele mai importante ale Emmei Tămâianu amintim: Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001; Integralismul în lingvistică japoneză. Dimensiuni, impact, perspective, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002; Limbaj primar vs metalimbaj. Structuri, funcții și utilizări ale limbii, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2008 (coordonator, în colaborare cu Miorița Ulrich). 131 V. "Cîteva distincții conceptuale de bază într-o tipologie textuala de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
and the Other Altaic Languages, University of Chicago Press, Chicago, 1971; Languages and History: Japanese, Korean and Altaic, Institute for Comparative Research în Human Culture, Oslo, 1996. 279 V. Altajskaja problemă i proisxoždenie japonskogo jazyka. (Problemă altaica și originea limbii japoneze), Nauka, Moscova, 1991; Serghei A. Starostin, Anna V. Dybo și Oleg A. Mudrak, Etymological Dictionary of the Altaic Languages, Brill Academic Publishers, Leiden, 2003. 280 Limba pe care cei mai mulți dintre lingviști o consideră o limbă izolată, desi din punct de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
intermediar între actorul-păpușar și spectator (de cele mai multe ori, copil), construit în multiple variante: păpușă pe lingură, păpușă pe tijă (bisau tridimensională), păpușă pe trei degete/pe un deget, păpușă muppets, păpușă wayang (cu brațe mobile), păpușă cu fire (marionetă), păpușă japoneză (de 1/2 m, mânuită de două-trei persoane), păpușă mecanică, siluetă/păpușă decupată din carton, mască, himeră, umbră, păpușă-jucărie, obiect animat 76, parte a corpului prezentată ca personaj de sine stătător 77 etc., toate având ca principale caracteristici: esențializarea, stilizarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin ciocolată topită. Cornulețele cu două culori se pot face, fără umplutură, mai mari. După ce le scoatem din cuptor și sunt calde, turnăm peste ele un sirop de zahăr, le așezăm pe un platou și presărăm deasupra nucă de cocos. JAPONEZĂ 200 g unt, 200 g zahăr, 6 albușuri, 1 praf de copt, 200 g nucă măcinată, 150 g făină Se freacă untul cu zahăr, se adaugă nucile, apoi făină, praful de copt și albușurile bătute spumă. Punem la copt în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
mării, reprezintă cel mai înalt punct al Insulei Hong Kong. Pe el poți ajunge cu Peak Tram, un tramvai tras de cabluri, construit în 1888, care a circulat de atunci încontinuu, doar cu mici întreruperi (excepțiile au fost în perioada ocupației japoneze din cel de-al doilea Război Mondial și în perioadele scurte de inundații masive), pe o pantă de 27 de grade, până la câțiva metri sub vârf, la stația Peak Tower. Tras prin junglă la o asemenea înclinație și depășind treptat
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]