5,988 matches
-
slujba lui Moruzov. Istoricul Armin Heinen, care a făcut cercetări zeci de ani în arhivele naziste, pe urmele legăturilor dintre naziști și Mișcarea Legionară a demonstrat că aceste legături au fost cvasi-inexistente. În Germania, atât Horia Sima, cât și ceilalți legionari, aveau statutul de refugiați politic, cu un regim extrem de sever - supraveghere permanentă, orice activitate politică era categoric interzisă, libertatea de deplasare extrem de redusă, contactul cu cetățeni germani redus la strictul necesar - în caz contrar, riscau să fie extrădați, iar acasă
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
strictul necesar - în caz contrar, riscau să fie extrădați, iar acasă îi aștepta execuția. Altă afirmație fantezistă a fost făcută de fiica lui Moruzov, Aurora Florina, care într-un interviu afirmă că tatăl ei nu ar fi fost asasinat de legionari, ci de soldați, din ordinul lui Ion Antonescu, susținând că a văzut răni produse de baionetă pe cadavrul tatălui ei (11 gloanțe și 5 lovituri de baionetă), chestiune contrazisă de certificatul medico-legal. În filmul "Un comisar acuză", regizat de Sergiu
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
în 1925 în Serviciul Central de Identificare. El publică în 1943 un "Manual de dactiloscopie". Pe 26 oiembrie 1940, Valentin Sava, în calitatea sa de medic legist, a însoțit o "Comisie Specială de Anchetă" la închisoarea Jilava pentru identificarea osemintelor legionarilor înmormântați într-o groapă comună (printre care și Corneliu Zelea Codreanu). În anul 1949 a ținut cursuri de Criminalistică pentru funcționarii din Justiție (grefieri, etc.) A colaborat cu FBI-ul. În 1937 a primit în România vizita d-lui E.P.
Valentin Sava () [Corola-website/Science/314513_a_315842]
-
a fost ales senator pe listele partidului legionar Totul pentru Țară). Numit de Horia Sima Prefect al Poliției capitalei, a organizat și condus Masacrul de la Jilava din noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940 când, în fruntea unui grup de legionari, a asasinat 64 de foști demnitari și ofițeri români. Judecat de un tribunal militar, a fost degradat, condamnat la moarte și executat la 28 iulie 1941, în Valea Piersicilor, situată la sud-est de penitenciarul Jilava (la acea vreme Închisoarea Militară
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
constituirii Forului Legionar. La 5 octombrie 1940 este numit de Horia Sima și de generalul Constantin Petrovicescu, ministrul de interne în guvernul Antonescu-Sima (în timpul Statului Național-Legionar), Prefect al Poliției capitalei și comandant al Poliției legionare din București. Deși inundată de legionari și simpatizanți-legionari, aceștia antipatizau poliția pentru că participase - adesea, cu exces de zel - la activități anilegionare în perioada carlistă. Sima și Petrovicescu au decis deci, constituirea unui corp de poliție auxiliară, numită „Poliția legionară”. Antonescu a intuit avantajele pe care le
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
dușmani personali folosindu-se de Mișcarea legionară, pe care o va putea acuza ulterior de aceste crime și ilegalități, așa că s-a grăbit să-i dea mână liberă: "„Aveți toată latitudinea, dublați toate elementele de la Siguranță, de la Poliție, dublați cu legionari, să poarte cămașă albastră, verde, n-am nimic de spus, dar să facă parte din aparatul oficial”". În privința Siguranței, Antonescu trișa, deoarece după ce l-a arestat pe Mihail Moruzov a numit la conducerea Serviciului Special de Informații - SSI un funcționar
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
noiembrie 1940 a cerut ajutorul armatei pentru a executa transferul arestaților. Zăvoianu a aflat că este pe cale să fie neutralizat și a decis să acționeze de urgență. În noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, în fruntea unei grupe de legionari, s-a deplasat la penitenciarul Jilava și a declanșst măcelul. În noaptea respectivă se găseau arestați la Jilava 65 deținuți, politicieni și ofițeri superiori ai armatei și poliției, sub acuzarea de complicitate la arestarea și executarea lui Codreanu, 28 în
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
de complicitate la arestarea și executarea lui Codreanu, 28 în arest preventiv, cu mandat de arestare și 37 adunați de "Poliția legionară" fără mandat de arestare, în special, polițiști și jandarmi. Plutonierul de jandarmi Petre Tudor a fost arestat de legionari și asasinat datorită coincidenții de nume cu unul dintre asasinii lui Codreanu. Dintre cei 65 de arestați au fost asasinați 64. Printre cei 28 de deținuți în arest preventiv (cu mandat de arestare) se numără: Prin decretul nr. 314 din
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
Roma ajungând la stadiul de Imperiu. Romanii au construit imperiul cu ajutorul legiunilor sale disciplinate și bine organizate din soldați profesioniști înarmați cu săbii gladium, sulițe pilum și scuturi pentru apărare și atac. În asedii utilizau catapulte și turnuri de asedii. Legionarii erau grupați în lupte în formația de luptă testudo, devenind mașini de război mult mai puternice decat falangele macedonene. Cucereau teritorii pentru metale prețioase ca plumbul utilizat în construirea apeductelor; fier, bronz și staniu pentru arme și unelte; lemn pentru
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
fost pe deplin fiindcă Sempronius a scăpat din vederea lui Hannibal și s-a alăturat colegului său din tabăra din apropiere de râul Trebia lângă Placentia. La începutul lunii decembrie, armata lui Sempronius Longus număra aproximativ 16.000-20.000 de legionari, printre care și aliați gali. Forțele lui Hannibal numărau 40.000 de soldati, incluzând celți si insubri. Într-o dimineață rece din decembrie a izbucnit lupta de la Trebia. Hannibal a trimis cavaleria pentru a-i provoca pe romani, simulând un
Al Doilea Război Punic () [Corola-website/Science/317960_a_319289]
-
debutând ca șef de cabinet la Ministerul Afacerilor Externe al României (1926-1927), apoi, secretar de legație și însărcinat cu afaceri al României la Haga și Varșovia. Atras de dreapta naționalistă, a colaborat cu revista „Axa”, editată de grupul de intelectuali legionari Ion I. Moța, Vasile Cristescu, Alexandru Constant, Mihail Polihroniade și Mircea Eliade, care părăsiseră în 1933 cenaclul „Criterion”, condus de Petru Comarnescu, nemulțumiți de orientarea mondialistă a acestuia. A colaborat și la revistele Convorbiri literare, „Cuvântul studențesc”, „Vestitorii” și „Libertatea
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
a fost „afirmarea credinței legionare” a unei părți dintre studenți, la congresul de la Târgu Mureș tonul dezbaterilor a fost mult mai agresiv, fiind denunțate deschis așa-zisele „forțe oculte” care conduceau politica țării și care erau răspunzătoare de prigoana studenților legionari. Erau vizați în special Elena Lupescu, Virgil Madgearu, generalul Gabriel Marinescu, Armand Călinescu și chestorul Parizianu, despre care legionarii presupuneau că pregătesc lichidarea fizică a Căpitanului. Alexandru Cantacuzino s-a numărat printre oratorii cei mai virulenți care au apărut la
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
mult mai agresiv, fiind denunțate deschis așa-zisele „forțe oculte” care conduceau politica țării și care erau răspunzătoare de prigoana studenților legionari. Erau vizați în special Elena Lupescu, Virgil Madgearu, generalul Gabriel Marinescu, Armand Călinescu și chestorul Parizianu, despre care legionarii presupuneau că pregătesc lichidarea fizică a Căpitanului. Alexandru Cantacuzino s-a numărat printre oratorii cei mai virulenți care au apărut la tribuna congresului. În 1936, Cantacuzino a plecat cu echipa legionară condusă de generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul să lupte în Spania
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
plecat cu echipa legionară condusă de generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul să lupte în Spania de partea forțelor fasciste fr5anchiste și contra comuniștilor, fiind decorat de generalul Franco cu "Crucea Roșie". La 17 Mai 1937, s-a dat sentința in procesul intentat legionarilor care au condus Congresul Studențesc de la Târgu Mureș. Cantacuzino a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. În 1937 Cantacuzino a fost numit șef al „Corpului Legionar Moța-Marin”, pentru care a elaborat un regulament. „Corpul” a fost înființat
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
La 17 Mai 1937, s-a dat sentința in procesul intentat legionarilor care au condus Congresul Studențesc de la Târgu Mureș. Cantacuzino a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. În 1937 Cantacuzino a fost numit șef al „Corpului Legionar Moța-Marin”, pentru care a elaborat un regulament. „Corpul” a fost înființat printr-un ordin al Căpitanului, cu puțin timp înaintea plecării grupului de legionari pe frontul din Spania, ca să-i folosescă de gardă personală, din care cauză se preferau legionari
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
la un an de închisoare cu suspendare. În 1937 Cantacuzino a fost numit șef al „Corpului Legionar Moța-Marin”, pentru care a elaborat un regulament. „Corpul” a fost înființat printr-un ordin al Căpitanului, cu puțin timp înaintea plecării grupului de legionari pe frontul din Spania, ca să-i folosescă de gardă personală, din care cauză se preferau legionari cu statură atletică. Ulterior a fost destinat să fie un fel de corp de elită al mișcării legionare, "„un grup de esență strict și
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
Legionar Moța-Marin”, pentru care a elaborat un regulament. „Corpul” a fost înființat printr-un ordin al Căpitanului, cu puțin timp înaintea plecării grupului de legionari pe frontul din Spania, ca să-i folosescă de gardă personală, din care cauză se preferau legionari cu statură atletică. Ulterior a fost destinat să fie un fel de corp de elită al mișcării legionare, "„un grup de esență strict și sever educativă și de inspirație eroică”", urmând a fi format din 10.033 de "luptători", în
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
regale și interzicerea oricărei forme de activitate politică. În urma deciziei lui Codreanu, Cantacuzino a candidat la alegerile din 20-22 decembrie 1937, din partea partidului Totul pentru Țară în Jud. Arad, reușind cu unul dintre cele mai bune scoruri electorale obținute de legionari, 32,73% și a devenit deputat deArgeș. În ajunul instituirii Dictaturii regale a lui Carol al II-lea, Armand Călinescu, în calitate de ministru de interne (șef al executivului de fapt, dat fiind că prim ministru era Patriarhul Miron Cristea, în vârstă
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
fapt, dat fiind că prim ministru era Patriarhul Miron Cristea, în vârstă de 70 de ani), a emis ordinul nr. 746 din 6 martie 1938, prin care a dat dispoziție tuturor prefecturilor de poliție și jandarmeriilor să-i fileze pe legionari, iar, în cazul în care nu respectau noua legislație, să-i aresteze. Teoretic era vizată suprimarea oricărei forme de activitate politică, practic însă, conform cu Ilarion Țiu, s-au produs nenumărate abuzuri, datorate mai ales provocărilor lansate de autorități (circulare, ordine
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
-i aresteze. Teoretic era vizată suprimarea oricărei forme de activitate politică, practic însă, conform cu Ilarion Țiu, s-au produs nenumărate abuzuri, datorate mai ales provocărilor lansate de autorități (circulare, ordine și comunicate false emise de Ministerul de Interne direct, în numele legionarilor). Armand Călinescu, împreună cu restul „Camarilei”, nu făcea decât să pună în practică prima etapă a planului de lichidare fizică a lui Zelea Codreanu și de distrugere a Mișcării Legionare. Prin ordinul 746, s-a declanșat în luna martie un val
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
a Mișcării Legionare. Prin ordinul 746, s-a declanșat în luna martie un val de arestări a colaboratorilor lui Codreanu. În noaptea de 16 spre 17 aprilie (înainte de duminica Floriilor), au fost arestați Corneliu Codreanu și alți 44 de lideri legionari. Cantacuzino a fost și el arestat, dar a reușit să scape, împreună Vasile Cristescu, într-un moment de neatenție al gardienilor, sărind din mers prin fereastra trenului ce-i transporta din lagărul de la Miercurea Ciuc la închisoarea Jilava. După evadare, undeva
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
1938. Alexandru Cantacuzino și Vasile Cristescu, deoarece evadaseră de sub escortă, au fost condamnați la câte 9 ani de închisoare, față de restul arestaților, care au primit câte 7 ani. După condamnări a urmat un val de declarații de desolidarizare ale liderilor legionari din eșalonul al 2-lea al mișcării, arestați între timp. Era clar că în noile condiții, Mișcarea Legionară nu mai putea funcționa, dar au ieșit la suprafață lideri dispuși să-i continue activitatea, ca Horia Sima, Cantacuzino și Vasile Cristescu
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
momentul pentru a prelua conducerea. El a organizat un „Comandament de prigoană”. Sima a reușit să reorganizeze mișcarea, limitând numărul membrilor unui cuib la 5, și acordându-le o autonomie mai mare în declanșarea de acțiuni, astfel încât în câteva luni legionarii erau complet reorganizați în noile condiții de clandestinitate, și gata de confruntare cu autoritățile, ca tipărirea și difuzarea de manifeste contra lui Nicolae Iorga și lui Armand Călinescu, considerați principalii responsabili pentru procesul în care fusese condamnat Codreanu, sau a
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
-lea, plan ce va fi utilizat ulterior de Horia Sima, cu unele modificări. În data de 28 octombrie 1938 Cantacuzino a fost arestat pe când se plimba prin București, deghizat în ofițer și întemnițat la închisoarea din Râmnicu Sărat, alături de liderii legionari condamnați în procesul din 25 iulie 1938, respectiv Gheorghe Clime, Mihail Polihroniade, Traian Cotigă, Șerban Milcoveanu, ș.a. După ce a refuzat să semneze o „declarație de supunere”, Cantacuzino a fost împușcat în noaptea de 21-22 septembrie 1939 în timp ce era încarcerat la
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
iulie 1938, respectiv Gheorghe Clime, Mihail Polihroniade, Traian Cotigă, Șerban Milcoveanu, ș.a. După ce a refuzat să semneze o „declarație de supunere”, Cantacuzino a fost împușcat în noaptea de 21-22 septembrie 1939 în timp ce era încarcerat la Râmnicu Sărat, împreună cu alți conducători legionari, respectiv Gheorghe Clime, Aurel Serafim, Nicolae Totu, Gheorghe Istrate, Sima Simulescu, Cristian Tell, Gheorghe Furdui, Mihail Polihroniade, Paul Craja și Gheorghe Apostolescu, în baza listelor făcute anterior de Armand Călinescu, fostul prim ministru, împreună cu Gavrilă Marinescu, prefectul poliției și cu
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]