5,718 matches
-
liberarea este cerută direct de către cel condamnat. În ambele situații, aprecierile cuprinse în procesul-verbal întocmit de comisie, sunt, de regulă, decisive pentru fundamentarea soluției pronunțate de instanța de judecată, indiferent dacă soluția acesteia este de admitere a propunerii (cererii) de liberare condiționată sau de respingere. Acest lucru este firesc, deoarece membrii comisiei, prin informații directe sau indirecte care privesc persoana acelui condamnat, sunt cei mai în măsură să facă evaluări în cunoștință de cauză cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege3 și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi pus în libertate înainte de executarea integrală a pedepsei. Comisia de individualizare a pedepsei, chiar dacă la lucrările acesteia participă și un judecător (judecătorul delegat cu executarea pedepselor), rămâne, prin natura sa, o autoritate administrativă. Din perspectiva celor menționate pe scurt, liberarea condiționată ar putea fi considerată ca un mijloc administrativ de individualizare a pedepselor privative de libertate. În realitate, liberarea condiționată este, așa cum s-a observat, un mijloc judiciar de individualizare a pedepsei în cursul executării acesteia (S.Kahane, I.Retca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și un judecător (judecătorul delegat cu executarea pedepselor), rămâne, prin natura sa, o autoritate administrativă. Din perspectiva celor menționate pe scurt, liberarea condiționată ar putea fi considerată ca un mijloc administrativ de individualizare a pedepselor privative de libertate. În realitate, liberarea condiționată este, așa cum s-a observat, un mijloc judiciar de individualizare a pedepsei în cursul executării acesteia (S.Kahane, I.Retca ș.a.). Principalele argumente pe care se întemeiază acest punct de vedere sunt următoarele: în primul rând, este de observat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ș.a.). Principalele argumente pe care se întemeiază acest punct de vedere sunt următoarele: în primul rând, este de observat că, atât în raportul cu reglementările în vigoare, cât și în raport cu cele cuprinse în noul Cod penal, decizia de acordare a liberării condiționate, ca și decizia de revocare a acesteia, este de competența exclusivă a instanței de judecată (instanța de executare). Împotriva soluțiilor pronunțate de aceste instanțe condamnatul sau procurorul pot utiliza calea de atac a recursului conform art.450 din Codul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
competența exclusivă a instanței de judecată (instanța de executare). Împotriva soluțiilor pronunțate de aceste instanțe condamnatul sau procurorul pot utiliza calea de atac a recursului conform art.450 din Codul de procedură penală. Așa fiind, chiar dacă în luarea deciziei cu privire la liberarea condiționată sau după caz, de revocare a acesteia, instanța de judecată este sesizată și primește informații de la autorități administrative, aceasta are dreptul și obligația de a cenzura aceste informații, fie ca urmare a sesizărilor formulate de părțile interesate, fie în virtutea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
obligația de a cenzura aceste informații, fie ca urmare a sesizărilor formulate de părțile interesate, fie în virtutea rolului său activ. Dintr-o altă perspectivă, trebuie subliniat că soluția instanței, prin care aceasta se pronunță asupra unei propuneri sau cereri de liberare condiționată, este întotdeauna dependentă de soluția anterioară prin care s-a pronunțat pedeapsa din a cărei executare ar urma să se producă liberarea. Orice schimbare, modificare a acestei pedepse, antrenează în condițiile prevăzute de lege și reevaluarea hotărârii ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
perspectivă, trebuie subliniat că soluția instanței, prin care aceasta se pronunță asupra unei propuneri sau cereri de liberare condiționată, este întotdeauna dependentă de soluția anterioară prin care s-a pronunțat pedeapsa din a cărei executare ar urma să se producă liberarea. Orice schimbare, modificare a acestei pedepse, antrenează în condițiile prevăzute de lege și reevaluarea hotărârii ce privește liberarea condiționată. Sistemul judiciar instituit în dreptul penal românesc în materia executării și individualizării pedepsei privative de libertate, inclusiv pe cale liberării condiționate, este întărit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
condiționată, este întotdeauna dependentă de soluția anterioară prin care s-a pronunțat pedeapsa din a cărei executare ar urma să se producă liberarea. Orice schimbare, modificare a acestei pedepse, antrenează în condițiile prevăzute de lege și reevaluarea hotărârii ce privește liberarea condiționată. Sistemul judiciar instituit în dreptul penal românesc în materia executării și individualizării pedepsei privative de libertate, inclusiv pe cale liberării condiționate, este întărit ca urmare a modificărilor operate în actele normative care fixează regimul de executare al pedepselor (Legea nr.275
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să se producă liberarea. Orice schimbare, modificare a acestei pedepse, antrenează în condițiile prevăzute de lege și reevaluarea hotărârii ce privește liberarea condiționată. Sistemul judiciar instituit în dreptul penal românesc în materia executării și individualizării pedepsei privative de libertate, inclusiv pe cale liberării condiționate, este întărit ca urmare a modificărilor operate în actele normative care fixează regimul de executare al pedepselor (Legea nr.275/2006 și Regulamentul de aplicare a acesteia). Aceste modificări au înființat printre altele și instituția judecătorului delegat cu executarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și cu privire la soluționarea plângerilor sau sesizărilor formulate de condamnați 4. Procedând în acest fel, țara noastră răspunde unui deziderat formulat în hotărârile unor organizații internaționale, universale sau regionale, deziderat care cere ca justiția să nu se oprească la porțile penitenciarului. Liberarea condiționată, ca instituție, este reglementată prin norme cuprinse în Codul penal, Codul de procedură penală și în Legea de executare a pedepselor privative de libertate și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Liberarea condiționată este de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la porțile penitenciarului. Liberarea condiționată, ca instituție, este reglementată prin norme cuprinse în Codul penal, Codul de procedură penală și în Legea de executare a pedepselor privative de libertate și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Liberarea condiționată este de aplicabilitate generală, în sensul că poate fi acordată, în principiu, oricărui condamnat, indiferent de natura sau gravitatea infracțiunii care a atras condamnarea, de felul pedepsei privative de libertate ori de regimul executării acesteia. Totodată, liberarea condiționată are
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
procesului penal. Liberarea condiționată este de aplicabilitate generală, în sensul că poate fi acordată, în principiu, oricărui condamnat, indiferent de natura sau gravitatea infracțiunii care a atras condamnarea, de felul pedepsei privative de libertate ori de regimul executării acesteia. Totodată, liberarea condiționată are un caracter personal, fiind strâns legată de personalitatea celui condamnat, motiv pentru care va fi precedată de o evaluare riguroasă a personalității condamnatului. Această evaluare ține de competența instanței de judecată și trebuie să aibă ca rezultat formarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
personalității condamnatului. Această evaluare ține de competența instanței de judecată și trebuie să aibă ca rezultat formarea convingerii că scopul și funcțiile pedepsei pot fi realizate și fără executarea efectivă și integrală a acesteia. Strâns legată de caracterul personal al liberării condiționate este și caracterul discreționar al acesteia, în sensul că liberarea nu se acordă automat odată ce condițiile sunt îndeplinite, ci numai în măsura în care toate datele și informațiile existente cu privire la condamnat conduc la conturarea unui prognostic favorabil privind îndreptarea și resocializarea acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
trebuie să aibă ca rezultat formarea convingerii că scopul și funcțiile pedepsei pot fi realizate și fără executarea efectivă și integrală a acesteia. Strâns legată de caracterul personal al liberării condiționate este și caracterul discreționar al acesteia, în sensul că liberarea nu se acordă automat odată ce condițiile sunt îndeplinite, ci numai în măsura în care toate datele și informațiile existente cu privire la condamnat conduc la conturarea unui prognostic favorabil privind îndreptarea și resocializarea acestuia. În sfârșit, liberarea condiționată este provizorie, în sensul că aceasta poate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și caracterul discreționar al acesteia, în sensul că liberarea nu se acordă automat odată ce condițiile sunt îndeplinite, ci numai în măsura în care toate datele și informațiile existente cu privire la condamnat conduc la conturarea unui prognostic favorabil privind îndreptarea și resocializarea acestuia. În sfârșit, liberarea condiționată este provizorie, în sensul că aceasta poate fi revocată până la împlinirea duratei pedepsei, în condițiile legii. 2. Referințe istorice și elemente de drept comparat Liberarea condiționată, ca modalitate de încetare anticipată și condiționată a executării pedepsei, a fost concepută
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
condamnat conduc la conturarea unui prognostic favorabil privind îndreptarea și resocializarea acestuia. În sfârșit, liberarea condiționată este provizorie, în sensul că aceasta poate fi revocată până la împlinirea duratei pedepsei, în condițiile legii. 2. Referințe istorice și elemente de drept comparat Liberarea condiționată, ca modalitate de încetare anticipată și condiționată a executării pedepsei, a fost concepută în 1847 de magistratul Bonneville de Marsangy și consacrată în legislația penală franceză în 1885. Concomitent, instituția este experimentată și în dreptul penal englez. Ulterior, liberarea condiționată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comparat Liberarea condiționată, ca modalitate de încetare anticipată și condiționată a executării pedepsei, a fost concepută în 1847 de magistratul Bonneville de Marsangy și consacrată în legislația penală franceză în 1885. Concomitent, instituția este experimentată și în dreptul penal englez. Ulterior, liberarea condiționată ca instituție a fost consacrată în legislația penală a celor mai multe țări, indiferent de sistemele de drept de care acestea aparțin. În România, liberarea condiționată a fost consacrată, pentru prima dată, prin Legea închisorilor din 1874 pentru condamnații minori, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
consacrată în legislația penală franceză în 1885. Concomitent, instituția este experimentată și în dreptul penal englez. Ulterior, liberarea condiționată ca instituție a fost consacrată în legislația penală a celor mai multe țări, indiferent de sistemele de drept de care acestea aparțin. În România, liberarea condiționată a fost consacrată, pentru prima dată, prin Legea închisorilor din 1874 pentru condamnații minori, iar apoi, printr-o lege adoptată în 1921, a fost extinsă și în raport cu condamnații majori 5, dar cele două legi nu au fost niciodată aplicate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
apoi, printr-o lege adoptată în 1921, a fost extinsă și în raport cu condamnații majori 5, dar cele două legi nu au fost niciodată aplicate. O reglementare completă și viabilă a acestei instituții a fost consacrată prin Legea penitenciarelor din 1929. Liberarea condiționată a fost menținută și în Codul penal adoptat în 1936. În 1950, instituția liberării condiționate a fost înlocuită cu liberarea înainte de termen. Liberarea înainte de termen, menținută până la intrarea în vigoare a Codului penal adoptat în 1968, permitea punerea în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dar cele două legi nu au fost niciodată aplicate. O reglementare completă și viabilă a acestei instituții a fost consacrată prin Legea penitenciarelor din 1929. Liberarea condiționată a fost menținută și în Codul penal adoptat în 1936. În 1950, instituția liberării condiționate a fost înlocuită cu liberarea înainte de termen. Liberarea înainte de termen, menținută până la intrarea în vigoare a Codului penal adoptat în 1968, permitea punerea în libertate a condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei, pe baza rezultatelor obținute de cel condamnat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fost niciodată aplicate. O reglementare completă și viabilă a acestei instituții a fost consacrată prin Legea penitenciarelor din 1929. Liberarea condiționată a fost menținută și în Codul penal adoptat în 1936. În 1950, instituția liberării condiționate a fost înlocuită cu liberarea înainte de termen. Liberarea înainte de termen, menținută până la intrarea în vigoare a Codului penal adoptat în 1968, permitea punerea în libertate a condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei, pe baza rezultatelor obținute de cel condamnat în muncă și în raport de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
O reglementare completă și viabilă a acestei instituții a fost consacrată prin Legea penitenciarelor din 1929. Liberarea condiționată a fost menținută și în Codul penal adoptat în 1936. În 1950, instituția liberării condiționate a fost înlocuită cu liberarea înainte de termen. Liberarea înainte de termen, menținută până la intrarea în vigoare a Codului penal adoptat în 1968, permitea punerea în libertate a condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei, pe baza rezultatelor obținute de cel condamnat în muncă și în raport de conduita acestuia în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rezultatelor obținute de cel condamnat în muncă și în raport de conduita acestuia în penitenciar, în conformitate cu prevederile Legii nr.720/1950. Punerea în libertate a celui condamnat înainte de executarea integrală a pedepsei pronunțate nu era condiționată de comportamentul dovedit după liberare, deoarece în momentul în care intervenea, pedeapsa era considerată executată. Liberarea condiționată a fost reintrodusă în Codul penal adoptat în 1968. Cu modificările ce i-au fost aduse prin Legea nr.140/1996, instituția funcționează și în prezent. Liberarea condiționată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
conduita acestuia în penitenciar, în conformitate cu prevederile Legii nr.720/1950. Punerea în libertate a celui condamnat înainte de executarea integrală a pedepsei pronunțate nu era condiționată de comportamentul dovedit după liberare, deoarece în momentul în care intervenea, pedeapsa era considerată executată. Liberarea condiționată a fost reintrodusă în Codul penal adoptat în 1968. Cu modificările ce i-au fost aduse prin Legea nr.140/1996, instituția funcționează și în prezent. Liberarea condiționată este reglementată în prezent în legislația penală din apropate toate țările
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
după liberare, deoarece în momentul în care intervenea, pedeapsa era considerată executată. Liberarea condiționată a fost reintrodusă în Codul penal adoptat în 1968. Cu modificările ce i-au fost aduse prin Legea nr.140/1996, instituția funcționează și în prezent. Liberarea condiționată este reglementată în prezent în legislația penală din apropate toate țările lumii. Într-o concepție apropiată celeia românești, liberarea condiționată este consacrată în sistemul de drept penal francez, cu precizarea că reglementarea este cuprinsă în principal în Codul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]